Curtea Constitutionala confirma: sporul pentru conditii periculoase in domeniul sanitar-veterinar ramane conditionat de atingerea grilei salariale 2022
Prin Decizia nr. 59 din 22 ianuarie 2026, publicata in Monitorul Oficial la 4 august 2026, Curtea Constitutionala a respins, cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Sindicatul Veterinarilor din Judetul Botosani si Sindicatul DSVA Bucuresti impotriva dispozitiilor art. 38 alin. (3), (4) si (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, in interpretarea data prin Decizia nr. 27/2020 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Solutia consolideaza o jurisprudenta constanta a instantei constitutionale si inchide, practic, calea contestarii pe motiv de discriminare a mecanismului prin care sporul pentru conditii de munca vatamatoare sau periculoase este acordat doar personalului al carui salariu de baza a atins nivelul prevazut de lege pentru anul 2022.
Context si obiective
Legea-cadru nr. 153/2017 a introdus un mecanism de crestere etapizata a salariilor personalului platit din fonduri publice, cu orizontul de referinta fixat la grila salariala a anului 2022. In acest cadru, art. 38 alin. (3) a stabilit majorari anuale progresive, alin. (4) a prevazut transe de crestere egale in perioada 2019-2022, iar alin. (6) a reglementat plafonarea la nivelul salariilor din 2022 pentru personalul care depasise deja acel prag.
Problema juridica centrala a aparut in domeniul sanitar-veterinar si al sigurantei alimentelor. Personalul incadrat in institutii publice din acest sector avea dreptul, potrivit anexei nr. VIII a legii, la un spor pentru conditii de munca vatamatoare sau periculoase. Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020 — pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii — a stabilit insa ca acest spor se acorda numai de la data la care salariile de baza ale personalului devin egale sau mai mari decat cele prevazute pentru anul 2022. Astfel, desi intregul personal sanitar-veterinar lucra in conditii similare de risc, confirmate prin buletine de expertizare, doar cei care atinsesera pragul salarial din grila 2022 beneficiau efectiv de spor.
Cine este vizat
Decizia Curtii Constitutionale priveste in mod direct personalul din institutiile publice sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor — structuri ale Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) si unitatile din subordinea acesteia. Concret, sunt afectati salariatii care isi desfasoara activitatea in specialitatea functiilor specifice prevazute in anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 si care, la momentul formularii pretentiilor, nu atinsesera nivelul grilei de salarizare stabilit pentru anul 2022.
Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de doua organizatii sindicale — Sindicatul Veterinarilor din Judetul Botosani (pentru membrii Viorel Acsinte si altii) si Sindicatul DSVA Bucuresti (pentru membrii Ion Ionita si altii) — in dosare aflate pe rolul Curtii de Apel Suceava si, respectiv, al Curtii de Apel Bucuresti, ambele sectii de contencios administrativ si fiscal. Cele doua cauze au fost conexate de Curtea Constitutionala, avand obiect identic.
Argumentele sindicatelor si raspunsul Curtii
Autorii exceptiei au sustinut ca regimul juridic creat prin interpretarea Inaltei Curti genereaza o discriminare artificiala. Desi toti salariatii sanitar-veterinari lucreaza in aceleasi conditii periculoase, confirmate prin aceleasi tipuri de buletine de expertizare, doar cei cu salariul de baza la nivelul grilei 2022 primesc sporul. In viziunea sindicatelor, conditionarea unui drept legat de conditiile efective de munca de un criteriu pur salarial reprezinta o diferenta de tratament lipsita de justificare obiectiva si rezonabila, cu incalcarea art. 16 din Constitutie (egalitatea in drepturi), a art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, a art. 1 din Protocolul aditional nr. 12 la Conventie, precum si a art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si a Directivelor 2000/43/CE si 2000/78/CE.
Curtea Constitutionala a respins integral aceste critici, reluand o argumentatie deja consolidata in deciziile anterioare — Decizia nr. 98/2023, Decizia nr. 176/2024 si Decizia nr. 6/2025. Rationamentul instantei constitutionale se articuleaza pe mai multe axe.
In primul rand, Curtea a verificat daca interpretarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie respecta limitele competentei prevazute de art. 126 alin. (3) din Constitutie. Concluzia a fost afirmativa: instanta suprema a utilizat metode de interpretare literala, logica si sistematica pentru a stabili sfera de aplicare a normei, fara a depasi vointa legiuitorului si fara a incalca competenta de legiferare a Parlamentului.
In al doilea rand, pe fondul criticii de discriminare, Curtea a retinut ca cele doua categorii de salariati — cei care beneficiaza de spor si cei care nu beneficiaza — nu se afla in situatii juridice identice sau comparabile. Prima categorie indeplineste ambele conditii prevazute de lege (activitate in conditii periculoase si salarizare la nivelul grilei 2022), in timp ce a doua categorie indeplineste doar prima conditie. Or, principiul egalitatii nu impune un tratament identic pentru persoane aflate in situatii diferite.
In al treilea rand, Curtea a reiterat ca sporurile, premiile si alte stimulente reprezinta drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale garantate de Constitutie. Legiuitorul dispune de competenta exclusiva de a stabili continutul, conditiile si limitele acordarii sporurilor si poate diferentia, modifica, suspenda sau chiar anula aceste drepturi. A cenzura optiunea legislativa ar transforma Curtea Constitutionala intr-un legiuitor pozitiv, ceea ce ii este interzis prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.
In al patrulea rand, invocarea dreptului Uniunii Europene a fost inlaturata prin trimiterea la jurisprudenta Curtii de Justitie a UE, potrivit careia drepturile din Carta UE care corespund celor din Conventie au acelasi inteles si aceeasi intindere. Intrucat nu s-a constatat incalcarea Conventiei, nici critica intemeiata pe Carta UE nu a fost primita.
Semnificatia practica a deciziei
Decizia nr. 59/2026, definitiva si general obligatorie, inchide un contencios constitutional de lunga durata in materia salarizarii personalului sanitar-veterinar. Dupa patru decizii succesive in acelasi sens (2023, 2024, 2025, 2026), instanta constitutionala a stabilit ferm ca mecanismul de conditionare a sporului de atingerea grilei 2022 este compatibil cu principiul egalitatii si cu standardele europene de nediscriminare.
Curtea a notat, totusi, ca problema de fond a fost remediata pe cale legislativa. Legea nr. 229/2020 pentru completarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 a intervenit pentru a reglementa drepturile salariale cuvenite personalului din structura ANSVSA si a unitatilor din subordinea acesteia, aspect retinut si de Inalta Curte de Casatie si Justitie in paragraful 85 al Deciziei nr. 27/2020. Prin urmare, desi pe plan constitutional solutia este de respingere, legiuitorul a recunoscut in paralel necesitatea corectarii regimului salarial al acestui personal.
Ce trebuie sa stii acum
Pentru personalul din domeniul sanitar-veterinar si pentru reprezentantii sindicali care au urmarit aceasta disputa, decizia Curtii clarifica definitiv cateva aspecte esentiale:
- Sporul pentru conditii de munca vatamatoare sau periculoase ramas nereglementat de legislatia anterioara nu poate fi obtinut prin invocarea principiului egalitatii in fata instantelor, intrucat Curtea Constitutionala a stabilit ca diferenta de tratament este justificata legal.
- Calea de remediere nu este jurisdictionala, ci legislativa — orice extindere a drepturilor salariale suplimentare depinde exclusiv de vointa Parlamentului.
- Legea nr. 229/2020 a reprezentat deja o interventie corectiva a legiuitorului in aceasta materie si trebuie verificata aplicabilitatea sa concreta de catre fiecare angajator din sistem.
- Litigiile pendinte pe acest subiect, in masura in care nu au fost solutionate definitiv, vor fi influentate direct de aceasta jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale.
Decizia reafirma un principiu general valabil in dreptul salarizarii bugetare: statele, inclusiv Romania, dispun de o larga marja de apreciere in stabilirea politicii salariale pentru personalul platit din fonduri publice, iar diferentele de tratament in materia sporurilor nu constituie discriminare atata vreme cat reflecta conditii legale distincte, chiar daca conditiile efective de munca sunt similare.
Sursa: DECIZIA nr. 59 din 22 ianuarie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-08-04.
