AcasăDocument
LEGE nr. 5 din 31 iulie 1958
pentru organizarea judecătorească
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
TITLU
Titlul I
Paragraf
DISPOZIŢII GENERALE
ART
Articolul 1
Paragraf
Justiţia în Republica Populara Romina se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti. Ca organe ale statului, instanţele judecătoreşti rezolva toate pricinile, apărînd cu fermitate interesele statului democrat-popular şi ale oamenilor muncii din Republica Populara Romina.
Paragraf
Instanţele judecătoreşti sînt următoarele:
litera a)
tribunalele populare;
litera b)
tribunalele regionale;
litera c)
tribunalele militare ca instanţe speciale;
litera d)
Tribunalul Suprem.
ART
Articolul 2
Paragraf
În Republica Populara Romina instanţele judecătoreşti au ca sarcina sa apere:
litera a)
orînduirea socială şi orînduirea de stat a Republicii Populare Române;
litera b)
drepturile fundamentale ale cetăţenilor Republicii Populare Române, precum şi celelalte drepturi şi interese garantate de lege;
litera c)
drepturile, precum şi interesele ocrotite prin lege ale organelor statului şi ale celorlalte instituţii de stat, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, ale organizaţiilor cooperatiste şi oricăror organizaţii obşteşti, precum şi ale celorlalte persoane juridice.
Paragraf
Instanţele judecătoreşti au de asemenea, sarcina de a asigura respectarea întocmai a legilor Republicii Populare Române de către organele statului şi celelalte instituţii de stat, de către întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, de către organizaţiile cooperatiste şi orice organizaţii obşteşti, precum şi de către celelalte persoane juridice, ca şi de către toţi cetăţenii şi ceilalţi locuitori ai Republicii Populare Române.
ART
Articolul 3
Paragraf
Sarcinile instanţelor judecătoreşti se realizează prin:
litera a)
judecarea pricinilor penale şi aplicarea pedepselor prevăzute de lege;
litera b)
judecarea pricinilor civile privind drepturile şi interesele cetăţenilor şi ale celorlalţi locuitori, precum şi pe acelea ale oricărei persoane juridice.
ART
Articolul 4
Paragraf
Instanţele judecătoreşti, aplicind sancţiuni penale, urmăresc apărarea orinduirii democrat-populare şi, în acelaşi timp, îndreptarea şi reeducarea infractorilor.
Paragraf
Judecind pricinile civile, instanţele judecătoreşti asigură realizarea drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor şi celorlalţi locuitori, precum şi ale oricărei persoane juridice.
Paragraf
Prin activitatea lor, instanţele judecătoreşti educa pe cetăţenii Republicii Populare Române în spiritul devotamentului faţă de patrie, al respectării întocmai a legilor Republicii Populare Române, al grijii deosebite faţă de proprietatea socialistă, al disciplinei în munca, al atitudinii cinstite faţă de îndatoririle cetăţeneşti şi sociale, precum şi al respectului faţă de regulile de convieţuire socialistă în statul democrat român.
ART
Articolul 5
Paragraf
Justiţia în Republica Populara Romina se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele.
ART
Articolul 6
Paragraf
Judecătorii de orice grad sînt independenţi şi se supun, în exercitarea atribuţiilor lor, numai legii.
ART
Articolul 7
Paragraf
În Republica Populara Romina instanţele judecătoreşti folosesc limba română.
Paragraf
În regiunile şi raioanele locuite de populaţie de alta naţionalitate decît cea română se asigura şi folosirea limbii acelei populaţii.
Paragraf
În toate cazurile, în faţa instanţelor judecătoreşti din întreaga ţara, se garantează, pentru cei ce nu cunosc limba folosită de instanţa, dreptul de a lua cunoştinţa de dosar şi de dezbateri, precum şi de a participa la judecata prin interpret.
ART
Articolul 8
Paragraf
Judecata în faţa instanţelor judecătoreşti se desfăşoară în şedinţa publică, afară de excepţiile prevăzute de lege, asigurindu-se părţilor dreptul de apărare.
Paragraf
Dreptul de apărare este garantat prin modul în care sînt organizate instanţele judecătoreşti, prin legile de procedura şi prin asistenţa judiciară.
ART
Articolul 9
Paragraf
Judecata la toate instanţele se desfăşoară cu participarea asesorilor populari, afară de cazurile în care legea dispune altfel.
TITLU
Titlul II
Paragraf
INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI
CAPITOL
Capitolul 1 Dispoziţii comune
ART
Articolul 10
Paragraf
Fiecare tribunal este compus dintr-un număr de judecători şi este condus de unul dintre aceştia, care are funcţia de preşedinte.
Paragraf
Preşedintele desemnează pe judecătorii care trebuie să îndeplinească însărcinări speciale în cadrul atribuţiilor instanţei, iar dacă tribunalul este alcătuit din colegii, repartizează judecătorii pe colegii.
Paragraf
Preşedintele tribunalului regional şi cel al tribunalului militar de regiune militară sînt ajutaţi de unul sau mai mulţi loctiitori de preşedinte.
Paragraf
Colegiile tribunalelor arătate în alineatul precedent pot fi conduse de către un preşedinte de colegiu. Preşedintele tribunalului poate el însuşi conduce unul dintre colegii şi are dreptul sa prezideze orice complet de judecată al tribunalului.
Paragraf
Tribunalele populare, în circumscripţia cărora sînt cuprinse comune sau oraşe pentru care sînt întocmite cărţi funciare, vor avea o organizare specială de carte funciară, condusă de un judecător.
ART
Articolul 11
Paragraf
Tribunalele populare şi tribunalele militare de mari unităţi judeca în complet format dintr-un judecător şi doi asesori populari.
Paragraf
Tribunalele regionale şi tribunalele militare de regiuni militare judeca, atît în prima instanţa cît şi în recurs, în complet format din 2 judecători şi 3 asesori populari.
Paragraf
Colegiile Tribunalului Suprem judeca, în toate cazurile, în complet format din 3 judecători.
ART
Articolul 12
Paragraf
Instanţele, prin judecarea recursurilor, verifica legalitatea şi temeinicia hotărîrilor atacate.
Paragraf
Tribunalul Suprem, judecind recursurile în supraveghere, verifica legalitatea şi temeinicia hotărîrilor judecătoreşti definitive.
ART
Articolul 13
Paragraf
Hotărîrile judecătoreşti se iau cu majoritatea voturilor membrilor completului de judecată.
CAPITOL
Capitolul 2 Tribunalele populare
ART
Articolul 14
Paragraf
Tribunalele populare sînt:
litera a)
tribunalele populare de raion;
litera b)
tribunalele populare de oraş;
litera c)
tribunalele populare de raion orasenesc.
ART
Articolul 15
Paragraf
În fiecare raion funcţionează unul sau mai multe tribunale populare de raion.
Paragraf
În oraşe pot funcţiona tribunale populare de oraş şi tribunale populare de raion orasenesc.
Paragraf
Numărul, sediile şi circumscripţiile de judecată ale tribunalelor populare se stabilesc de Ministrul Justiţiei.
Paragraf
Ministrul Justiţiei va desemna judecătorii tribunalelor populare care judeca pricinile penale privind sectorul căilor ferate, precum şi pricinile privind sectorul marinei comerciale.
Paragraf
În oraşele cu împărţire raionala, Ministrul Justiţiei va putea dispune ca pricinile privind infracţiunile flagrante să fie judecate numai de anumite tribunale populare.
ART
Articolul 16
Paragraf
Tribunalele populare judeca în fond toate pricinile, în afară de cele date de lege în competenţa altor instanţe.
CAPITOL
Capitolul 3 Tribunalele regionale
ART
Articolul 17
Paragraf
Tribunalele regionale sînt:
litera a)
tribunalele regionale;
litera b)
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.
ART
Articolul 18
Paragraf
În fiecare regiune funcţionează unul sau mai multe tribunale regionale.
Paragraf
În Capitala Republicii Populare Române funcţionează Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.
Paragraf
Tribunalele regionale au cîte unul sau mai multe colegii penale şi cîte unul sau mai multe colegii civile.
Paragraf
Numărul, sediile şi circumscripţiile de judecată ale tribunalelor regionale, ca şi numărul colegiilor acestora, se stabilesc de Ministrul Justiţiei.
Paragraf
Ministrul Justiţiei va desemna judecătorii colegiilor tribunalelor regionale care judeca, în recurs sau în fond, pricinile penale privind sectorul căilor ferate sau pricinile privind sectorul marinei comerciale.
ART
Articolul 19
Paragraf
Tribunalele regionale judeca recursurile împotriva hotărîrilor tribunalelor populare al căror sediu se afla în circumscripţia lor, precum şi, în fond, pricinile date prin lege în competenţa lor.
CAPITOL
Capitolul 4 Tribunalele militare
ART
Articolul 20
Paragraf
Tribunalele militare sînt următoarele:
litera a)
tribunalele militare de mari unităţi;
litera b)
tribunalele militare de regiuni militare; pentru aceeaşi regiune militară se pot înfiinţa unul sau mai multe asemenea tribunale militare.
Paragraf
Tribunalele militare de regiuni militare vor avea unul sau mai multe colegii; numărul acestora se va stabili de Ministrul Justiţiei.
Paragraf
Numărul, sediile şi circumscripţiile de judecată ale tribunalelor militare se stabilesc de Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Forţelor Armate.
ART
Articolul 21
Paragraf
Tribunalele militare judeca în fond infracţiunile ce aduc atingere disciplinei şi capacităţii de lupta a Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, săvîrşite de militari, precum şi celelalte infracţiuni săvîrşite de militari şi civili, date prin lege în competenţa instanţelor militare.
Paragraf
Tribunalele militare de regiuni militare judeca şi recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate de tribunalele militare de mari unităţi.
ART
Articolul 22
Paragraf
Preşedintele colegiului militar al Tribunalului Suprem va avea cel puţin gradul de general-maior, preşedintele de tribunal militar de regiune militară va avea cel puţin gradul de colonel, iar preşedintele de tribunal militar de mare unitate, cel puţin gradul de maior.
Paragraf
Cînd inculpatul este militar, judecătorul şi asesorii populari ce alcătuiesc completul de judecată vor avea cel puţin gradul inculpatului, în afară de cazul în care judecata se face de Plenul Tribunalului Suprem.
CAPITOL
Capitolul 5 Tribunalul Suprem
ART
Articolul 23
Paragraf
În Republica Populara Romina funcţionează un Tribunal Suprem.
ART
Articolul 24
Paragraf
Şedinţele Plenului Tribunalului Suprem un colegiu civil şi un colegiu militar, compuse din numărul necesar de judecători.
ART
Articolul 25
Paragraf
Preşedintele Tribunalului Suprem este ajutat de un vicepreşedinte şi trei presedinti de colegii.
ART
Articolul 26
Paragraf
Preşedintele prezidează Plenul Tribunalului Suprem şi poate prezida orice complet de judecată al acestui tribunal.*)
NTA
Notă
ART
Articolul 27
Paragraf
Tribunalul Suprem are un colegiu penal, au loc cu participarea a cel puţin jumătate din numărul judecătorilor fiecărui colegiu şi întotdeauna cu un număr de membri fără soţ.
ART
Articolul 28
Paragraf
Tribunalul Suprem supraveghează activitatea judiciară a tribunalelor prin:
litera a)
judecarea recursurilor în supraveghere.
Paragraf
În cazul cînd hotărîrea atacată a fost pronunţată de un colegiu al Tribunalului Suprem, recursul în supraveghere se judeca de Plenul Tribunalului Suprem;
litera b)
îndrumările pe care le da tribunalelor pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justa aplicare a legilor.
Paragraf
În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se întruneşte cel puţin o dată Ia 3 luni, cu participarea Ministrului Justiţiei.
Paragraf
La şedinţele Plenului Tribunalului Suprem pune concluzii Procurorul General al Republicii Populare Române.
ART
Articolul 29
Paragraf
Tribunalul Suprem judeca recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în fond de tribunalele regionale şi de tribunalele militare de regiuni militare; el judeca în fond pricinile date prin lege în competenţa sa.
CAPITOL
Capitolul 6 Judecătorii
ART
Articolul 30
Paragraf
Judecătorii de la tribunalele populare şi regionale se aleg potrivit procedurii stabilite prin lege.
ART
Articolul 31
Paragraf
Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de colegii şi judecătorii Tribunalului Suprem se aleg de Marea Adunare Naţionala.
Paragraf
Ei pot fi revocaţi şi înlocuiţi de Marea Adunare Naţionala.
ART
Articolul 32
Paragraf
Numirea în funcţie a judecătorilor militari, precum şi miscarea acestora, cu excepţia acelora de la Colegiul militar al Tribunalului Suprem, se fac de către Ministrul Justiţiei.
Paragraf
Încadrarea şi avansarea judecătorilor militari în cadrele Forţelor Armate ale Republicii Populare Române şi acordarea gradelor militare se fac potrivit statutului corpului ofiţerilor, la propunerea Ministrului Justiţiei. De asemenea, numirea preşedinţilor de tribunale militare, a loctiitorilor acestora, precum şi a preşedinţilor de colegii, se face de Ministrul Justiţiei.
ART
Articolul 33
Paragraf
Judecător poate fi persoana care:
litera a)
este cetăţean român şi are folosinţă şi exerciţiul tuturor drepturilor civile şi politice, bucurindu-se de o reputaţie nestirbita;
litera b)
are studii juridice superioare, cu examenul de stat;
litera c)
a fost declarata reusita la examenul depus în urma efectuării stagiului judecătoresc prescris de lege.
ART
Articolul 34
Paragraf
Pentru a fi preşedinte de tribunal popular, se cere o vechime de cel puţin trei ani în munca de judecător sau într-o alta munca juridică din cele enumerate în art. 35.
Paragraf
Pentru a fi judecător la un tribunal regional se cere o vechime de cel puţin şase ani în munca de judecător la un tribunal popular sau într-o alta munca juridică din cele enumerate în art. 35 ori o vechime de cel puţin un an în munca de preşedinte al unui tribunal popular.
Paragraf
Pentru a fi preşedinte sau loctiitor de preşedinte de tribunal regional se cere o vechime de cel puţin zece ani în munca de judecător la un tribunal popular sau într-o alta munca juridică din cele enumerate în art. 35 ori o vechime de cel puţin trei ani în munca de preşedinte al unui tribunal popular sau o vechime de cel puţin trei ani în munca de judecător la un tribunal regional.
ART
Articolul 35
Paragraf
Ca vechime în munca de judecător se socoteşte şi timpul în care s-a prestat efectiv munca de: consilier juridic în Ministerul Justiţiei, procuror sau anchetator penal, consultant la Tribunalul Suprem, notar, avocat, jurisconsult, lucrători în cadrul unor direcţii, secţii sau birouri juridice cu atribuţii speciale de legislaţie sau studii juridice, cadre didactice în învăţămîntul juridic superior, lucrători în institutele de cercetări juridice, arbitru şi consultant arbitral, redactor şi redactor adjunct la revistele juridice editate sub îngrijirea unui organ de stat.
ART
Articolul 36
Paragraf
Stagiarii se numesc de Ministrul Justiţiei, ei trebuind sa îndeplinească condiţiile prevăzute în art. 33 lit. a şi b. Stagiul este de doi ani; la expirarea lui, stagiarii vor fi supuşi unui examen obligatoriu.
Paragraf
Cei respinsi la examen au dreptul să se prezinte la un nou examen în cel mult un an de zile; dacă şi la acest examen vor fi respinsi, angajarea lor încetează.
Paragraf
Atribuţiile stagiarilor se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Paragraf
Condiţiile de efectuare a stagiului şi examenului, precum şi repartizarea stagiarilor la instanţe se stabilesc de Ministrul Justiţiei.
ART
Articolul 37
Paragraf
Judecătorii şi stagiarii sînt obligaţi să se prezinte la serviciu în termen de 10 zile de la data stabilită pentru intrarea lor în funcţie. Acest termen poate fi prelungit numai de Ministrul Justiţiei.
Paragraf
La încetarea funcţiei sau la trecerea în alt loc de muncă, judecătorii sînt obligaţi sa termine şi sa dea în primire toate lucrările la care au participat, în cel mult 10 zile.
ART
Articolul 38
Paragraf
Ministrul Justiţiei, direct sau prin preşedinţii instanţelor judecătoreşti, noteaza periodic pe judecătorii de la tribunalele populare, tribunalele regionale şi tribunalele militare, în ce priveşte însuşirile lor profesionale, îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, precum şi corespunderea lor în munca.
ART
Articolul 39
Paragraf
Pornirea procesului penal şi sesizarea instanţei împotriva judecătorilor de la tribunalele populare din circumscripţia unui tribunal regional, precum şi pentru judecătorii acestui tribunal se fac de către procurorul regiunii cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.
Paragraf
Împotriva judecătorilor de la Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum şi împotriva acelora de la tribunalele populare din Capitala Republicii Populare Române, pornirea procesului penal şi sesizarea instanţei se fac de Procurorul Capitalei Republicii Populare Române, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române, iar împotriva judecătorilor tribunalelor militare de către Procurorul General al Republicii Populare Române.
Paragraf
Pornirea procesului penal şi sesizarea instanţei se fac împotriva judecătorilor Tribunalului Suprem, de către Procurorul General al Republicii Populare Române, cu aprobarea Prezidiului Marii Adunări Naţionale.
CAPITOL
Capitolul 7 Asesorii populari
ART
Articolul 40
Paragraf
Asesorii Populari se aleg potrivit procedurii stabilite prin lege.
ART
Articolul 41
Paragraf
Asesor popular poate fi orice persoană care este cetăţean român, are vîrsta de 23 ani împliniţi, nu a suferit nici o condamnare penală şi are folosinţă şi exerciţiul tuturor drepturilor politice şi civile.
Paragraf
La instanţele militare vor putea fi asesori populari şi persoane care nu au împlinit vîrsta de 23 ani.
ART
Articolul 42
Paragraf
Asesorii populari se aleg pe un termen de 4 ani la propunerea organizaţiilor oamenilor muncii: organizaţiile Partidului Muncitoresc Romin, sindicatele, cooperativele, organizaţiile de tineret şi asociaţiile culturale, precum şi alte organizaţii obşteşti.
Paragraf
Asesorii populari pentru tribunalele populare de raion, de oraş şi de raion orasenesc se aleg de către sfaturile populare ale unităţilor administrativ-teritoriale în cadrul cărora funcţionează aceste instanţe.
Paragraf
Asesorii populari pentru tribunalele regionale se aleg de către sfaturile populare ale regiunilor respective, iar asesorii populari pentru Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române se aleg de către Sfatul popular al Capitalei Republicii Populare Române.
Paragraf
Alegerile de asesori populari pentru tribunalele populare se supun spre confirmare comitetului executiv al sfatului popular ierarhic superior celui care a făcut alegerea.
Paragraf
Modul de efectuare al alegerilor de asesori populari, precum şi data ţinerii alegerilor se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
ART
Articolul 43
Paragraf
Asesorii populari dau socoteala pentru activitatea lor celor care i-au ales.
ART
Articolul 44
Paragraf
Retragerea mandatului de asesor popular nu se poate face decît prin revocarea asesorului de către cei ce l-au ales sau prin efectul unei hotărîri penale definitive de condamnare.
ART
Articolul 45
Paragraf
Sarcina de asesor popular este obligatorie. În cursul mandatului lor, asesorii populari sînt chemaţi de preşedintele instanţei la îndeplinirea obligaţiilor lor, pe rind, pentru cîte o perioadă de la 2-6 luni pe an.
Paragraf
Preşedintele instanţei va organiza chemarea în completul de judecată a asesorilor populari în asa fel încît să se evite schimbarea concomitenta a ambilor asesori din completul respectiv şi a asigura, între schimbarea unuia şi celuilalt, un interval de cel puţin 15 zile şi nu mai mare de 30 zile.
Paragraf
Alineatul precedent se aplică în mod corespunzător şi la chemarea asesorilor la formarea completului de judecată la tribunalele regionale şi Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.
Paragraf
De asemenea, în interesul justei rezolvari a unei pricini, dacă este necesar, preşedintele poate chema în mod special anumiti asesori populari cu anumite cunoştinţe de specialitate sau cu experienta în anumite domenii de activitate.
Paragraf
Asesorii populari îşi păstrează locul ce-l ocupa în producţie.
Paragraf
În timpul exercitării mandatului de asesor popular, acesta va fi retribuit de unitatea unde este angajat cu o indemnizaţie zilnica, egala cu cîştigul mediu zilnic calculat în conformitate cu dispoziţiile Codului muncii.
Paragraf
Sumele astfel plătite de unităţile unde sînt angajaţi asesorii populari vor fi restituite, trimestrial unităţilor de către Ministerul Justiţiei.
Paragraf
Dacă asesorul popular nu este angajat, el va fi retribuit cu o indemnizaţie zilnica stabilită prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
ART
Articolul 46
Paragraf
Dispoziţiile legale privind îndeplinirea atribuţiilor de judecător se aplică şi asesorilor populari.
Paragraf
Numărul asesorilor populari pentru fiecare instanţa judecătorească se stabileşte de Ministrul Justiţiei.
CAPITOL
Capitolul 8 Executorii judecătoreşti
ART
Articolul 47
Paragraf
Executarea hotărîrilor pronunţate în pricinile civile, precum şi executarea dispoziţiilor cu caracter de drept civil cuprinse în hotărîrile pronunţate în pricinile penale se face de către executorii judecătoreşti.
ART
Articolul 48
Paragraf
Executor judecătoresc poate fi persoana care are exerciţiul şi folosinţă tuturor drepturilor politice şi civile şi a absolvit o şcoala juridică, ori a îndeplinit cu deosebită pricepere funcţia de secretar în cadrul unei instanţe judecătoreşti.
Paragraf
Executorii judecătoreşti se numesc de Ministrul Justiţiei.
ART
Articolul 49
Paragraf
Executorii judecătoreşti funcţionează la tribunalele populare.
Paragraf
Prin ordinul Ministrului Justiţiei se va putea stabili funcţionarea lor şi la alte tribunale.
TITLU
Titlul III
Paragraf
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
ART
Articolul 50
Paragraf
Pînă la stabilirea procedurii de alegere a judecătorilor tribunalelor populare şi regionale, aceştia, ca şi preşedinţii şi loctiitorii lor, precum şi preşedinţii de colegii, se numesc de Ministrul Justiţiei. Numărul judecătorilor la tribunalele populare şi regionale se stabileşte de Ministrul Justiţiei.
Paragraf
Ministrul Justiţiei poate, pentru motive bine justificate, sa acorde scutiri în ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute în art. 33 lit. b şi c, sau cu privire la condiţiile de stagiu prevăzute de art. 34 şi 45.
Paragraf
De asemenea pînă la stabilirea prin lege a procedurii alegerii asesorilor populari la instanţele militare, aceştia se numesc, pe termen de un an, de către Ministrul Forţelor Armate. Ei pot fi revocaţi în aceleaşi condiţii, în care au fost numiţi.
ART
Articolul 51
Paragraf
Preşedinţii, loctiitorii acestora şi judecătorii tribunalelor militare şi personalul operativ din Direcţia tribunalelor militare a Ministerului Justiţiei sînt în serviciul militar activ.
Paragraf
Dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare pentru abateri de serviciu este exercitat numai potrivit statutului disciplinar al judecătorilor. În acest scop se alcătuiesc, pentru preşedinţii şi judecătorii tribunalelor militare de mari unităţi, colegii disciplinare pe lîngă tribunalele militare de regiuni militare, iar colegiul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem va judeca abaterile săvîrşite de preşedinţii şi judecătorii acestor din urma tribunale militare.
Paragraf
Pentru abaterile de la disciplina militară, ei răspund potrivit regulamentului disciplinar al Forţelor Armate ale Republicii Populare Române.
ART
Articolul 52
Paragraf
În înţelesul prezentei legi cei care au licenta în drept se asimilează cu absolvenţii facultăţilor de ştiinţe juridice cu examenul de stat.
Paragraf
Preşedinţii de tribunal şi judecătorii actualmente în funcţiune care nu îndeplinesc condiţiile prezentei legi se considera numiţi în temeiul prevederilor art. 50.
ART
Articolul 53
Paragraf
Cauzele în curs de judecată la instanţele speciale desfiinţate vor fi trimise instanţelor competente sa judece potrivit modificărilor aduse prin prezenta lege. Aceste instanţe vor fi competente sa judece şi revizuirile şi contestaţiile în cauzele definitiv judecate, precum şi sa pună în executare hotărîrile pronunţate de instanţele speciale desfiinţate.
Paragraf
Potrivit aceleiaşi reguli vor fi predate şi arhivele.
ART
Articolul 54
Paragraf
Decretul nr. 132 din 2 aprilie 1949, pentru organizarea judecătorească, şi Decretul nr. 292 din 21 iulie 1949, pentru înfiinţarea şi organizarea tribunalelor speciale feroviare şi a parchetului feroviar, sînt şi rămîn abrogate.
Paragraf
De asemenea, se abroga Legea nr. 7 din 19 iunie 1952, pentru organizarea instanţelor şi procuraturilor militare; art. 22 din statutul disciplinar al judecătorilor, aprobat prin Decretul nr. 338 din 27 august 1953; toate dispoziţiile prevăzute în Decretul nr. 40 din 14 februarie 1950, privind marina comercială, referitoare la organizarea şi funcţionarea tribunalelor maritime şi fluviale; art. 136 din Decretul nr. 41 din 14 februarie 1950, pentru supravegherea, controlul şi ordinea navigaţiei maritime şi fluviale.
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit