Curtea Constituțională validează cotele de recoltare a ursului brun: 859 de exemplare pentru prevenție și 110 pentru intervenție în 2026
Curtea Constituțională a României a respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României împotriva Legii pentru modificarea și completarea OUG nr. 81/2021, actul normativ care aprobă recoltarea a 859 de exemplare de urs brun cu titlu de nivel de prevenție și a 110 exemplare cu titlu de nivel de intervenție, la nivel național, pentru anul 2026. Decizia nr. 733 din 24 iunie 2026, publicată în Monitorul Oficial la 30 iulie 2026, tranșează o dezbatere juridică de anvergură, aflată la intersecția dreptului constituțional, a dreptului Uniunii Europene și a politicilor de conservare a biodiversității. Pronunțarea are caracter definitiv și general obligatoriu, ceea ce înseamnă că legea criticată poate fi promulgată și va intra în vigoare, cu efecte directe asupra gestionarilor celor 528 de fonduri cinegetice vizate, a vânătorilor, a echipelor de intervenție și a autorităților de mediu.
Context și obiective
Legea supusă controlului de constituționalitate modifică și completează OUG nr. 81/2021, act normativ adoptat inițial pentru a crea un cadru de intervenție imediată în situații de conflict între populațiile de urs brun și comunitățile umane. Fundamentarea legislativă a cotelor de recoltare se bazează pe rezultatele celui mai amplu studiu genetic al populației de urs brun realizat vreodată la nivel european, finalizat în noiembrie 2025 în cadrul Proiectului privind „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România", cofinanțat de Uniunea Europeană. Conform acestui studiu, realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea" pe baza analizei a peste 24.000 de probe biologice recoltate din 25 de județe, în România trăiesc între 10.419 și 12.770 de exemplare de urs brun — un număr de cel puțin 2,5 ori mai mare decât populația considerată optimă, estimată la aproximativ 4.000 de exemplare.
Presiunea exercitată de suprapopularea speciei asupra comunităților umane este documentată în expunerea de motive a legii prin date fără echivoc: în ultimii 20 de ani, 27 de persoane au decedat și 274 au fost grav rănite în urma atacurilor de urs. Numărul apelurilor la 112 privind prezența urșilor a crescut de la 1.650 în 2019 la peste 7.500 anual în 2023, iar distribuția speciei s-a extins de la 586 de fonduri cinegetice în 2022 la 755 în perioada 2024-2025. În intervalul 2023-2025, autoritățile au aprobat 5.216 dosare de despăgubire, consemnând pierderi de 6.275 de ovine, 2.661 de bovine, 432 de suine, 3.690 de păsări domestice și 2.923 de familii de albine.
Mecanismul cotelor anuale de recoltare nu a fost introdus pentru prima dată prin legea criticată, ci fusese instituit anterior prin Legea nr. 242/2024, care a stabilit primele cote — 426 de exemplare pentru prevenție și 55 pentru intervenție. Prezenta lege dublează în esență aceste cifre, ajustându-le pe baza rezultatelor studiului genetic finalizat în 2025.
Cine este vizat
Destinatarii normelor cuprinse în legea validată de Curtea Constituțională formează un cerc larg și nedeterminat individual, aspect reținut expres în motivarea deciziei ca argument în favoarea caracterului general al legii.
Gestionarii celor 528 de fonduri cinegetice cuprinse în anexa nr. 5 la OUG nr. 81/2021 sunt principalii operatori ai sistemului de recoltare, fiind responsabili cu coordonarea prin personalul tehnic de specialitate angajat. Vânătorii care efectuează recoltarea exemplarelor cu titlu de prevenție acționează sub coordonarea personalului tehnic al gestionarului, prin metodele de vânătoare admise de Legea nr. 407/2006. Echipele de intervenție și personalul tehnic de specialitate angajat al gestionarului recoltează exemplarele din cota de intervenție exclusiv prin metodele „la pândă" și „la dibuit". Autoritățile publice centrale și teritoriale de mediu rămân implicate în procedurile de autorizare și supraveghere, iar structurile teritoriale ale Gărzii Forestiere Naționale preiau și gestionează blănurile și craniile în cazurile de nerespectare a condițiilor de recoltare.
Legea protejează explicit femelele însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani, recoltarea acestora fiind interzisă. De asemenea, sunt excluse de la recoltarea cu titlu de prevenție teritoriile pe care vânătoarea este interzisă conform Legii nr. 407/2006, inclusiv ariile naturale protejate unde planurile de management cinegetic trebuie corelate cu cele ale zonelor protejate.
Obligații principale
Cotele aprobate prin lege au caracter de plafon maxim, nu de obiectiv obligatoriu de realizat. Curtea a subliniat expres această distincție, reținând că există inclusiv posibilitatea rămânerii neepuizate a cotelor alocate.
Recoltarea exemplarelor din nivelul de prevenție — 859 de exemplare repartizate pe județe și fonduri cinegetice conform anexei nr. 5 — se realizează de către vânători, sub coordonarea personalului tehnic de specialitate angajat al gestionarului, până la data de 31 decembrie 2026. Recoltarea exemplarelor din nivelul de intervenție — 110 exemplare — se realizează exclusiv de personalul tehnic de specialitate angajat al gestionarului, prin metodele „la pândă" și „la dibuit", tot până la 31 decembrie 2026.
Pentru menținerea echilibrului între categoriile de vârstă și sex și protejarea exemplarelor dominante, legea impune condiții specifice privind punctajul C.I.C. al blănii: fondurile cinegetice cu nivel de prevenție de 2 sau 3 exemplare trebuie să recolteze cel puțin un exemplar a cărui blană nu depășește 400 de puncte C.I.C., iar cele cu nivel de prevenție de 4 sau 5 exemplare — cel puțin două exemplare sub acest prag.
În cazul nerespectării condițiilor de recoltare privind punctajul C.I.C., blana și craniul exemplarului, preparate de gestionar, se predau structurii teritoriale de specialitate a Gărzii Forestiere Naționale și devin proprietatea privată a statului. Aceleași norme se aplică, în mod corespunzător, și pentru anul 2027.
Începând cu anul 2028, mecanismul se transferă în sfera executivului: numărul de exemplare și repartiția pe județe și fonduri cinegetice se vor stabili anual, până la data de 15 mai, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, pe baza studiului genetic actualizat.
Sancțiuni
Legea criticată nu introduce sancțiuni proprii pentru încălcarea interdicțiilor pe care le instituie, aspect invocat de Președintele României ca viciu de neconstituționalitate. Curtea Constituțională a respins această critică, reținând că sancțiunea rezultă din interpretarea sistematică a legislației în vigoare. Concret, art. 44 din Legea nr. 407/2006 prevede că vânarea speciilor de vânat cuprinse în anexa nr. 2 — inclusiv Ursus arctos — în alte condiții decât cele ale derogărilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Valoarea de despăgubire stabilită pentru un exemplar de urs brun, conform aceleiași legi, este de 40.000 de euro.
Absența unui sistem de monitorizare digitală în timp real a respectării plafoanelor a fost calificată de Curte drept o lacună legislativă fără relevanță constituțională, observând totodată că fiecărui fond cinegetic îi sunt alocate între 1 și maximum 5 exemplare, ceea ce face rezonabilă ținerea evidenței prin mijloace convenționale.
Termene-cheie
Miza europeană și opinia separată
Decizia Curții Constituționale conține și o analiză substanțială a conformității legii cu Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate), utilizată ca normă interpusă celei de referință constituționale, prin prisma art. 148 alin. (2) din Constituție. Curtea a verificat îndeplinirea celor trei teste impuse de art. 16 din directivă pentru validarea derogărilor: testul motivului specific, testul alternativei satisfăcătoare și testul stării de conservare favorabile.
Pe testul motivului specific, Curtea a reținut că legea operează exact în scopurile permise de art. 16 alin. (1) lit. b) și c) din directivă — prevenirea daunelor grave și protecția sănătății și siguranței publice — iar motivul este nu doar specific, ci de o gravitate excepțională și documentată numeric. Pe testul alternativei satisfăcătoare, instanța constituțională a observat că OUG nr. 81/2021 prevede intervenția graduală, începând cu alungarea, continuând cu relocarea și recurgând la extragere ca măsură extremă. Pe testul stării de conservare favorabile, cota de 859 de exemplare — aproximativ 8% din populația estimată la minimum 10.419 exemplare — a fost considerată compatibilă cu menținerea speciei într-un stadiu corespunzător de conservare.
Cu toate acestea, decizia nu a fost unanimă. Opinia separată, semnată de Președinta Curții Constituționale Elena-Simina Tănăsescu, susține că obiecția trebuia admisă pe două temeiuri: pe de o parte, absența unei demonstrații concrete că alternativele neletale sunt insuficiente — expunerea de motive documentând incidentele deja produse, dar fără a evalua impactul unor măsuri alternative care ar fi putut fi implementate; pe de altă parte, caracterul tehnico-administrativ al operațiunii de repartizare a cotelor pe 528 de fonduri cinegetice, care ar încălca atât principiul separației puterilor, cât și dreptul la un control judiciar efectiv al actelor administrative. Opinia separată avertizează că stabilirea cotelor prin lege privează destinatarii de garanțiile procesuale impuse de dreptul Uniunii Europene, transferând decizia dintr-un cadru administrativ supus controlului instanțelor de contencios într-unul legislativ verificabil exclusiv pe calea controlului de constituționalitate.
Ce trebuie să faci acum
Pentru gestionarii fondurilor cinegetice și personalul de specialitate implicat în implementarea legii validate, se impun următorii pași:
- Verificarea cotelor alocate fondului cinegetic propriu în anexa nr. 5 la OUG nr. 81/2021, în forma modificată prin legea validată, și corelarea acestora cu restricțiile teritoriale aplicabile — în special suprapunerile cu arii naturale protejate sau zone unde Legea nr. 407/2006 interzice vânătoarea.
- Asigurarea respectării condițiilor de recoltare privind punctajul C.I.C. al blănii, în funcție de nivelul de prevenție alocat (pragul de 400 de puncte C.I.C. pentru cel puțin un exemplar la fonduri cu cotă de 2-3, respectiv cel puțin două exemplare la fonduri cu cotă de 4-5).
- Implementarea controlului intern pentru respectarea interdicției de recoltare a femelelor însoțite de pui sub 2 ani, ținând cont că încălcarea acestei interdicții se încadrează în sfera art. 44 din Legea nr. 407/2006 și atrage răspunderea penală.
- Instituirea unui sistem de evidență a exemplarelor recoltate la nivel de fond cinegetic, chiar și prin mijloace convenționale, pentru prevenirea depășirii plafonului alocat — depășirea putând constitui infracțiune în sensul legislației vânătorii.
- Pregătirea pentru tranziția din 2028, când mecanismul de stabilire a cotelor va reveni autorității executive, impunând colaborarea cu autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și furnizarea datelor necesare fundamentării ordinului anual.
Sursa: DECIZIA nr. 733 din 24 iunie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-30.
