Curtea Constituțională confirmă constituționalitatea sistemului de avansare în grade profesionale a polițiștilor
Prin Decizia nr. 105 din 5 februarie 2026, publicată în Monitorul Oficial la 22 iulie 2026, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată împotriva art. 19 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Norma contestată reglementează acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiași categorii, condiționată de ordinea ierarhică și de limita numărului de posturi aprobate de ministrul administrației și internelor. Decizia, definitivă și general obligatorie, reconfirmă o jurisprudență constantă a Curții în materie și prezintă relevanță pentru toți polițiștii activi interesați de mecanismul de promovare profesională.
Context și obiective
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Liviu Soare în cadrul Dosarului nr. 20.303/3/2015, aflat pe rolul Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Litigiul de fond viza obligarea Ministerului Administrației și Internelor la emiterea unui ordin prin care autorului să i se acorde gradul profesional de inspector principal de poliție, începând cu data de 25 martie 2015.
Autorul excepției a invocat prevederile art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, susținând că a fost supus unui tratament discriminatoriu, considerându-se singurul polițist din România, președinte de sindicat, care nu a beneficiat de prevederile unui ordin ministerial relevant. De asemenea, a invocat norme din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Un element procedural semnificativ al dosarului îl constituie durata excepțional de lungă a parcursului procesual. Sesizarea Curții Constituționale s-a realizat prin Decizia civilă nr. 4.925 din 21 octombrie 2016 a Curții de Apel București, îndreptată ulterior prin Încheierea din 15 ianuarie 2021, iar dosarul constituțional (nr. 219D/2021) a fost soluționat abia în februarie 2026 — un interval de peste patru ani de la formarea sa.
Cine este vizat
Decizia are relevanță directă pentru polițiștii din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne care aspiră la obținerea gradelor profesionale superioare în cadrul aceleiași categorii. Deși art. 19 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 a fost între timp abrogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016, Curtea a procedat la analiza pe fond a excepției, reținând că efectele juridice ale normei abrogate continuă să se producă în litigiile născute sub imperiul acesteia, conform jurisprudenței sale consacrate prin Decizia nr. 766/2011.
Prin urmare, soluția pronunțată de Curte afectează toate litigiile pendinte sau viitoare în care se invocă aplicarea fostului art. 19 alin. (1) ca temei al unor pretenții legate de acordarea gradelor profesionale.
Argumentele Curții Constituționale
Curtea a reținut, în linie cu jurisprudența sa anterioară — în special Decizia nr. 1.570 din 6 decembrie 2011 — că dispozițiile legale criticate nu conțin norme care să conducă la un tratament discriminatoriu. Mecanismul de acordare a gradelor profesionale în ordinea ierarhică și în limita posturilor disponibile se aplică identic tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, fără niciun element de diferențiere arbitrară.
Referitor la condiția existenței și nedepășirii limitei numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, Curtea a subliniat că aceasta nu are legătură cu principiul egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituție, ci ține de organizarea internă a ministerului, atribuție ce intră în sfera de competență exclusivă a ministrului, în funcție de alocațiile bugetare existente.
În ceea ce privește invocarea art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi, Curtea a reiterat principiul conform căruia aceste dispoziții constituționale nu pot fi reținute dacă nu s-a constatat în prealabil încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale, invocând în acest sens propria sa Decizie nr. 483/2019.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat, la rândul său, respingerea excepției ca inadmisibilă, motivând că autorul nu a indicat în mod concret carențele de neconstituționalitate ale normei și că aspectele invocate țin de interpretarea și aplicarea legii — chestiuni aflate în competența exclusivă a instanțelor judecătorești. Curtea a optat, însă, pentru o soluție pe fond — respingere ca neîntemeiată — oferind astfel o confirmare explicită a constituționalității normei.
Ce trebuie să știi acum
Decizia nr. 105/2026 nu modifică cadrul normativ aplicabil și nu creează obligații noi pentru polițiști sau pentru instituțiile din cadrul MAI. Principalele concluzii practice sunt următoarele:
- Sistemul de avansare în grade profesionale bazat pe ordinea ierarhică și pe limita posturilor bugetate nu contravine principiului egalității în drepturi și nici nu constituie o restrângere neconstituțională a drepturilor fundamentale.
- Polițiștii care doresc să conteste condițiile de promovare profesională trebuie să formuleze critici de constituționalitate concrete și motivate, sub sancțiunea inadmisibilității excepției, conform art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
- Aspectele legate de interpretarea și aplicarea legii la cazul concret — inclusiv pretinsa discriminare individuală — rămân în competența exclusivă a instanțelor de judecată și nu pot fi tranșate pe calea controlului de constituționalitate.
- Decizia este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că instanțele de judecată sunt ținute să o respecte în toate cauzele similare.
Sursa: DECIZIA nr. 105 din 5 februarie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-22.
