Senatul solicită Europei un pilon agricol distinct în viitorul regulament european privind biotehnologiile
Senatul României a adoptat, în ședința din 29 iunie 2026, Hotărârea nr. 109, prin care își exprimă poziția oficială față de propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea sectoarelor biotehnologiei și producției biotehnologice din Uniune — cunoscut sub numele de „Actul legislativ european privind biotehnologiile" (COM (2025) 1022 final). Documentul, publicat în Monitorul Oficial la 3 iulie 2026, marchează un moment semnificativ în politica europeană a României: deși Senatul constată respectarea principiului subsidiarității, acesta semnalează nerespectarea principiului proporționalității, considerând că propunerea Comisiei Europene este dezechilibrată în favoarea sectorului farmaceutic și insuficient de atentă la nevoile agriculturii europene. Hotărârea vizează în mod direct instituțiile europene, dar efectele sale potențiale se extind asupra întregului ecosistem agroalimentar, de cercetare și de inovare din România.
Context si obiective
Propunerea europeană COM (2025) 1022 final urmărește crearea unui cadru unitar de măsuri pentru consolidarea biotehnologiei în Uniunea Europeană, cu accent pe domeniul sănătății. Regulamentul propus modifică mai multe acte legislative fundamentale, printre care Regulamentul (CE) nr. 178/2002 privind legislația alimentară generală, Regulamentul (UE) nr. 536/2014 privind studiile clinice și Regulamentul (UE) 2024/795. Scopul declarat este de a îmbunătăți dimensiunea și competitivitatea sectorului biotehnologic european, menținând standarde înalte de siguranță.
România, prin vocea Senatului, recunoaște meritele acestei inițiative, însă atrage atenția asupra unui dezechilibru structural: propunerea se concentrează preponderent asupra biotehnologiilor medicale și farmaceutice, lăsând în plan secund biotehnologiile agricole și alimentare. Or, pentru un stat membru cu un sector agroalimentar extins și cu un potențial semnificativ de biomasă agricolă, această omisiune nu este doar o problemă de proporționalitate juridică, ci una de strategie economică.
Cine este vizat
Hotărârea Senatului se adresează în mod direct instituțiilor europene — Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană — cărora le transmite opinia legislativă a României în cadrul mecanismului de control al subsidiarității prevăzut de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona. Indirect, hotărârea privește un spectru larg de actori: autoritățile naționale de reglementare din domeniul sănătății și agriculturii, institutele de cercetare, producătorii de medicamente și produse biosimilare, industria agroalimentară, IMM-urile din sectorul biotehnologic, amelioratorii de plante și animale, precum și beneficiarii de fonduri europene pentru inovare. Ministerul Sănătății și Comisia pentru agricultură a Senatului au contribuit activ la formularea poziției, ceea ce subliniază caracterul interdisciplinar al documentului.
Pilonul agricol — nucleul poziției României
Cea mai substanțială parte a hotărârii este dedicată revendicărilor în materie de biotehnologie agricolă. Senatul solicită includerea în regulament a unui capitol distinct, un pilon dedicat biotehnologiilor agricole, care să recunoască agricultura drept domeniu strategic al biotehnologiilor europene, nu doar un apendice al sectorului farmaceutic.
Printre propunerile concrete se numără crearea de „Food Biotechnology Hubs" — huburi regionale de biotehnologie alimentară care ar integra centre-pilot de fermentație, facilități demonstrative și infrastructuri de transfer tehnologic către industrie. Aceste huburi ar trebui să beneficieze de eligibilitate prioritară pentru finanțare europeană și ar putea contribui la valorificarea biomasei agricole, la dezvoltarea proteinelor alternative și a ingredientelor funcționale, reducând totodată decalajele de inovare dintre statele membre.
România solicită, de asemenea, crearea unei platforme europene pentru securitate alimentară și biotehnologie, o structură permanentă menită să monitorizeze amenințările la adresa producției agricole, să coordoneze cercetarea privind bolile emergente ale plantelor și animalelor și să dezvolte soluții biotehnologice pentru adaptarea la schimbările climatice.
Suveranitate genetică și convergență tehnologică
Un alt ax strategic al hotărârii vizează ceea ce Senatul numește „suveranitatea genetică europeană": digitalizarea resurselor genetice, accesul facil pentru cercetători și amelioratori și reducerea vulnerabilității agriculturii la șocuri biologice și climatice. Se solicită programe de cartografiere genomică a speciilor și soiurilor autohtone, crearea de bănci de gene digitalizate și conservarea biodiversității locale prin biotehnologii avansate și inteligență artificială.
Senatul insistă asupra reducerii decalajelor tehnologice la nivel comunitar, solicitând ca fondurile europene pentru biotehnologii să funcționeze ca un instrument activ de convergență, nu ca un factor de adâncire a disparităților dintre statele membre digitalizate și cele cu economii preponderent agrare. Concret, se cere extinderea finanțării centrelor de date către centre multi-omice folosite în agricultură (genomică, epigenetică, proteomică) și crearea de „Plant Digital Twins" — replici informatice ale plantelor cu importanță agronomică.
Armonizare, digitalizare și producție locală
Pe latura sănătății, Senatul susține, în acord cu Ministerul Sănătății, mai multe orientări strategice: promovarea unei abordări unitare la nivel european pentru a evita fragmentarea pieței, integrarea inteligenței artificiale în procesele de cercetare și reglementare, simplificarea cadrului de autorizare — inclusiv pentru produsele combinate medicament-dispozitiv — și stimularea producției locale de produse biotehnologice și biosimilare în România, inclusiv prin protejarea know-how-ului național. Se solicită, totodată, consolidarea capacităților autorităților competente naționale prin finanțare europeană, formare profesională și dezvoltarea laboratoarelor de referință.
Modificări tehnice solicitate în textul regulamentului
Senatul formulează propuneri de modificare a unor articole specifice din proiectul de regulament:
- Art. 20 (Cap. II) — extinderea mandatului Grupului de coordonare pentru a include proiectele strategice de biotehnologie agricolă, facilitând legătura dintre inițiatorii de proiecte agricole și investitorii publici sau privați.
- Art. 22 (Cap. II) — extinderea finanțării prin Proiectul-pilot al UE de investiții pentru a acoperi și biotehnologia agricolă strategică.
- Art. 32 și 33 (Cap. II) — extinderea acceleratoarelor de calitate a datelor și a mediilor de testare optimizate prin IA către aplicații agricole, nu doar biomedicale.
- Art. 56 (Cap. II) — aplicarea „spațiilor de testare în materie de reglementare" și sectorului agroalimentar, cu mecanisme de finanțare simetrice față de cele din domeniul sănătății.
Ce trebuie sa faci acum
Deși hotărârea nu impune obligații directe persoanelor fizice sau juridice din România, ea semnalează direcția strategică pe care statul român o urmărește în negocierile europene. Actorii relevanți ar trebui să ia în considerare următorii pași:
- Companiile biotehnologice și agroalimentare ar trebui să monitorizeze evoluția regulamentului european și să se pregătească pentru eventualele mecanisme de finanțare — în special huburile regionale de biotehnologie alimentară și proiectele-pilot solicitate de România.
- Institutele de cercetare și universitățile pot anticipa oportunitățile legate de centrele de date multi-omice, genomica plantelor și băncile de gene digitalizate, pregătindu-și propuneri de proiecte.
- Autoritățile naționale din domeniul sănătății și agriculturii trebuie să își consolideze capacitățile de evaluare și monitorizare a produselor biotehnologice, în perspectiva creșterii volumului acestora pe piața europeană.
- IMM-urile din sectorul agroalimentar ar trebui să urmărească posibilitățile de transfer tehnologic și accesul la infrastructurile-pilot de fermentație de precizie, dacă aceste mecanisme vor fi incluse în forma finală a regulamentului.
- Asociațiile profesionale sunt încurajate să participe activ la consultările publice europene, susținând poziția României privind includerea unui pilon agricol distinct.
Hotărârea nr. 109/2026 nu este doar un exercițiu procedural de verificare a subsidiarității. Este o declarație de intenție strategică prin care România își afirmă interesul de a modela regulamentul european al biotehnologiilor în direcția echilibrului dintre sănătate și agricultură, dintre inovație farmaceutică și securitate alimentară, dintre statele membre digitalizate și cele cu potențial agroindustrial încă nevalorificat pe deplin.
Sursa: HOTĂRÂRE nr. 109 din 29 iunie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-03.
