DECIZIA nr. 768 din 11 decembrie 2025referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) și ale art. 22 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public
În vigoare
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 2 alin. (1) și art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public“, excepție ridicată de Uniunea Națională a Judecătorilor din România în Dosarul nr. 36.462/3/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.177D/2021.
punctul 2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, arătând că acestea vizează aspecte care țin de interpretarea legii și care intră în competența instanței de judecată. În ceea ce privește dispozițiile art. 22 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 544/2001, solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, deoarece textul criticat nu exceptează de la verificarea de către instanță a legalității, a necesității și a proporționalității restrângerii dreptului de acces la informații de interes public, atunci când o persoană care se consideră vătămată în drepturile sale formulează o plângere la instanță, întrucât vătămarea, care poate izvorî din oricare dintre aceste aspecte, va fi analizată de către instanță.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
punctul 4.
Prin Încheierea din 13 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 36.462/3/2016 (înregistrată la Curtea Constituțională la data de 5 aprilie 2021), Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 2 alin. (1) și art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Uniunea Națională a Judecătorilor din România într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de recurs împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea prin care s-a solicitat obligarea Direcției Generale de Protecție Internă (fostul Departament de Informații și Protecție Internă - DIPI) la comunicarea unor informații, considerate de autoare ca intrând în sfera celor de interes public, sentință prin care s-a reținut că activitatea instituției menționate se desfășoară în domeniul siguranței naționale, astfel că informațiile solicitate sunt exceptate de la comunicare, potrivit art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001.
punctul 5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate din Legea nr. 544/2001 sunt neconstituționale deoarece nu permit accesul publicului la informații/documente clasificate care vizează sau afectează modul de desfășurare a procedurilor judiciare, fiind incluse în domeniul siguranței naționale.
punctul 6.
Se susține că dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 sunt neconstituționale „în măsura în care, prin securitate națională (care include apărarea, siguranța și ordinea publică) sunt cuprinse noțiuni, definiții și sensuri ce exced celor prevăzute de legislația primară, inclusiv aspecte ce țin de independența, administrarea și funcționarea justiției sau desfășurarea procedurilor judiciare, extindere făcută prin acte infralegale, nepublice ori clasificate“.
punctul 7.
În continuare, se arată că noțiunea de „lege“ din cuprinsul art. 12 din Legea nr. 544/2001 exclude de la accesul liber la informațiile de interes public acele informații care au legătură cu definirea conceptului de „securitate extinsă“, astfel cum rezultă dintr-o serie de hotărâri adoptate la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ceea ce ar fi contrar standardelor stabilite prin jurisprudența constituțională. Se apreciază că numai legiuitorul poate califica o informație ca ținând de securitatea națională, nu și alte organe sau autorități publice.
punctul 8.
Totodată, se evidențiază că anumite aspecte ce țin de administrarea justiției sau desfășurarea procedurilor judiciare au fost incluse în conceptul de securitate națională, în special prin prisma atribuțiilor vizând combaterea corupției, prin acte ce nu îndeplinesc standardele constituționale pentru a putea fi considerate ca lege.
punctul 9.
Se susține că prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 636 din 15 iunie 2015 s-a reținut că „Hotărârea nr. 17 din 28 februarie 2005 a Consiliului Superior de Apărare a Țării a integrat problema corupției și combaterea ei în structura strategiei de securitate națională, ca factor de risc, respectiv de securitate națională, problematica corupției fiind reluată în Strategia Națională de Apărare din anul 2010, în cuprinsul căreia corupția a fost definită drept vulnerabilitate cu implicații asupra funcționării instituțiilor statului“, ceea ce ar demonstra că a fost extins conceptul de securitate națională prin acte normative infralegale, nepublice, care nu îndeplinesc exigențele de publicitate și accesibilitate necesare pentru a califica un act normativ ca „lege“ în sens constituțional.
punctul 10.
Se arată că includerea informațiilor ce țin de administrarea justiției în sfera „securității naționale“ prin astfel de acte afectează funcționarea justiției, întrucât au fost reîncadrate infracțiuni de drept comun în această categorie, care se regăsesc într-o secțiune distinctă în Codul penal, și au fost extinse competențele serviciilor de informații în domeniul justiției. Se apreciază că justiția este un serviciu public, fiind incompatibilă cu orice norme clasificate care i-ar afecta în vreun fel modul de funcționare ori desfășurarea procedurilor judiciare.
punctul 11.
Totodată, se susține că prevederile art. 22 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 544/2001 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că exclud de la controlul efectuat de instanța judecătorească verificarea legalității, a necesității și proporționalității restrângerii dreptului de acces la informații de interes public, aceasta putând să constate pur formal că accesul la informații este blocat de clasificarea acestora de către autoritatea emitentă. O astfel de interpretare este însă una neconstituțională, golind de substanță dreptul de acces la o instanță prevăzut de art. 21 din Constituție și lăsând fără protecție jurisdicțională garanțiile impuse de art. 53 din Constituție.
punctul 12.
În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, Decizia nr. 329 din 10 martie 2011, Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018) și a altor jurisdicții constituționale (Decizia Curții Constituționale a Sloveniei din 24 octombrie 2013 în materia accesului la informații confidențiale).
punctul 13.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate ar putea fi considerată întemeiată numai în măsura în care s-ar realiza, de către instanța competentă, în cadrul fiecărei spețe de acest tip un examen al conținutului textelor criticate în ceea ce privește noțiunea de „informații clasificate“.
punctul 14.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
punctul 15.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 16.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 17.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost reținut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile „art. 2 alin. (1) și art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001“. Din examinarea concluziilor depuse de autoarea excepției se observă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. a) și ale art. 22 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:
-
Art. 12 alin. (1) lit. a):
Citat
Alineatul (1)
Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații:
litera A)
informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;
-
Art. 22 alin. (1) teza întâi: „(1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.“
punctul 18.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, în art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, în art. 31 privind dreptul la informație, în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, în art. 124 privind înfăptuirea justiției și în art. 126 alin. (2) privind competența instanțelor.
punctul 19.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea nu formulează critici de neconstituționalitate cu privire la textele de lege criticate din Legea nr. 544/2001, ci solicită Curții Constituționale să pronunțe o decizie prin care acestea să primească o anumită interpretare, considerată de natură să producă efecte de modificare a dispozițiilor legale referitoare la siguranța națională. Or, interpretarea legii într-un caz determinat, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, excedează competenței acesteia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 62 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 9 martie 2021, paragraful 12). Mai mult, solicitarea adresată de autoare Curții Constituționale ar avea ca efect modificarea și completarea textelor de lege criticate, contrar celor prevăzute de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ (a se vedea Decizia nr. 683 din 18 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 6 iulie 2010). În acest sens, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, asupra unei excepții motivate în mod similar cu privire la dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, prin Decizia nr. 507 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 23 martie 2022, paragrafele 19-28, respingând, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare.
punctul 20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) și ale art. 22 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Uniunea Națională a Judecătorilor din România în Dosarul nr. 36.462/3/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 11 decembrie 2025.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Ioana-Cristina Vida
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
