Curtea Constituțională respinge excepția OCPI Dolj privind salariile din sectorul public: problemele de interpretare a Legii-cadru nr. 153/2017 rămân în sarcina instanțelor
Prin Decizia nr. 42 din 20 ianuarie 2026, publicată în Monitorul Oficial la 9 iulie 2026, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj cu privire la sintagmele „stabilită în anexele" din art. 7 lit. a) și „se va stabili" din art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Decizia, adoptată cu unanimitate de voturi, tranșează o problemă care a generat șapte dosare conexate la Curtea de Apel Craiova și care afectează modul de determinare a salariului de bază și a sporurilor pentru întregul personal bugetar, cu implicații directe asupra drepturilor salariale ale angajaților din sistemul de cadastru și, prin extensie, ale tuturor funcționarilor publici salarizați conform legii-cadru.
Context și obiective
Legea-cadru nr. 153/2017 a fost concepută ca instrument de reformă a sistemului de salarizare din sectorul public, cu scopul declarat de a elimina discrepanțele salariale între funcții similare din instituții diferite. Implementarea sa a fost gândită etapizat, cu aplicare integrală prevăzută inițial pentru anul 2022, iar din 2023, prin mecanismul de calcul bazat pe înmulțirea coeficienților din anexele legii cu salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Tocmai această implementare graduală a generat situația juridică contestată de OCPI Dolj. Instituția a argumentat că definiția legală a noțiunii de „salariu de bază" — descrisă în art. 7 lit. a) ca sumă „stabilită în anexele nr. I-IX" — este lipsită de claritate, deoarece în anexe figurează expres, ca sume nominale, doar cuantumurile aferente anului 2022. Prin urmare, s-a pus întrebarea dacă „salariul de bază" în sensul legii este suma nominală din 2022 sau rezultatul înmulțirii coeficienților cu salariul minim brut, mecanism aplicabil din 2023 conform art. 12 alin. (2) din aceeași lege.
OCPI Dolj a ridicat excepția de neconstituționalitate în cadrul unor litigii de muncă având ca obiect acordarea drepturilor salariale la nivelul maxim corespunzător funcțiilor ocupate, dosare aflate pe rolul Curții de Apel Craiova — Secția de litigii de muncă și asigurări sociale. Curtea Constituțională a conexat toate cele șapte dosare (înregistrate între 2021 și 2025), confirmând astfel persistența și recurența problemei în practică.
Cine este vizat
Decizia Curții Constituționale privește în mod direct personalul plătit din fonduri publice, salarizat conform Legii-cadru nr. 153/2017. Deși excepția a fost ridicată de OCPI Dolj — entitate din subordinea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară —, argumentele invocate depășesc sfera sistemului de cadastru și se aplică, în principiu, tuturor categoriilor de personal bugetar vizate de legea-cadru.
Problema identificării „salariului de bază" se repercutează asupra tuturor instituțiilor și autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, care trebuie să asigure nivelul maxim de salarizare pentru funcții similare, conform mecanismului prevăzut de art. 39 alin. (4) din lege. Sunt afectați, în egală măsură, ordonatorii terțiari de credite (precum oficiile județene de cadastru), ordonatorii secundari (agenții naționale) și ordonatorii principali (ministerele de resort).
Un aspect deosebit de sensibil invocat de autorul excepției vizează sporul pentru condiții vătămătoare de muncă, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017. OCPI Dolj a semnalat că interpretarea diferită a noțiunii de „salariu de bază" creează o discriminare de facto: personalul al cărui salariu a atins nivelul din 2022 beneficiază de sporul calculat la întreaga valoare, în timp ce personalul aflat încă sub acest prag primește un spor diminuat, deși ocupă funcții identice. Aceeași problemă se manifestă și în cazul majorării de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv (art. 15) și a majorării de 50% pentru personalul implicat în proiecte cu fonduri nerambursabile (art. 16).
Obligații principale — ce a decis Curtea Constituțională
Curtea Constituțională a respins excepția ca inadmisibilă, fără a intra pe fondul criticilor de neconstituționalitate. Raționamentul instanței de contencios constituțional se articulează în jurul a două axe fundamentale.
În primul rând, Curtea a calificat problemele ridicate de OCPI Dolj drept chestiuni de interpretare și aplicare a legii, nu de constituționalitate. Invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, 1995), Curtea a reamintit că în orice sistem juridic există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar clarificarea sensului unei norme aparține instanțelor de judecată, nu instanței constituționale. Faptul că o dispoziție legală necesită interpretare nu echivalează cu lipsa de claritate în sensul art. 1 alin. (5) din Constituție.
În al doilea rând, Curtea a invocat principiul separării competențelor între autoritățile de rang constituțional, reiterând distincția dintre atribuțiile proprii și cele ale instanțelor judecătorești. Citând Decizia nr. 17/2021, Curtea a recunoscut că aspectele ridicate nu sunt lipsite de importanță și că lămurirea lor poate fi decisivă pentru soluțiile concrete, însă a subliniat că instanța competentă să ofere aceste răspunsuri este instanța de judecată investită cu soluționarea litigiului, iar nu Curtea Constituțională.
Guvernul a sprijinit această poziție, apreciind excepția ca neîntemeiată prin raportare la deciziile anterioare ale Curții (nr. 81/2020, nr. 1.601/2010 și nr. 206/2020), iar reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea excepției, arătând că sintagma contestată are un conținut normativ determinabil prin trimiterea la anexele legii-cadru și că diferențele salariale sunt justificate obiectiv de politica legislativă de implementare graduală.
Implicații practice pentru instituțiile publice
Deși Curtea Constituțională nu a oferit un răspuns pe fond, decizia clarifică un aspect procedural esențial: problemele de interpretare ale Legii-cadru nr. 153/2017 nu pot fi rezolvate pe calea excepției de neconstituționalitate. Aceasta înseamnă că soluționarea disputelor salariale privind nivelul maxim de salarizare în cadrul instituțiilor subordonate aceluiași ordonator de credite rămâne în competența exclusivă a instanțelor de judecată ordinare.
Pentru instituțiile publice, decizia lasă nerezolvat un vid procedural semnalat insistent de OCPI Dolj: absența unei metodologii concrete, adoptate prin hotărâre de guvern sau ordin cu caracter normativ, care să stabilească modul de identificare a salariului maxim din cadrul instituțiilor similare subordonate aceluiași ordonator de credite. În lipsa unui astfel de cadru normativ secundar, obligația de „stabilire" a salariului la nivelul maxim, prevăzută de art. 39 alin. (4), rămâne dificil de operaționalizat în practică, ceea ce expune instituțiile la litigii repetate.
De asemenea, rămâne deschisă problema definiției unitare a „salariului de bază" în contextul trecerii de la valorile nominale din anexe la mecanismul coeficienților aplicabil din 2023, cu efecte directe asupra modului de calcul al sporurilor, majorărilor și altor drepturi salariale.
Ce trebuie să faci acum
- Instituțiile publice salarizate conform Legii-cadru nr. 153/2017 trebuie să verifice dacă au stabilit salariul de bază conform art. 39 alin. (4), la nivelul maxim aflat în plată din cadrul instituțiilor similare subordonate aceluiași ordonator de credite, și să documenteze metodologia de identificare a acestui nivel.
- Ordonatorii secundari și principali de credite ar trebui să solicite clarificări Ministerului Muncii cu privire la interpretarea unitară a noțiunii de „salariu de bază" în contextul mecanismului coeficienților aplicabil din 2023.
- Angajații din sectorul bugetar care consideră că salariul lor nu corespunde nivelului maxim prevăzut de lege pot contesta în instanță, calea contenciosului constituțional fiind acum epuizată pe acest subiect.
- Serviciile juridice ale instituțiilor publice trebuie să urmărească evoluția jurisprudenței instanțelor de judecată în litigiile de muncă referitoare la art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, decizia Curții Constituționale confirmând că instanțele ordinare sunt singurele competente să tranșeze aceste dispute.
- Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în calitate de autoritate cu atribuții de control în aplicarea legii-cadru conform art. 4, ar trebui să inițieze adoptarea unei metodologii clare pentru identificarea și stabilirea salariului maxim la nivelul instituțiilor similare, în vederea prevenirii litigiilor viitoare.
Sursa: DECIZIA nr. 42 din 20 ianuarie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-09.
