Curtea Constituțională respinge contestația judecătorilor privind accesul la informații clasificate din domeniul securității naționale
Prin Decizia nr. 768 din 11 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial la 3 iunie 2026, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) cu privire la dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. a) și ale art. 22 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Decizia, adoptată cu unanimitate de voturi, confirmă limitele competenței instanței constituționale și menține cadrul legislativ actual privind exceptarea informațiilor clasificate din domeniul securității naționale de la accesul public. Pronunțarea este definitivă și general obligatorie.
Context si obiective
Dosarul își are originea într-un litigiu mai vechi, înregistrat la Curtea de Apel București sub nr. 36.462/3/2016, în care UNJR a solicitat obligarea Direcției Generale de Protecție Internă (fosta DIPI) la comunicarea unor informații pe care organizația le considera de interes public. Instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând că activitatea instituției se desfășoară în domeniul siguranței naționale, iar informațiile solicitate sunt exceptate de la comunicare în temeiul art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001.
În cadrul recursului, UNJR a ridicat excepția de neconstituționalitate, sesizând în esență două probleme distincte. Prima vizează art. 12 alin. (1) lit. a), care exceptează de la accesul liber informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, în măsura în care acestea fac parte din categoriile informațiilor clasificate. A doua privește art. 22 alin. (1) teza întâi, care reglementează mecanismul de contestare în contencios administrativ atunci când o persoană se consideră vătămată în drepturile prevăzute de lege.
Argumentația UNJR s-a centrat pe teza că noțiunea de „securitate națională" a fost extinsă în mod nepermis prin acte infralegale și clasificate, în special prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care au integrat problematica corupției în structura strategiei de securitate națională. Potrivit organizației judecătorilor, această extindere a permis includerea unor aspecte legate de administrarea justiției și desfășurarea procedurilor judiciare în sfera securității naționale, afectând funcționarea justiției ca serviciu public.
Cine este vizat
Decizia interesează în mod direct magistrații și organizațiile profesionale din sistemul judiciar, dar și orice persoană fizică sau juridică — jurnaliști, organizații neguvernamentale, cercetători — care solicită acces la informații publice ce ar putea fi clasificate sub incidența legislației privind securitatea națională. Autoritățile publice care clasifică informații și instanțele de contencios administrativ care soluționează plângerile formulate în temeiul Legii nr. 544/2001 sunt, de asemenea, direct vizate de efectele acestei decizii.
Obligatii principale
Curtea Constituțională nu a impus obligații noi prin această decizie, însă a stabilit cu claritate două principii procedurale esențiale.
În primul rând, Curtea a reținut că UNJR nu a formulat veritabile critici de neconstituționalitate cu privire la textele de lege vizate, ci a solicitat pronunțarea unei decizii interpretative care ar fi echivalat cu o modificare a dispozițiilor legale referitoare la siguranța națională. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
În al doilea rând, Curtea a subliniat că interpretarea legii într-un caz determinat excedează competenței sale, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de judecată. Prin urmare, verificarea legalității, necesității și proporționalității restrângerii dreptului de acces la informații de interes public într-o cauză concretă revine instanței de contencios administrativ învestite cu soluționarea plângerii, nu Curții Constituționale.
Este de remarcat că nici Parlamentul, nici Guvernul, nici Avocatul Poporului nu au comunicat puncte de vedere asupra excepției, ceea ce poate semnala fie o chestiune considerată deja tranșată jurisprudențial, fie o lipsă de interes instituțional pentru dezbaterea de fond ridicată de organizația judecătorilor.
Ce trebuie sa faci acum
Pentru entitățile și profesioniștii afectați de problematica accesului la informații clasificate, decizia Curții Constituționale clarifică traseul procedural disponibil.
În primul rând, solicitanții de informații de interes public care primesc un refuz motivat de clasificarea informațiilor trebuie să conteste acest refuz pe calea contenciosului administrativ, în temeiul art. 22 din Legea nr. 544/2001, în termenul de 30 de zile prevăzut de lege. Instanța de contencios administrativ este cea competentă să verifice, în fiecare cauză în parte, dacă clasificarea este legală, necesară și proporțională.
În al doilea rând, organizațiile profesionale și societatea civilă care doresc o redefinire legislativă a noțiunii de securitate națională — astfel încât aceasta să nu mai poată fi extinsă prin acte infralegale — trebuie să se adreseze legiuitorului, nu Curții Constituționale. Decizia nr. 768/2025 confirmă, o dată în plus, că modificarea cadrului legislativ nu poate fi obținută pe calea controlului de constituționalitate.
În al treilea rând, instanțele de contencios administrativ trebuie să rețină din considerentele acestei decizii că textul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 nu le interzice efectuarea unui control de fond al clasificării informațiilor, ci le conferă, dimpotrivă, competența de a analiza vătămarea pretinsă, inclusiv sub aspectul legalității și proporționalității restrângerii accesului.
Decizia marchează a doua respingere a unei excepții motivate similar de aceeași autoare, după Decizia nr. 507 din 13 iulie 2021, ceea ce sugerează că UNJR și-a epuizat, cel puțin deocamdată, arsenalul constituțional în această materie. Drumul rămâne, însă, deschis — fie prin instanțele de contencios administrativ, fie prin inițiativă legislativă — pentru o dezbatere de substanță privind granițele conceptului de securitate națională și impactul acestuia asupra transparenței în funcționarea justiției.
Sursa: DECIZIA nr. 768 din 11 decembrie 2025, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-03.
