AcasăDocument
DECRET nr. 132 din 1 aprilie 1949
pentru organizarea judecătorească
Abrogat
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
Paragraf
În temeiul art. 44, pct. 2 şi art. 45 din Constituţia Republicii Populare Române,
Paragraf
Vazand decizia Consiliului de Miniştri,
Paragraf
Emite următorul decret:
POR
TITLUL PRELIMINAR:
Paragraf
Dispoziţiuni generale
ART
Articolul 1
Paragraf
Justiţia în Republica Populara Română are ca sarcina sa apere:
litera a)
Structura Social - economică şi de Stat, stabilite prin Constituţia R.P.R.;
litera b)
Drepturile fundamentale politice, de muncă şi de odihnă, precum şi toate celelalte drepturi şi interese garantate cetăţenilor de Constituţia R.P.R.;
litera c)
Drepturile şi interesele, cunoscute de lege, instituţiilor şi întreprinderilor de Stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti.
ART
Articolul 2
Paragraf
Justiţia în R.P.R. are ca îndatorire aplicarea legilor în mod egal faţă de toţi cetăţenii şi în scopul intaririi şi promovării regimului democraţiei populare.
ART
Articolul 3
Paragraf
Judecata în R.P.R. educa, prin activitatea sa pe cetăţeni în spiritul de devotament faţă de patrie şi legile R.P.R., de grija deosebită faţă de bunurile comune ale poporului, disciplina în munca, îndeplinire a îndatoririlor faţă de Stat şi societate şi respectul faţă de regulile convieţuirii sociale.
ART
Articolul 4
Paragraf
În regiunile locuite şi de populaţii de alta naţionalitate decât cea română, justiţia va folosi, oral şi în scris şi limba naţionalitatilor respective.
ART
Articolul 5
Paragraf
Justiţia în R.P.R. se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
Paragraf
Judecătoriile populare.
Paragraf
Tribunalele.
Paragraf
Curţile.
Paragraf
Curtea Suprema.
Paragraf
Instanţele, cu excepţia Curţii Supreme, judeca cu asesorii populari.
ART
Articolul 6
Paragraf
La toate instanţele de judecată dezbaterile sînt publice, afară de cazurile special prevăzute de lege.
Paragraf
Dreptul de apărare este garantat.
ART
Articolul 7
Paragraf
Judecătorii, fie ca fac parte din personalul judecătoresc, fie ca sînt asesori populari, se supun, în exerciţiul atributiunilor, numai legii.
PARTE
Partea I Organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti
TITLU
Titlul I Instanţele judecătoreşti
CAPITOL
Capitolul 1 Judecătoriile populare
ART
Articolul 8
Paragraf
Judecătoriile populare sînt urbane, rurale sau mixte, după felul comunelor care compun circumscripţiile lor.
Paragraf
Acolo unde sînt cărţi funciare, judecătoriile populare vor avea un serviciu de carte funciară.
ART
Articolul 9
Paragraf
Fiecare judecătorie populara are o reşedinţa principala şi poate avea una sau mai multe resedinte secundare.
Paragraf
În cazurile excepţionale, infracţiunile intrand în competenţa judecătoriilor populare, vor putea fi judecate, cu avizul Parchetului de pe lîngă tribunal, chiar în comuna în care ele au fost săvîrşite.
ART
Articolul 10
Paragraf
La resedintele secundare ale judecătoriei populare, judecata se va face în zilele ce se vor stabili de şeful judecătoriei populare; ele vor fi aduse din timp la cunoştinţa publică prin afişare la sediul Sfatului Popular şi prin alte mijloace potrivite de publicitate.
ART
Articolul 11
Paragraf
La judecătoria populara, judecata se face de un judecător cu doi asesori populari sau de un judecător ajutor cu doi asesori populari.
CAPITOL
Capitolul 2 Tribunale
ART
Articolul 12
Paragraf
În fiecare capitala de judeţ va funcţiona un tribunal; la nevoie va mai putea funcţiona un tribunal şi un alt oraş al judeţului.
Paragraf
Tribunalul poate fi divizat în mai multe secţiuni şi are unul sau mai multe cabinete de instrucţie.
Paragraf
La tribunalele divizate secţiunile vor fi penale şi civile.
ART
Articolul 13
Paragraf
Fiecare tribunal, va fi condus de un preşedinte.
Paragraf
La tribunalele cu mai multe secţiuni preşedintele tribunalului va îndeplini şi funcţia de preşedinte al Secţiei I-a. Preşedintele Tribunalului Ilfov nu îndeplineşte funcţia de preşedinte la nici una din secţiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din secţiunile tribunalului.
ART
Articolul 14
Paragraf
Funcţia de judecător de instrucţie se va exercita de judecătorii desemnaţi, în acest scop, de preşedintele tribunalului.
Paragraf
Judecătorii de instrucţie pot fi chemaţi sa ia parte la lucrările tribunalului.
ART
Articolul 15
Paragraf
La începutul anului judecătoresc, preşedintele tribunalului va repartiza un judecător care împreună cu doi asesori vor alcătui camera de instrucţie.
Paragraf
La tribunalele cu mai multe secţiuni, preşedintele tribunalului va putea repartiza, în acest scop, mai mulţi judecători.
Paragraf
La aceste tribunale va putea funcţiona o camera de instrucţie, ca secţiune permanenta cu mai multe complete de judecată.
ART
Articolul 16
Paragraf
Preşedintele tribunalului va repartiza după necesitaţi, judecătorii care vor îndeplini şi însărcinările de judecători sindici.
ART
Articolul 17
Paragraf
Tribunalele judeca cu un judecător şi cu doi asesori populari sau cu un ajutor şi cu doi asesori populari.
CAPITOL
Capitolul 3 Curţile
ART
Articolul 18
Paragraf
Curţile pot fi divizate în mai multe secţiuni. La Curţile divizate secţiunile vor fi penale şi civile.
ART
Articolul 19
Paragraf
Fiecare Curte va fi condusă de un preşedinte. La Curţile cu mai multe secţiuni, preşedintele Curţii va îndeplini şi funcţiunea de preşedinte al secţiunii I-a. Preşedintele Curţii Bucureşti, nu îndeplineşte funcţiunea de preşedinte la nici una din secţiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din secţiunile Curţii.
ART
Articolul 20
Paragraf
Curţile judeca cu doi consilieri de Curte şi cu trei asesori populari.
CAPITOL
Capitolul 4 Curtea Suprema
ART
Articolul 21
Paragraf
Curtea Suprema este formată din două secţiuni şi este condusă de un prim-preşedinte.
Paragraf
La fiecare secţiune funcţionează un preşedinte de secţie. Numărul consilierilor pentru întreaga Curte este de 28. Primul preşedinte va face, după necesitaţi, repartiţia lor pe secţiuni.
ART
Articolul 22
Paragraf
Prim-preşedintele Curţii Supreme prezidează Curtea în secţiuni unite şi completele de 9 membri ale secţiunilor, în cazul prevăzut de art. 25. El poate prezida oricare dintre secţiunile Curţii şi poate desemna, în caz de lipsa, consilieri de la o secţiune, pentru formarea completelor celeilalte secţiuni.
Paragraf
În caz de lipsa sau de împiedicare, primul-preşedinte va fi înlocuit de preşedintele de secţie desemnat de el, iar în lipsa acestuia, de celălalt preşedinte.
Paragraf
De asemeni primul-preşedinte va desemna înlocuitorii preşedinţilor de secţie, precum şi ordinea consilierilor pe întreaga Curte şi pe secţiuni.
ART
Articolul 23
Paragraf
Curtea Suprema judeca în complet de cinci.
ART
Articolul 24
Paragraf
Curtea Suprema judeca în secţiuni unite, cu cel puţin 21 membri şi întotdeauna cu un număr de membri fără soţ.
Paragraf
Cînd se constituie cu mai mult de 21 membri, iar judecata recursului rămîne în continuare, Curtea va putea judeca în continuare cu cel puţin 21 dintre membrii care au luat parte de la început la dezbateri.
ART
Articolul 25
Paragraf
În cazurile în care una din secţiunile Curţii Supreme ar găsi necesar să se revină asupra unei jurisprudente stabilite, de unul din completele sale, în cursul ultimelor trei ani, recursul se judeca în completul de 9 membri.
Paragraf
Cînd jurisprudenta asupra căreia urmează să se revină a fost stabilită de un complet de 9 membri, de cealaltă secţiune sau de însăşi secţiunile unite, recursul se judeca în secţiunile unite.
ART
Articolul 26
Paragraf
Secţiunea penală judeca, pe lîngă recursurile penale, şi următoarele recursuri:
litera a)
În materie vamală;
litera b)
Împotriva hotărârilor întemeiate pe dispoziţiunile codului silvic;
litera c)
Împotriva hotărârilor date de instanţele militare, în cazurile prevăzute de lege.
Paragraf
Secţiunea civilă judeca recursurile care nu sînt date, spre judecare, secţiunii penale.
ART
Articolul 27
Paragraf
Pentru aplicarea dreptului de supraveghere prevăzut de art. 90 din Constituţia Republicii Populare Române, primul-preşedinte al Curţii Supreme sau procurorul general al R.P.R., poate sesiza Curtea suprema cu cerere de îndreptare facuta împotriva hotărârilor sau actelor judecătoreşti definitive şi irevocabile, ale oricărei instanţe sau organe judiciare civile sau militare, ordinare sau speciale, contrare legii sau vadit nedrepte.
Paragraf
În cazul cînd hotărîrea atacată a fost data de o secţie a Curţii Supreme, cererea de îndreptare se judeca în secţiuni unite. Judecata se va face cu citarea părţilor, din oficiu.
Paragraf
Curtea Suprema procedând la judecarea cererii de îndreptare va putea:
litera a)
Admiţând cererea de îndreptare sa statueze asupra celor deduse şi să se pronunţe în fond, sau, casand, sa trimită spre rejudecare cauza fie instanţei care a dat hotărîrea fie unei alte instanţe de acelaşi grad cu acesta;
litera b)
În cazul cînd soluţionarea cererii de îndreptare necesita administrarea de noi probe, sa trimită dosarul oricărei instanţe organ de cercetare sau instrucţie, indicând şi probele ce urmează a se efectua, iar, după întoarcerea dosarului sa procedeze potrivit celor arătate la lit. a, de mai sus.
ART
Articolul 28
Paragraf
Procurorul general al R.P.R., poate pune concluziuni în toate cererile de îndreptare.
Paragraf
De asemenea, el poate pune concluziuni în orice alte cauze şi la orice alte instanţe.
Paragraf
În toate cazurile el poate delega orice alt procuror.
CAPITOL
Capitolul 5 Dispoziţiuni comune şi speciale
ART
Articolul 29
Paragraf
Ministrul justiţiei, luînd avizul Comisiei pentru simplificarea şi rationalizarea aparatului de Stat, stabileşte prin decizie:
Paragraf 1
Numărul judecătoriilor populare, resedinte principale şi secundare ale acestora, precum şi circumscripţiile lor respective.
Paragraf 2
Circumscripţiile tribunalelor, în cazul cînd în acelaşi judeţ funcţionează mai multe tribunale, şi numărul secţiunilor, cabinetelor de instrucţie şi camerelor sau secţiilor de instrucţie ale tribunalelor.
Paragraf 3
Numărul circumscriptiilor şi resedintele Curţilor.
Paragraf 4
Numărul secţiunilor Curţilor.
ART
Articolul 30
Paragraf
Tot prin decizie, Ministrul justiţiei, va determina dintre judecători pe şefii judecătoriilor populare, iar la tribunalele şi Curţile cu mai multe secţiuni, pe judecătorii şi consilierii care vor îndeplini funcţiunea de presedinti de secţie.
ART
Articolul 31
Paragraf
Pe lîngă fiecare Curte, tribunal sau judecătorie populara, urbana sau mixtă, vor funcţiona un număr de agenţi pentru îndeplinirea procedurilor în materie penală.
ART
Articolul 32
Paragraf
Prim-preşedintele Curţii Supreme şi preşedinţii celorlalte instanţe avînd mai multe secţiuni repartizează cererile între secţiunile respective, după natura lor; ei pot delega un preşedinte de secţie sau un alt membru al instanţei pentru a face aceasta repartizare.
Paragraf
La tribunale şi Curţi, cererile speciale unei secţiuni se adresează preşedintelui secţiunii.
ART
Articolul 33
Paragraf
Instanţele judecătoreşti vor tine şedinţe în toate zilele de lucru; ele pot continua şi în zilele de Duminica sau de sarbatori legale.
ART
Articolul 34
Paragraf
La instanţele judecătoreşti se pot forma după trebuinţele serviciului, mai multe complete care să judece în aceeaşi zi, concomitent sau succesiv cu celelalte.
ART
Articolul 35
Paragraf
În procesele civile poate să fie însărcinat sa asculte martorii sau să facă cercetări locale un singur judecător asistat de un asesor popular.
ART
Articolul 36
Paragraf
Judecătorii ajutori pot fi însărcinaţi îndată după intrarea lor în funcţiune, sa asculte martori, să facă cercetări locale, sa redacteze procese-verbale şi hotărîri, sa prezideze consilii de familie, sa verifice socoteli de tutela şi sa autentifice acte.
Paragraf
Ei vor putea judeca după împlinirea unui an de la intrarea lor în funcţiune.
Paragraf
Ei vor putea judeca, totuşi, şi înainte de împlinirea acestui termen, cu autorizarea ministrului justiţiei data după o activitate corespunzătoare de cel puţin trei luni, constatată de şefii ierarhici sau de inspectorii judecătoreşti.
ART
Articolul 37
Paragraf
Deliberările rămase dintr-o şedinţa anterioară sau cele care nu se pot rezolva imediat, rămîn la sfîrşitul şedinţei. Deliberările se pot fixa şi pentru o zi, anume rezervată.
ART
Articolul 38
Paragraf
Hotărîrile se dau cu majoritatea voturilor completului.
Paragraf
În cazul cînd un membru al completului a decedat sau se găseşte în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa sau de a se pronunţa, dacă ceilalţi judecători care au luat parte la judecata pot forma majoritatea cerută de alin. precedent, hotărîrea va fi data. În caz contrar, pricina se va judeca din nou şi cu precădere.
ART
Articolul 39
Paragraf
Hotărîrile vor fi redactate de judecătorul sau de unul dintre judecătorii care au judecat şi care va fi însărcinat de preşedinte prin însuşi procesul-verbal de şedinţa.
Paragraf
Redactarea rămîne supusă controlului completului a cărui opera colectivă devine.
ART
Articolul 40
Paragraf
În caz de împiedicare a unuia din judecători, hotărîrea se va semna de şeful instanţei sau de preşedintele completului, iar în caz de împiedicare a grefierului, ea va fi semnată de grefierul şef sau de grefierul principal, făcându-se menţiune despre cauza care a împiedicat pe judecător sau pe grefier să semneze.
ART
Articolul 41
Paragraf
Hotărîrile date în recurs vor fi subscrise de toţi judecătorii, fără menţionarea părerii minorităţii.
Paragraf
În celelalte hotărîri, părerea minorităţii va fi motivată, în cazul cînd cei rămaşi în minoritate sînt asesori, ei nu sînt obligaţi să-şi motiveze părerea.
ART
Articolul 42
Paragraf
Hotărîrile trebuiesc pronunţate în termen de şapte zile de la închiderea dezbaterilor şi redactate în termen de 15 zile de la pronunţarea lor.
Paragraf
Pentru motive întemeiate, pronunţarea se poate amana cu cel mult 15 zile.
ART
Articolul 43
Paragraf
Anul judecătoresc începe la 1 Ianuarie şi se încheie la 31 Decembrie.
ART
Articolul 44
Paragraf
La tribunalele şi Curţile avînd mai multe secţiuni de acelaşi fel, preşedintele, la înţelegere cu preşedinţii de secţiuni, repartizează la începutul fiecărui an judecătoresc, judecătorii şi consilierii între secţiunile respective.
ART
Articolul 45
Paragraf
În caz de lipsa sau de împiedicare, preşedintele unei instanţe judecătoreşti va fi înlocuit de şefii secţiilor acelei instanţe, după ordinea în care îi va fi desemnat în prealabil, sau de unul dintre judecători, în aceeaşi ordine.
Paragraf
În interiorul fiecărei instanţe, a oricărei secţiuni sau judecătorii, şeful respectiv va stabili o ordine a judecătorilor, fie în vederea înlocuirii lui, fie pentru a se orandui, acolo unde este cazul, care dintre ei va prezida completul.
ART
Articolul 46
Paragraf
La judecătoriile populare, în caz de lipsa sau împiedicare simultană a judecătorilor şi a judecătorilor ajutori, preşedintele tribunalului respectiv va delega, pentru a-i înlocui, în termen de cel mult 30 zile, un judecător sau un judecător ajutor de la o alta judecătorie populara, ori un judecător de la tribunal; delegaţiunea va fi comunicată de îndată Ministerului Justiţiei.
ART
Articolul 47
Paragraf
Dacă, din orice împrejurare, un tribunal rămîne fără numărul legal de judecători, preşedintele tribunalului va putea delega, pentru completare, sub rezerva dispoziţiunilor alineatului următor, unul sau mai mulţi judecători ajutori sau judecători de la judecătoriile populare din acel oraş.
Paragraf
La tribunalele şi Curţile avînd mai multe secţiuni, preşedintele împlineşte lipsurile de judecători, prin delegare dintre membrii prezenţi de la celelalte secţiuni.
ART
Articolul 48
Paragraf
În toate cazurile cînd nevoile serviciului o cere, ministrul justiţiei, poate delega judecători de la orice instanţa.
Paragraf
Aceasta dispoziţiune nu se aplică la Curtea suprema.
Paragraf
De asemenea, ministrul justiţiei poate delega, de la alt tribunal, unul sau mai mulţi judecători pentru a îndeplini temporar, funcţiunea de judecător de instrucţie, în acelaşi timp cu titularul.
ART
Articolul 49
Paragraf
Delegatiunile date pentru o singura şedinţa implica şi participarea la judecarea cauzelor rămase în continuare, chiar dacă sînt fixate pentru alte şedinţe.
TITLU
Titlul II Grefele judecătoreşti
ART
Articolul 50
Paragraf
Personalul judecătoresc indeplinind funcţiuni de grefa este obligat sa ia parte la lucrările şedinţelor şi sa redacteze procese-verbale. Cei ce fac parte din acest personal trebuie să contrasemneze orice acte încheiate de judecătorii instanţei pe lîngă care funcţionează, dacă au luat parte la lucrările pe care actul le constata.
Paragraf
În caz de lipsa ori împiedicare a personalului judecătoresc indeplinind funcţiuni de grefa, şeful instanţei va putea delega, pentru îndeplinirea atributiunilor lor, orice salariat administrativ de pe lîngă instanţa.
ART
Articolul 51
Paragraf
Şeful grefei sau inlocuitorul sau, eliberează copiile şi extrasele de pe actele din dosar şi certifica exactitatea lor, păstrând, sub a sa răspundere, documentele şi valorile ce i se încredinţează.
TITLU
Titlul III Inspectorii judecătoreşti
ART
Articolul 52
Paragraf
Pe lîngă Ministerul de Justiţie vor funcţiona inspectorii pentru Curţi, tribunale şi judecătorii populare precum şi pentru serviciile auxiliare ale acestora.
Paragraf
Atribuţiunile lor vor fi stabilite prin decizia ministerului justiţiei.
PARTE
Partea II Asesorii populari
ART
Articolul 53
Paragraf
Pentru toate instanţele, cu excepţia Curţii Supreme, se va alege câte o lista de asesori populari după cum urmează:
litera a)
Pentru fiecare reşedinţa principala şi secundară a judecătoriilor populare rurale şi pentru fiecare reşedinţa secundară a judecătoriilor populare mixte, o lista de 24 membri;
litera b)
Pentru fiecare judecătorie populara urbana şi pentru fiecare reşedinţa principala a judecătoriilor populare mixte, o lista de 32 membri;
litera c)
Pentru fiecare secţiune de tribunal, o lista de 32 membri;
litera d)
Pentru fiecare tribunal nedivizat, o lista de 40 membri;
litera e)
Pentru parchetele tribunalelor, o lista de 24 membri;
litera f)
Pentru Parchetului Tribunalului Ilfov, o lista de 80 membri;
litera g)
Pentru fiecare secţiune de Curte, o lista de 36 membri;
litera h)
Pentru fiecare Curte nedivizata, o lista de 48 membri.
ART
Articolul 54
Paragraf
Din aceste liste, preşedinţii tribunalelor vor desemna, prin tragere la sorţi, cu 15 zile înainte de începerea fiecărui trimestru al anului judecătoresc, câte 2 asesori populari pentru resedintele principale sau secundare ale judecătoriilor populare rurale şi pentru resedintele secundare ale judecătoriilor populare mixte, câte 4 asesori populari pentru judecătoriile populare urbane, pentru resedintele principale ale judecătoriilor populare mixte, pentru secţiunile de tribunal şi pentru tribunalele nedivizate, câte 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, câte 3 pentru secţiunile de Curte şi câte 6 pentru Curţile nedivizate.
Paragraf
Tot astfel vor fi desemnaţi, ca supleanţi, câte 4 asesori populari, pentru resedintele principale şi resedintele secundare ale judecătoriilor populare rurale; pentru resedintele principale şi resedintele secundare ale judecătoriilor populare mixte, pentru judecătoriile populare urbane şi pentru secţiunile de tribunal, câte 6 pentru tribunalele nedivizate; câte 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, câte 6 pentru secţiunile de Curţi şi pentru curţile nedivizate şi în acelaşi mod vor fi completate locurile devenite vacante.
Paragraf
În cazul cînd listele noilor aleşi nu sînt înaintate preşedintelui tribunalului, înainte de începerea anului judecătoresc, desemnarea asesorilor populari se va face din lista anului precedent.
ART
Articolul 55
Paragraf
Repartizarea asesorilor populari la judecătoriile populare urbane, la resedintele principale ale judecătoriilor populare mixte, la tribunalele sau secţiunile tribunalelor, poate fi schimbată oricînd după nevoi, de către preşedintele tribunalului. De asemenea, repartizarea de secţiuni a asesorilor populari de la Curţi, poate fi oricînd schimbată, după nevoi, de preşedintele curţii.
ART
Articolul 56
Paragraf
Dispoziţiunile art. 48 se aplică şi asesorilor populari, de la tribunale şi de la Curţi.
ART
Articolul 57
Paragraf
Dacă nevoile serviciului o cer, preşedintele tribunalului va putea trage la sorţi, pentru judecătoriile populare urbane şi tribunalele nedivizate, un număr suplimentar de asesori populari, pentru a sigura judecare la timp a pricinilor.
Paragraf
Dispoziţiunea de mai sus se aplică şi în privinta asesorilor populari de la Curţi.
ART
Articolul 58
Paragraf
În caz de necesitate a serviciului, asesorii populari de la o instanţa pot fi delegaţi la o alta instanţa pe termen de cel mult 30 zile.
ART
Articolul 59
Paragraf
Asesorii populari de pe lîngă parchete pot fi însărcinaţi să facă cercetări.
ART
Articolul 60
Paragraf
Sarcina funcţiunii de asesor este obligatorie.
Paragraf
Asesorii populari îşi păstrează, în timpul exerciţiului funcţiunii, locul ce ocupa în câmpul muncii.
Paragraf
În caz de necesitate a serviciului, asesorii populari supleanţi vor putea funcţiona ca asesori populari titulari.
ART
Articolul 61
Paragraf
La intrarea în funcţiune asesorii populari vor depune în faţa şefului instanţei, jurământul prevăzut pentru personalul judecătoresc indeplinind funcţiuni de judecată.
ART
Articolul 62
Paragraf
Executarea însărcinării de asesor popular este incompatibilă cu profesiunea de avocat. Recuzarea asesorilor populari se va face potrivit dispoziţiunilor legale privind pe judecători.
ART
Articolul 63
Paragraf
Asesorii populari sînt asimilaţi cu personalul judecătoresc, indeplinind funcţiuni de judecată în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiunilor art. 42, alin. 1, 75 şi 76 din decretul de faţa.
Paragraf
Permisiunile se vor acorda de şeful instanţei.
ART
Articolul 64
Paragraf
Dreptul de a alege asesori populari şi de a fi ales asesor popular, îl au în comunele rurale membrii sindicatelor de salariaţi agricoli şi taranii muncitori, iar în comunele urbane, membrii sindicatelor şi ai asociaţiilor profesionale.
Paragraf
Vîrsta pentru a alege este de 18 ani împliniţi, iar pentru a fi ales 23 ani împliniţi.
Paragraf
Nu pot alege şi nu pot fi aleşi asesorii populari, acei, care sînt nedemni, potrivit legii electorale şi acei care exploatează, în orice fel munca altora.
Paragraf
Candidaţii de asesori populari pot fi propuşi de Partidul Muncitoresc Roman, Sfaturile locale, Confederatia Generală a Muncii şi Organizaţiile de masa.
Paragraf
Modul de alegere al asesorilor populari, precum şi condiţiile lor de salarizare se vor stabili prin decizia Consiliului de Miniştri.
PARTE
Partea III Dispoziţiile privitoare la personalul judecătoresc
TITLU
Titlul I Ierarhia personalului judecătoresc
ART
Articolul 65
Paragraf
Ierarhia la Curtea Suprema este următoarea:
Paragraf
I. Primul preşedinte al Curţii Supreme;
Paragraf
II. Preşedinţii de secţiuni ai Curţii Supreme;
Paragraf
III. Consilierii Curţii Supreme.
ART
Articolul 66
Paragraf
Ierarhia la Curţi, tribunale şi judecătorii populare este următoarea:
Paragraf
I. Preşedinţii de Curte;
Paragraf
II. Consilierii de Curte;
Paragraf
III. Preşedinţii de tribunal I;
Paragraf
IV. Preşedinţii de tribunal II şi grefierii-şefi, la Curtea Suprema;
Paragraf
V. Judecătorii de tribunal şi grefierii principali la Curtea Suprema;
Paragraf
VI. Judecătorii de judecătorii populare, grefierii la Curtea Suprema şi şefii de secţie administrativă II;
Paragraf
VII. Judecătorii ajutori, grefierii şefi I şi şefii de secţie administrativă II, contabili principali;
Paragraf
VIII. Grefierii-şefi II, portărel-şef I, contabil I;
Paragraf
IX. Grefierii principali, portarei-şefi II, contabili II, dactiloscopii-şefi, dactilografii-şefi;
Paragraf
X. Conducătorii de carte funciară, grefierii, portăreii principali, contabilii-ajutori, dactiloscopii, dactilografii principali, registratorii-şefi, arhivarii-şefi;
Paragraf
XI. Conducătorii ajutori de carte funciară, grefierii ajutori, portăreii, contabili în pregătire, dactiloscopii-ajutori, dactilografii I, arhivarii I, registratorii I, referenţii I, administratorii de imobil I;
Paragraf
XII. Referenţii II, dactilografii II, registratorii II, arhivarii II, agenţii portarei, administratorii de imobil II;
Paragraf
XIII. Referenţii stagiari, arhivarii ajutori, registratori-ajutori, intendenţii I;
Paragraf
XIV. Ingrijitorii I, intendenţii II, portarii I;
Paragraf
XV. Ingrijitorii II, portarii II, liftierii;
TITLU
Titlul II Condiţiunile de numire şi angajare în funcţiunea personalului instanţelor de judecată
ART
Articolul 67
Paragraf
Primul preşedinte, preşedinţii de secţie şi consilierii Curţii Supreme, se numesc de prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R., la propunerea Guvernului după recomandarea ministerului justiţiei.
ART
Articolul 68
Paragraf
Pentru a fi angajat funcţionar judecătoresc se cer condiţiunile prevăzute în Decretul Nr. 29 din 29 ianuarie 1949, precum şi condiţiile de pregătire profesională ce se vor stabili prin decizia ministerului justiţiei.
Paragraf
Pentru a fi angajat ca funcţionar administrativ la instanţele de judecată se cer numai condiţiunile prevăzute în Decretul Nr. 29 din 29 ianuarie 1949.
ART
Articolul 69
Paragraf
La judecătoriile populare, tribunalele şi Curţile în a căror circumscripţie locuiesc şi populaţii de alta naţionalitate decât cea română, funcţionarii judecătoreşti de orice fel, pentru a fi numiţi, vor trebui sa cunoască şi limba naţionalităţii respective.
ART
Articolul 70
Paragraf
Înainte de a intră în exerciţiul funcţiunii, judecătorii vor depune următorul jurământ:
Paragraf
"Jur de a fi credincios poporului şi de a apara Republica Populara Română împotriva dusmanilor din afară şi dinauntru.
Paragraf
Jur a respecta legile Republicii Populare Române şi de a păstra secretul în serviciu".
Paragraf
Jurământul nu este necesar în caz de mutare în aceeaşi funcţiune sau în caz de angajare într-o alta funcţiune judecătorească.
TITLU
Titlul III Drepturile şi îndatoririle personalului judecătoresc indeplinind funcţiuni de judecată
ART
Articolul 71
Paragraf
Personalul judecătoresc indeplinind funcţiuni de judecată, are drepturile şi îndatoririle prevăzute de decretul Nr. 29 din 29 Ianuarie 1949, cu derogarile din prezentul decret.
ART
Articolul 72
Paragraf
Personalul judecătoresc de orice fel al judecătoriilor populare va primi, pentru timpul deplasarii la sediile secundare, o indemnizaţie de transport şi locuinta ce se va stabili prin decizia Consiliului de Miniştri la propunerea ministrului justiţiei.
ART
Articolul 73
Paragraf
Şefii ierarhici sînt obligaţi să raporteze Ministerului Justiţiei cazurile în care salariaţii judecătoreşti indeplinind funcţiuni de judecată, de sub supravegherea lor, nu dovedesc însuşiri profesionale sau nu-şi mai pot îndeplini în mod normal, funcţiunile.
TITLU
Titlul IV Dreptul de supraveghere şi disciplina
ART
Articolul 74
Paragraf
Dreptul de supraveghere indreptateste la controlul şi notarea însuşirilor profesionale ale salariaţilor judecătoreşti şi lucrările lor, precum şi a raporturilor lor de serviciu cu justiţiabilii şi avocaţii, şi a moralităţii lor.
ART
Articolul 75
Paragraf
Preşedinţii Curţilor au dreptul de priveghere asupra salariaţilor judecătoreşti de orice fel şi asesorilor populari din circumscripţia Curţilor respective.
Paragraf
Ei pot exercita acest drept şi prin preşedinţii tribunalelor respective.
ART
Articolul 76
Paragraf
Primul preşedinte al Curţii Supreme are dreptul de priveghere asupra preşedinţilor şi membrilor Curţii Supreme, asupra preşedinţilor Curţilor, precum şi asupra grefierilor de la Curtea Suprema.
ART
Articolul 77
Paragraf
Dreptul de priveghere impune îndatorirea de a raporta constatările făcute Ministerului Justiţiei.
ART
Articolul 78
Paragraf
Ministrul Justiţiei exercita dreptul de priveghere direct sau prin delegaţii săi, atît asupra activităţii instanţelor, cat şi asupra salariaţilor judecătoreşti.
ART
Articolul 79
Paragraf
Dreptul la disciplina indreptateste la aplicarea pedepselor disciplinare. El aparţine ministrului justiţiei.
ART
Articolul 80
Paragraf
Revocarea membrilor Curţii Supreme se va face prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale la propunerea Guvernului în urma raportului ministrului justiţiei.
PARTE
Partea IV Dispoziţiuni finale şi tranzitorii
ART
Articolul 81
Paragraf
Cauzele pendinte înaintea instanţelor care devin incompetente din pricina schimbării circumscripţiei judecătoreşti, vor continua să fie judecate de instanţele la care au fost introduse.
ART
Articolul 82
Paragraf
Serviciul interior al instanţelor judecătoreşti şi al cancelariilor se va organiza prin decizia ministerului justiţiei.
ART
Articolul 83
Paragraf
Procurarea localurilor necesare judecătoriilor populare rurale şi cheltuielile de mobilier, întreţinere, încălzit şi luminat sînt în sarcina Sfaturilor populare judeţene.
Paragraf
Pentru judecătoriile populare urbane şi mixte, localurile şi cheltuielile de mobilier, întreţinere, încălzit şi luminat sînt în sarcina Sfatului popular comunal.
ART
Articolul 84
Paragraf
Procurarea localurilor necesare tribunalelor cat şi cheltuielile de mobilier, întreţinere, încălzit şi luminat cad în sarcina Sfaturilor populare judeţene.
ART
Articolul 85
Paragraf
Ori de câte ori legile întrebuinţează denumiri de instanţe sau de funcţiuni judecătoreşti care au fost modificate prin efectul decretului de faţa, termenii intrebuintati în ele se socotesc înlocuiţi prin noile denumiri.
ART
Articolul 86
Paragraf
Actualii presedinti de secţie, de tribunal şi de Curte vor continua sa îndeplinească funcţiunea de preşedinte de secţie, de tribunal sau de Curte pînă ce se vor face desemnarile prevăzut de art. 30 din prezentul decret.
ART
Articolul 87
Paragraf
Dispoziţiunile art. 25 sînt aplicabile şi în cazul cînd urmează a se reveni asupra unei jurisprudente ce a fost stabilită de un complet de divergenta.
ART
Articolul 88
Paragraf
Listele asesorilor populari, aleşi la primele alegeri ce vor avea loc în cursul anului 1949, vor servi pentru desemnarea asesorilor populari, la instanţele respective pînă la 31 Decembrie 1950.
Paragraf
Numărul asesorilor populari ce urmează a fi aleşi va fi, pentru fiecare din listele prevăzute la art. 58, mai mare cu o pătrime din numărul acolo arătat.
ART
Articolul 89
Paragraf
Dispoziţiunile art. 413, 414 şi 415 din codul de procedura penală şi art. 329 din codul de procedura civilă, se abroga. Din art. 416, alin. 1, din codul de procedura penală se inlatura cuvintele "contrarii legii sau".
Paragraf
Recursurile prevăzute de textele de mai sus, în curs de judecată, se considera cereri de îndreptare.
ART
Articolul 90
Paragraf
Dispoziţiunile prezentului decret intră în vigoare după cinci zile de la publicarea în Buletinul Oficial R.P.R.
Paragraf
Pe aceeaşi dată se abroga Legea Nr. 341 din 5 Decembrie 1947, pentru organizarea judecătorească, cu modificările ei ulterioare.
Paragraf
Dat în Bucureşti la 1 Aprilie 1940.
Paragraf
C. I. PARHON
Paragraf
MARIN FLOREA IONESCU
Paragraf
Ministrul justiţiei,
Paragraf
Avram Bunaciu
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit