Curtea Constitutionala a respins, cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind masuri de eficientizare a achitarii amenzilor contraventionale, confirmand ca stabilirea legii contraventionale mai favorabile ramane o chestiune de interpretare a instantelor de fond, nu una de constitutionalitate. Decizia nr. 762 din 11 decembrie 2025, publicata in Monitorul Oficial la 30 iulie 2026, consolideaza o jurisprudenta deja formata si ofera clarificari importante pentru contravenientii care contesta procesele-verbale incheiate inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 203/2018.
Context si obiective
Legea nr. 203/2018, intrata in vigoare in iulie 2018, a reprezentat ceea ce Curtea Constitutionala a numit o „schimbare de paradigma" in executarea sanctiunii amenzii in dreptul contraventional romanesc. Inainte de adoptarea sa, posibilitatea de a achita jumatate din minimul amenzii era conditionata de mentionarea expresa a acestui beneficiu in actul normativ care stabilea contraventia. Prin art. 22 alin. (2), legiuitorul a generalizat acest beneficiu, permitand achitarea a jumatate din minimul amenzii in toate cazurile, indiferent daca aceasta posibilitate era reglementata expres sau nu in actul normativ de baza.
Tensiunea juridica a aparut insa din coroborarea acestui alineat cu art. 22 alin. (1), care prevede ca pentru procesele-verbale intocmite anterior intrarii in vigoare a legii, aplicarea si executarea sanctiunii contraventionale se supun prevederilor legale in vigoare la momentul intocmirii actului de constatare. Aceasta dispozitie tranzitorie a fost perceputa de unii contravenientii drept o bariera in calea aplicarii retroactive a legii contraventionale mai favorabile, principiu garantat de art. 15 alin. (2) din Constitutie.
Cine este vizat
Decizia prezinta relevanta directa pentru persoanele sanctionate contraventional prin procese-verbale incheiate inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 203/2018, in special cele care au contestat sau contesta in instanta sanctiuni aplicate in temeiul unor acte normative care nu prevedeau expres posibilitatea platii a jumatate din minimul amenzii. Cazul de fata a vizat un contravenient sanctionat pentru tulburarea linistii locatarilor in temeiul art. 2 pct. 25 din Legea nr. 61/1991, act normativ care, prin art. 9, excludea in mod expres aplicarea dispozitiilor privind plata a jumatate din minimul amenzii prevazute de O.G. nr. 2/2001.
Instantele de judecata care solutioneaza plangeri contraventionale sunt si ele direct vizate, intrucat Curtea le-a confirmat competenta exclusiva de a aprecia asupra aplicabilitatii legii mai favorabile in functie de circumstantele fiecarei cauze.
Ratiunea Curtii: interpretare, nu constitutionalitate
Curtea Constitutionala a respins exceptia ca inadmisibila, pastrand aceeasi linie jurisprudentiala conturata prin deciziile nr. 465/2023, nr. 141/2022 si nr. 166/2024. Argumentul central al Curtii este ca art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 nu poate fi citit izolat de alin. (2) al aceluiasi articol. Cele doua alineate formeaza un ansamblu normativ care trebuie interpretat coroborat, iar stabilirea modului concret in care legea mai favorabila se aplica intr-o speta anume reprezinta o problema de interpretare juridica, nu de constitutionalitate.
Curtea a subliniat ca sintagma „executarea sanctiunii contraventionale" din art. 22 alin. (1) are un sens foarte larg, incluzand atat achitarea benevola a amenzii, cat si diverse proceduri de executare silita. Pentru procedurile de executare silita, reglementate prin norme de procedura, aplicarea legii in vigoare la momentul intocmirii actului de constatare este justificata. In schimb, beneficiul material prevazut de art. 22 alin. (2) — plata a jumatate din minimul amenzii — nu este exclus de la aplicare prin simpla lectura a alin. (1), ci trebuie evaluat de instanta de fond in lumina principiului constitutional al legii contraventionale mai favorabile.
Guvernul a sustinut aceeasi pozitie in punctul sau de vedere, subliniind ca norma tranzitorie nu contine prevederi care sa impiedice aplicarea retroactiva a legii contraventionale mai favorabile, atata timp cat cele doua alineate sunt interpretate impreuna.
Ce trebuie sa faci acum
Contravenientii care au procese-verbale intocmite anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 203/2018 si care au contestat sau intentioneaza sa conteste sanctiunile aplicate trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte practice. In primul rand, este esential sa se invoce in fata instantei de fond aplicarea coroborata a art. 22 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 203/2018, solicitand beneficiul platii a jumatate din minimul amenzii ca lege contraventionala mai favorabila. In al doilea rand, argumentatia trebuie sa faca referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale, in special la Decizia nr. 166/2024 si prezenta Decizie nr. 762/2025, care confirma ca instanta de fond are competenta si obligatia de a aprecia asupra aplicabilitatii legii mai favorabile. In al treilea rand, trebuie avut in vedere ca acest beneficiu presupune manifestarea de vointa a contravenientului si achitarea efectiva a sumei in termenul legal de 15 zile, conform art. 28 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 203/2018.
Decizia Curtii Constitutionale este definitiva si general obligatorie, ceea ce inseamna ca nicio instanta nu mai poate admite o exceptie de neconstitutionalitate cu acelasi obiect. Calea corecta pentru contravenientii care doresc sa beneficieze de plata redusa ramane argumentarea in fata instantei de fond, prin interpretarea coroborata a textelor legale, iar nu prin invocarea neconstitutionalitatii normei tranzitorii.
Sursa: DECIZIA nr. 762 din 11 decembrie 2025, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-30.
