Curtea Constituțională respinge ca inadmisibilă contestarea eșalonării plăților salariale din sectorul bugetar
Prin Decizia nr. 58 din 22 ianuarie 2026, publicată în Monitorul Oficial la 10 august 2026, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată împotriva dispozițiilor art. 34 alin. (2) și art. 39 alin. (1) din OUG nr. 114/2018, cele care au înghețat sporurile salariale ale bugetarilor și au eșalonat pe cinci ani plata drepturilor câștigate în instanță. Decizia, adoptată cu unanimitate de voturi, confirmă indirect validitatea mecanismului prin care statul și-a amânat obligațiile de plată față de propriii angajați, însă motivul respingerii este pur procedural: autoarea excepției nu a indicat nicio normă constituțională pretins încălcată și nu a oferit o motivare a neconstituționalității.
Context și obiective
OUG nr. 114/2018, adoptată în ultimele zile ale anului 2018, a reprezentat un pachet legislativ amplu prin care Guvernul a intervenit în domeniul investițiilor publice și al politicii fiscal-bugetare. Printre măsurile incluse, două prevederi au generat tensiuni constante în rândul personalului din sectorul public. Pe de o parte, art. 34 alin. (2) a plafonat cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și primelor la nivelul lunii decembrie 2018, blocând efectiv orice majorare salarială pentru bugetari începând cu 1 ianuarie 2019. Pe de altă parte, art. 39 alin. (1) a instituit un calendar de eșalonare pe cinci ani a plății sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive în favoarea angajaților din instituțiile publice, cu tranșe progresive de 5%, 10%, 25%, 25% și 35% din valoarea titlului executoriu.
Aceste mecanisme au fost concepute ca măsuri temporare menite să protejeze stabilitatea economică a țării, permițând statului să gestioneze presiunea bugetară generată de numeroasele hotărâri judecătorești prin care angajații publici obțineau diferențe salariale. Curtea Constituțională a validat în jurisprudența sa anterioară legitimitatea unor astfel de eșalonări, reținând prin Decizia nr. 451/2020 că acestea urmăresc un scop legitim, iar prin Decizia nr. 114/2018 că derogările temporare de la dreptul comun păstrează un raport rezonabil de proporționalitate.
Cine este vizat
Decizia privește în mod direct personalul plătit din fonduri publice — funcționari, magistrați, cadre didactice, personal medical din sistemul de stat și toate celelalte categorii bugetare — care au obținut hotărâri judecătorești prin care li s-au recunoscut drepturi salariale restante devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2021. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Liliana Maria Biscan în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Curții de Apel București, Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, vizând anularea unui ordin al ministrului justiției privind stabilirea drepturilor salariale.
Motivarea Curții și semnificația proceduală
Curtea Constituțională nu a examinat fondul problemei — adică dacă plafonarea salariilor și eșalonarea plăților pe cinci ani sunt compatibile cu drepturile fundamentale — ci a constatat un viciu de formă fatal. Invocând jurisprudența sa constantă, în special Decizia nr. 1.313/2011, instanța de contencios constituțional a reamintit că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să conțină trei elemente inerente: textul de lege contestat, textul constituțional pretins încălcat și motivarea relației de contrarietate dintre cele două. În cazul de față, autoarea excepției a omis să indice care norme din Constituție ar fi fost încălcate și nu a formulat o motivare a neconstituționalității, lipsind astfel două din cele trei elemente obligatorii.
Curtea a subliniat că nu poate suplini voința autorului excepției prin formularea din oficiu a unor critici de neconstituționalitate, întrucât un asemenea demers ar echivala cu un control din oficiu, interzis de art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, excepția a fost respinsă ca inadmisibilă, fără o analiză pe fond.
Ce înseamnă practic această decizie
Din perspectivă juridică, Decizia nr. 58/2026 nu aduce nicio modificare cadrului legislativ existent și nu tranșează problema de fond a constituționalității eșalonării plăților salariale. Totuși, ea transmite un semnal clar atât justițiabililor, cât și avocaților care formulează excepții de neconstituționalitate: rigoarea proceduală este esențială. Invocarea vagă a unor nemulțumiri legate de aplicarea simultană a mai multor titluri executorii sau de concursul dintre diferite acte normative privind eșalonarea, fără ancorare într-un text constituțional precis și fără o motivare articulată, conduce inevitabil la inadmisibilitate.
Ce trebuie să faci acum
Angajații din sectorul bugetar și consilierii lor juridici care intenționează să conteste constituționalitatea unor norme privind eșalonarea plăților salariale trebuie să aibă în vedere următoarele:
- Identificarea cu precizie a normelor constituționale considerate încălcate (art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 21 privind accesul la justiție, art. 16 privind egalitatea etc.) și formularea explicită a acestora în excepția de neconstituționalitate.
- Redactarea unei motivări detaliate a relației de contrarietate dintre textul legal criticat și norma constituțională invocată, cu argumente concrete, nu simple afirmații generice.
- Consultarea jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale pe tema eșalonării (Deciziile nr. 451/2020, nr. 114/2018, nr. 521/2024), pentru a construi argumente care depășesc aspectele deja validate de instanța de contencios constituțional.
- Verificarea dacă prevederile contestate mai produc efecte juridice în cauza concretă, având în vedere modificările aduse de OUG nr. 1/2020 și actele normative ulterioare.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Sursa: DECIZIA nr. 58 din 22 ianuarie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-08-10.
