Curtea Constitutionala respinge contestarea normei privind „deficientele majore" ale vehiculelor: legiuitorul nu este obligat sa detalieze fiecare tip de defectiune
Prin Decizia nr. 615 din 20 noiembrie 2025, publicata in Monitorul Oficial la 24 iulie 2026, Curtea Constitutionala a respins ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate ridicata impotriva art. 99 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. Textul sanctioneaza conducerea pe drumuri publice a unui vehicul cu „deficiente majore", altele decat cele referitoare la sistemul de franare, mecanismul de directie, iluminare sau avertizare sonora. Contestatarul, Alexandru Csiki, a sustinut ca sintagma „deficiente majore" este vaga si lasa agentului constatator o marja discretionara excesiva. Curtea a considerat insa ca problemele ridicate tin de interpretarea si aplicarea legii, nu de constitutionalitatea acesteia.
Context si obiective
Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cadrul unui litigiu solutionat de Tribunalul Sibiu, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal (Dosarul nr. 6.309/257/2019). Petentul a contestat un proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei prevazute de art. 99 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002, sustinand ca formularea legislativa nu ofera criterii suficiente pentru a distinge intre o deficienta „majora" si una „minora". In esenta, argumentul central era ca norma incalca exigentele de claritate, precizie si previzibilitate impuse de art. 1 alin. (5) din Constitutie.
De remarcat ca insasi instanta de trimitere — Tribunalul Sibiu — a apreciat ca exceptia este intemeiata, argumentand ca lipsa unor criterii clare de delimitare face norma imprevizibila si ca un conducator auto nu isi poate adapta conduita in mod corespunzator. Tribunalul a subliniat, de asemenea, ca stabilirea „deficientelor majore" ar trebui raportata nu doar la natura defectiunilor, ci si la conditiile concrete de trafic.
Cine este vizat
Decizia intereseaza in mod direct conducatorii auto care circula pe drumurile publice cu vehicule avand deficiente tehnice. Practic, orice sofer caruia i se poate intocmi un proces-verbal in temeiul art. 99 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002 — adica pentru deficiente majore altele decat cele la sistemul de franare, directie, iluminare sau avertizare sonora — ramane supus aceluiasi cadru normativ, fara modificari. Decizia este relevanta si pentru agentii constatatori din cadrul Politiei Rutiere si pentru instantele de judecata care solutioneaza plangeri contraventionale.
Motivarea Curtii Constitutionale
Curtea a respins exceptia pe doua paliere distincte. In primul rand, a constatat ca o parte a criticilor formulate vizeaza modul in care instantele de judecata interpreteaza si aplica legea — chestiune care excede competentei Curtii Constitutionale. Potrivit jurisprudentei constante, identificarea normei aplicabile, analiza continutului sau si adaptarea acesteia la faptele juridice stabilite reprezinta atributii exclusive ale instantelor judecatoresti. Curtea a invocat in acest sens Decizia nr. 838 din 27 mai 2009 si Decizia nr. 317 din 11 mai 2021.
In al doilea rand, Curtea a observat ca ceea ce solicita, in realitate, autorul exceptiei este completarea sau modificarea textului de lege criticat — prin introducerea unor criterii detaliate de delimitare a deficientelor majore. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala se pronunta exclusiv asupra constitutionalitatii actelor normative, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Aceasta prerogativa apartine in mod exclusiv Parlamentului, in calitate de unica autoritate legiuitoare a tarii, potrivit art. 61 alin. (1) din Constitutie.
Reprezentantul Ministerului Public, procuror Ioan Laurentiu Sorescu, a sustinut de asemenea respingerea exceptiei, apreciind ca intra in marja de apreciere a legiuitorului stabilirea unor repere abstracte si ca judecatorul poate evalua, prin raportare la standardul unui observator obiectiv si rezonabil, care defectiuni au caracter major.
Implicatii practice
Decizia, adoptata cu unanimitate de voturi sub presedintia Elenei-Simina Tanasescu, este definitiva si general obligatorie. Din perspectiva practica, aceasta inseamna ca sintagma „deficiente majore" din legislatia rutiera ramane in vigoare in forma actuala, fara obligatia legiuitorului de a introduce criterii suplimentare de definire.
Pentru conducatorii auto, situatia ramane neschimbata: calificarea unei deficiente tehnice drept „majora" continua sa fie lasata la aprecierea agentului constatator, cu posibilitatea contestarii in instanta. Instantele de judecata, la randul lor, sunt cele chemate sa stabileasca, de la caz la caz, daca o deficienta tehnica are intr-adevar un caracter major, prin raportare la standardul observatorului obiectiv si rezonabil mentionat de Ministerul Public in sustinerile sale.
Ce trebuie sa faci acum
- Verifica starea tehnica a vehiculului inainte de fiecare deplasare pe drumurile publice, acordand atentie nu doar sistemelor de franare si directie, ci tuturor componentelor care pot afecta siguranta circulatiei.
- Pastreaza documentele de service si ITP la zi, intrucat acestea constituie principala dovada a starii tehnice corespunzatoare a vehiculului in cazul unui eventual control.
- Contesta procesul-verbal in instanta daca apreciezi ca deficienta constatata nu are caracter major, invocand standardul observatorului obiectiv si rezonabil si solicitand, dupa caz, o expertiza tehnica independenta.
Sursa: DECIZIA nr. 615 din 20 noiembrie 2025, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-24.
