DECIZIA nr. 762 din 11 decembrie 2025referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale
În vigoare
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, excepție ridicată de Victor-Mihai Bălănescu în Dosarul nr. 16.747/211/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 458D/2020.
punctul 2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că este vorba despre interpretarea legii, respectiv dacă dispozițiile criticate trebuie aplicate singular sau prin coroborare cu alin. (2) al aceluiași articol, chestiune care intră în competența instanței care analizează fondul.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
punctul 4.
Prin Decizia civilă nr. 1.491/A/2019 din 22 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 16.747/211/2018, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale. Excepția a fost ridicată de Victor-Mihai Bălănescu într-o cauză având ca obiect apelul împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă plângerea formulată împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, apel în cadrul căruia autorul a solicitat aplicarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018, care îi creează o situație mai favorabilă, solicitare care a fost respinsă pentru motivul că art. 22 alin. (1) din același act normativ prevede că pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018 aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare.
punctul 5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că a introdus plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute la art. 2 pct. 25 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, respectiv a faptei de tulburare a liniștii locatarilor prin producerea de larmă și vociferări la nivel ridicat. În art. 9 din Legea nr. 61/1991 se prevedea, la data introducerii plângerii, că dispozițiile acestei legi se întregesc cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu excepția dispozițiilor privind plata a jumătate din minimul amenzii. După introducerea plângerii a intrat în vigoare Legea nr. 203/2018, care prevede în art. 22 alin. (2) că, de la data intrării în vigoare a acesteia, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege și în acele situații în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu prevedea expres această posibilitate. De asemenea, art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018 a modificat art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în sensul în care contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ. Deși art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 prevede că de la data intrării în vigoare a acesteia contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege și în acele situații în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu prevedea expres această posibilitate, prin art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018, supus controlului în prezenta cauză, se prevede că pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a acestei legi, aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare, înlăturându-se astfel de la aplicare prevederile art. 22 alin. (2) care reprezintă legea contravențională mai favorabilă. Or, acest ultim alineat este o normă de drept material deoarece vizează direct sancțiunea aplicabilă chiar dacă creează un beneficiu pentru care este necesară și manifestarea de voință a contravenientului, fiind evident mai favorabilă, și ar fi trebuit să se poată aplica retroactiv. În aceste condiții, prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 sunt evident neconstituționale deoarece legiuitorul nu poate, prin texte legale tranzitorii, să înfrângă principiul constituțional al legii contravenționale mai favorabile. Se invocă, în acest sens, cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006.
punctul 6.
Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care limitează posibilitatea contravenientului de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege pentru acele situații în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu prevedea expres această posibilitate.
punctul 7.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
punctul 8.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, arătând că alin. (1) al art. 22 din Legea nr. 203/2018 (care reglementează exclusiv „aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale“) nu poate fi interpretat și aplicat izolat, făcânduse abstracție de prevederile alin. (2) al aceluiași articol. Prin art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 i se creează un beneficiu contravenientului, pentru care este necesară însă și manifestarea de voință a acestuia, concretizată în achitarea efectivă a jumătate din minimul amenzii într-un interval de 15 zile. Prin urmare, așa cum este construită norma tranzitorie din cuprinsul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018, nu se poate admite că aceasta ar conține prevederi care să împiedice aplicarea retroactivă a legii contravenționale mai favorabile. Dincolo de aceste elemente, după cum a statuat Curtea Constituțională în cazuri similare, stabilirea legii mai favorabile revine instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, aceasta fiind singura în măsură să aprecieze cu privire la aplicabilitatea, în funcție de împrejurările cauzei, a unei legi sau a alteia.
punctul 9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
Paragraf
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, care au următorul conținut: „Pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a prezentei legi, aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare.“
punctul 12.
În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
punctul 13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în jurisprudența sa a respins ca inadmisibile excepții de neconstituționalitate cu același obiect și critici similare, referitoare, în esență, la încălcarea principiului constituțional cuprins în art. 15 alin. (2), care permite retroactivitatea legii contravenționale mai favorabile. Cu acele prilejuri, Curtea a observat circumstanțele cauzelor în care excepția a fost ridicată și a reținut că argumentele autorilor excepției privesc de fapt probleme de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății, ce intră în competența de soluționare a instanței care a sesizat-o, motiv pentru care a pronunțat soluția mai sus menționată (a se vedea Decizia nr. 465 din 13 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1120 din 12 decembrie 2023, Decizia nr. 141 din 16 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 27 iunie 2022 și Decizia nr. 166 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1075 din 28 octombrie 2024).
punctul 14.
Procedând în mod similar, Curtea observă, în prezenta cauză, că autorul a introdus plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute la art. 2 pct. 25 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, respectiv fapta de tulburare a liniștii locatarilor prin producerea de larmă, vociferări la nivel ridicat. Art. 9 din Legea nr. 61/1991 prevedea, la data introducerii plângerii, că dispozițiile acestei legi se întregesc cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, cu excepția dispozițiilor privind plata a jumătate din minimul amenzii. După introducerea plângerii contravenționale a intrat în vigoare Legea nr. 203/2018, care prevede în art. 22 alin. (2) că „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege și în acele situații în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu prevedea expres această posibilitate“. Autorul a solicitat aplicarea acestor prevederi, însă instanța care a sesizat Curtea a apreciat că acestea nu se pot aplica deoarece textul criticat, respectiv art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018, prevede că pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018 aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare.
punctul 15.
Curtea constată că prin Decizia nr. 166 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1075 din 28 octombrie 2024, paragraful 18, a reținut că adoptarea Legii nr. 203/2018 are semnificația unei schimbări de paradigmă în executarea sancțiunii amenzii în dreptul contravențional. Dacă înainte de adoptarea sa, potrivit art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, contravenientul putea achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ cu condiția ca această posibilitate să fie menționată în mod expres în actul normativ de stabilire a contravențiilor, după adoptarea sa, prin art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018, practic, legiuitorul a optat pentru generalizarea beneficiului plății a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, indiferent dacă această posibilitate era reglementată în mod expres sau nu era reglementată în actul care stabilește fapta contravențională.
punctul 16.
Curtea a mai reținut, de asemenea, că sintagma „executarea sancțiunii contravenționale“ include atât achitarea benevolă a amenzii, cât și diverse proceduri specifice executării silite, cum ar fi, de exemplu, solicitarea adresată executorilor judecătorești sau proceduri de executare directă de către autoritățile fiscale. Cu privire la acestea din urmă, reglementate prin norme de procedură, legiuitorul a optat în mod justificat pentru aplicarea normelor în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare, așa cum prevede textul de lege supus controlului. Curtea a reținut că sintagma „executarea sancțiunii contravenționale“ are un sens foarte larg, iar Legea nr. 203/2018 trebuie aplicată fără a face abstracție de prevederile art. 22 alin. (2) din aceasta.
punctul 17.
Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea reține că aplicarea textului de lege criticat fără a ține cont de art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018, care dă efect principiului constituțional al aplicării legii contravenționale mai favorabile de către instanța care a judecat fondul cauzei, nu reprezintă o chestiune de constituționalitate, ci o problemă de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății, ce intră în competența de soluționare a instanței care a sesizat Curtea Constituțională, astfel că excepția urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
punctul 18.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, excepție ridicată de Victor-Mihai Bălănescu în Dosarul nr. 16.747/211/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 11 decembrie 2025.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Cristina Cătălina Turcu
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
