Taxa de timbru de 100 lei pentru daune morale rămâne constituțională: Curtea Constituțională respinge din nou contestația
Curtea Constituțională a României a confirmat, prin Decizia nr. 34 din 20 ianuarie 2026, constituționalitatea taxei judiciare de timbru fixe de 100 de lei aplicabile acțiunilor privind despăgubirile pentru daune morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, prevăzută de art. 7 alin. (1) din OUG nr. 80/2013. Excepția de neconstituționalitate, ridicată de Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor din București și de Dan Băzăvan, a fost respinsă cu unanimitate de voturi, instanța constituțională reiterând o jurisprudență fermă și constantă în materie. Decizia, definitivă și general obligatorie, a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 27 iulie 2026.
Context și obiective
Litigiul a pornit în fața Tribunalului București — Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, în cadrul soluționării unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în Dosarul nr. 3.641/3/2022/A1. Autorii excepției au susținut, în esență, că textul art. 7 alin. (1) din OUG nr. 80/2013 ar fi ambiguu și ar conduce la stabilirea neunitară a taxelor judiciare de timbru, îngrădind astfel accesul liber la justiție.
Invocarea neconstituționalității a fost raportată la un spectru larg de norme fundamentale: art. 1 (statul român), art. 15 (universalitatea), art. 16 (egalitatea în drepturi), art. 21 (accesul liber la justiție), art. 41–44 (munca, munca forțată, greva, proprietatea privată), art. 47 (nivelul de trai) și art. 135 alin. (2) lit. f) (economia), alături de prevederi din Declarația Universală a Drepturilor Omului și din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Cine este vizat
Decizia interesează, în primul rând, justițiabilii persoane fizice care formulează acțiuni în instanță pentru repararea daunelor morale aduse onoarei, demnității sau reputației. Practic, orice cetățean care dorește să introducă o astfel de acțiune va continua să achite o taxă judiciară de timbru fixă, în cuantum de 100 de lei, indiferent de valoarea despăgubirilor solicitate. Decizia este relevantă și pentru avocați, consilieri juridici și organizațiile neguvernamentale active în domeniul drepturilor omului, care trebuie să cunoască regimul fiscal aplicabil acestor acțiuni.
Argumentele Curții Constituționale
Curtea a reținut, în analiza sa, că doar două dintre numeroasele texte constituționale invocate de autorii excepției susțin o minimă critică de neconstituționalitate: art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și art. 21 privind accesul liber la justiție. Celelalte texte invocate nu au fost considerate relevante în raport cu obiectul criticii.
Pe fondul cauzei, Curtea a reiterat raționamentul expus anterior în Decizia nr. 403 din 18 septembrie 2025 și în alte decizii anterioare, structurându-și argumentația pe două axe principale. În ceea ce privește principiul legalității, plata taxelor judiciare de timbru constituie o expresie a obligației constituționale prevăzute de art. 56 alin. (1) din Constituție, potrivit căreia cetățenii contribuie, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice. Ca atare, nu poate fi reținută nicio contrarietate cu art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
În ceea ce privește accesul liber la justiție, Curtea a subliniat că acesta nu presupune gratuitatea absolută a actului de justiție. Art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele judiciare, iar justițiabilii care obțin un folos nemijlocit din activitatea judecătorească trebuie să contribuie la acoperirea cheltuielilor acesteia. Curtea a reamintit, de asemenea, că echivalentul taxei de timbru se recuperează prin mecanismul cheltuielilor de judecată, fiind suportat, în final, de partea care pierde procesul.
Instanța constituțională a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, citând Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit (1985) și Cauza Kreuz împotriva Poloniei (2001), care confirmă că impunerea unor restricții financiare rezonabile în accesul la justiție este compatibilă cu standardele europene, în interesul bunei administrări a justiției.
Un argument suplimentar a vizat cuantumul în sine al taxei: 100 de lei reprezintă o taxă fixă, iar nu o taxă la valoare, ceea ce o face rezonabilă și proporțională cu scopul urmărit. Opțiunea legiuitorului pentru un sistem de taxă fixă în materia daunelor morale a fost validată anterior și prin Decizia nr. 624 din 17 octombrie 2017.
Ce trebuie să știți acum
Decizia nr. 34/2026 nu modifică regimul juridic existent, ci confirmă stabilitatea și constituționalitatea acestuia. Pentru practicienii dreptului și justițiabili, implicațiile sunt următoarele:
- Taxa judiciară de timbru pentru acțiunile privind daune morale aduse onoarei, demnității sau reputației rămâne de 100 de lei, conform art. 7 alin. (1) din OUG nr. 80/2013.
- Excepțiile de neconstituționalitate formulate pe aceleași temeiuri vor fi, cu probabilitate ridicată, respinse prin raportare la prezenta decizie și la jurisprudența constantă a Curții.
- Mecanismul cheltuielilor de judecată permite recuperarea taxei de timbru de la partea care cade în pretenții.
- Persoanele care nu dispun de resurse financiare pot solicita facilități la plata taxei de timbru (scutire, reducere, eșalonare), în condițiile OUG nr. 80/2013.
Decizia consolidează o linie jurisprudențială coerentă a Curții Constituționale, care validează în mod constant echilibrul dintre obligația de contribuție financiară la actul de justiție și dreptul fundamental de acces la instanțe. Pentru avocați, aceasta reprezintă un reper jurisprudențial util în consilierea clienților cu privire la costurile inițiale ale unei acțiuni în daune morale.
Sursa: DECIZIA nr. 34 din 20 ianuarie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-27.
