Curtea Constituțională clarifică legea restituirilor imobiliare

Curtea Constituțională confirmă din nou competența CNCI de a valida sau invalida deciziile de retrocedare: ce înseamnă Decizia nr. 672/2025 pentru foștii proprietari

Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. a) și ale art. 21 alin. (5) și (8) din Legea nr. 165/2013, confirmând încă o dată că mecanismul de validare și invalidare exercitat de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) asupra deciziilor entităților învestite cu soluționarea notificărilor de retrocedare este conform Constituției. Decizia nr. 672 din 25 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial la 23 iulie 2026, consolidează o jurisprudență constantă a instanței de contencios constituțional și are relevanță directă pentru toate persoanele ale căror dosare de retrocedare se află încă în curs de soluționare la nivel administrativ.

Context și obiective

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în două cauze distincte, conexate de Curte: una din oficiu, de Tribunalul Bacău — Secția I civilă, în Dosarul nr. 574/110/2020, și cealaltă de membrii familiei Bethlen (Bela, Erzebet Sara, Farkas, Gabor și Maria), în Dosarul nr. 41.268/3/2018 al Curții de Apel București — Secția a IV-a civilă. Ambele cauze vizau contestarea deciziilor de invalidare emise de CNCI, respectiv solicitarea constatării existenței și întinderii dreptului la măsuri reparatorii conform art. 35 din Legea nr. 165/2013.

Argumentația autorilor excepției s-a structurat în jurul mai multor axe constituționale. În esență, aceștia au susținut că dispozițiile entităților învestite de lege cu soluționarea notificărilor, emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 și necontestate în termenul legal, constituie un drept efectiv de creanță împotriva statului — și nu o simplă expectanță —, ceea ce ar face din titularii acestor dispoziții beneficiari ai unui „bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, autorii au invocat încălcarea principiului neretroactivității legii (art. 15 alin. 2 din Constituție), argumentând că procedura de validare/invalidare introdusă prin Legea nr. 165/2013 funcționează ca o veritabilă cale de atac administrativă care nu exista la momentul emiterii actelor administrative inițiale. Nu în ultimul rând, a fost invocată și discriminarea față de persoanele ale căror dosare fuseseră soluționate și despăgubite anterior adoptării Legii nr. 165/2013.

Remarcabil este faptul că cele două instanțe care au sesizat Curtea Constituțională au avut opinii divergente: Tribunalul Bacău a apreciat excepția ca întemeiată, în timp ce Curtea de Apel București a considerat-o neîntemeiată, apreciind că verificarea suplimentară operată de CNCI nu afectează dreptul de proprietate, ci reprezintă o garanție a recunoașterii sale juste.

Cine este vizat

Decizia nr. 672/2025 interesează în mod direct toate persoanele fizice și juridice care au depus notificări de retrocedare în temeiul Legii nr. 10/2001 și ale căror dosare nu au fost soluționate definitiv anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. În mod particular, sunt vizate persoanele care au obținut dispoziții favorabile din partea primarilor sau altor entități învestite de lege, cuprinzând propunerea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, dar ale căror dosare au fost ulterior invalidate, în tot sau în parte, de CNCI.

Curtea a subliniat expres că Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014 — prin care se constatase constituționalitatea acelorași texte doar în măsura în care nu se aplică deciziilor emise în executarea unor hotărâri judecătorești definitive/irevocabile — nu este incidentă în speța de față. Aceasta deoarece reclamanții beneficiau doar de un act administrativ (Dispoziția Primarului Municipiului Onești nr. 506/2006), fără existența unei hotărâri judecătorești care să le recunoască irevocabil calitatea de persoane îndreptățite. Distincția este esențială: persoanele ale căror drepturi au fost recunoscute prin hotărâre judecătorească definitivă beneficiază de autoritate de lucru judecat, asupra căreia nicio autoritate administrativă nu poate interveni. În schimb, actul administrativ al primarului reprezintă doar o propunere de acordare a măsurilor reparatorii, supusă controlului administrativ suplimentar.

Soluția Curții și motivarea principală

Curtea Constituțională a respins excepția ca neîntemeiată, consolidând o linie jurisprudențială constantă ce include Deciziile nr. 269/2014, nr. 10/2017, nr. 613/2017 și nr. 755/2018.

Pe planul dreptului de proprietate, instanța constituțională a reiterat că dispoziția entității învestite cu soluționarea notificării, conținând propunerea de acordare a măsurilor reparatorii, nu produce efecte directe în patrimoniul persoanei îndreptățite. Până la emiterea deciziei de compensare în puncte de către CNCI, persoana are o simplă expectanță, nu un drept efectiv de creanță. Prin urmare, controlul administrativ exercitat de CNCI nu aduce atingere unui drept câștigat.

Referitor la principiul neretroactivității, Curtea a constatat că Legea nr. 165/2013 nu abrogă legile anterioare în materia restituirii, ci le completează și, în unele privințe, le modifică. Condițiile legale pentru recunoașterea calității de persoană îndreptățită sunt aceleași cu cele prevăzute de Legea nr. 10/2001, legiuitorul nereglementând condiții suplimentare. Prin urmare, verificarea operată de CNCI nu reprezintă o aplicare retroactivă, ci un control administrativ suplimentar exercitat pe baza acelorași criterii de legalitate.

În privința discriminării, Curtea a aplicat principiul tempus regit actum, statuând că respectarea egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede în perioada în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse de reglementările anterioare. Faptul că unele persoane au fost despăgubite anterior, ca urmare a soluționării mai rapide a dosarelor lor, nu constituie o discriminare, ci reflectă aplicarea succesivă a unor regimuri juridice diferite.

Ce trebuie să știți acum

Decizia nr. 672/2025 nu modifică cadrul legislativ și nu introduce obligații noi, dar clarifică și consolidează mai multe principii cu impact practic direct asupra dosarelor de retrocedare aflate în derulare:

• Dispozițiile primarilor sau ale altor entități, conținând propuneri de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, rămân supuse controlului de validare/invalidare exercitat de CNCI, indiferent de data emiterii lor, atât timp cât nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să recunoască drepturile solicitanților.
• Actul administrativ al entității învestite cu soluționarea notificării nu generează, în sine, un drept de creanță, ci o simplă expectanță; dreptul efectiv se naște abia prin decizia de compensare emisă de CNCI.
• Persoanele care dețin hotărâri judecătorești definitive prin care le-a fost recunoscută calitatea de persoane îndreptățite și întinderea dreptului de proprietate beneficiază în continuare de protecția autorității de lucru judecat, conform Deciziei nr. 686/2014.
• Contestarea în instanță a deciziilor de invalidare ale CNCI rămâne posibilă și recomandabilă, instanța judecătorească fiind singura competentă să se pronunțe definitiv asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate, cu posibilitatea administrării tuturor probelor necesare.
• Invocarea duratei excesive a procedurilor administrative sau a modificărilor legislative succesive nu constituie, în sine, un argument de neconstituționalitate, ci ține de aplicarea legii de către autoritățile competente, eventualele remedii urmând a fi căutate pe calea contenciosului administrativ sau a mecanismelor europene.

Decizia este definitivă și general obligatorie, fiind comunicată Tribunalului Bacău și Curții de Apel București.

Sursa: DECIZIA nr. 672 din 25 noiembrie 2025, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-23.