ICCJ respinge sesizarile privind exceptarea angajatilor Finantelor de la plafonarea sporurilor salariale
Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat Decizia nr. 70 din 18 mai 2026, prin care a respins ca inadmisibile trei sesizari conexate formulate de Curtea de Apel Craiova referitoare la interpretarea art. XIV din Ordonanta Guvernului nr. 9/2019. Instanta suprema a fost intrebata daca functionarii publici din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finantelor Publice si al institutiilor din subordine sunt exceptati de la plafonarea sporurilor salariale, astfel cum aceasta a fost statuata prin Deciziile nr. 52/2024 si nr. 104/2024. Respingerea sesizarilor lasa problema nerezolvata la nivel de principiu, transferand sarcina interpretarii catre instantele de fond, intr-un moment in care practica judiciara la nivelul Curtii de Apel Craiova arata deja semne de divergenta.
Context si obiective
Subiectul sporurilor salariale ale personalului bugetar ramane unul dintre cele mai litigioase domenii din dreptul administrativ romanesc. Incepand cu anul 2019, legiuitorul a instituit, prin acte normative succesive — de la OUG nr. 114/2018 pana la OUG nr. 115/2023 —, o masura de plafonare a cuantumului sporurilor la nivelul lunii decembrie a anului precedent, conditionata de mentinerea acelorasi functii si conditii de munca. Aceasta politica fiscal-bugetara a inghetat practic sporurile, inclusiv pe cele pentru conditii periculoase sau vatamatoare, la valorile din decembrie 2018.
In paralel, art. XIV din OG nr. 9/2019 a introdus o derogare explicita de la aceasta plafonare pentru personalul aparatului propriu al Ministerului Finantelor Publice si al institutiilor din subordine, permitand recalcularea drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, prin aplicarea prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017. Aceasta derogare a generat in practica o intrebare legitima: in ce masura angajatii Finantelor pot beneficia de recalcularea sporurilor in raport cu salariile de baza majorate prin hotarari judecatoresti, in conditiile in care restul personalului bugetar ramane supus plafonarii?
Sesizarile Curtii de Apel Craiova au fost formulate in temeiul OUG nr. 62/2024, act normativ special menit sa asigure practica unitara in litigiile salariale ale personalului platit din fonduri publice.
Cine este vizat
Decizia priveste in mod direct functionarii publici din cadrul Directiilor Generale Regionale ale Finantelor Publice si al celorlalte structuri din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Cei trei reclamanti din dosarele conexate — functionari publici la DGRFP Bucuresti si DGRFP Craiova — au solicitat recalcularea sporurilor pentru conditii periculoase sau vatamatoare in raport cu salariile de baza majorate prin hotarari judecatoresti definitive.
Indirect, decizia afecteaza intregul personal bugetar din familia ocupationala „Administratie", intrucat modul de interpretare a derogarii din OG nr. 9/2019 poate crea un precedent relevant si pentru alte categorii de functionari publici care beneficiaza de sporuri supuse plafonarii.
Rationamentul ICCJ: de ce sesizarile sunt inadmisibile
Instanta suprema a respins sesizarile pe mai multe temeiuri distincte, diferentiate in functie de fiecare dosar conex.
In cazul Dosarului nr. 14.044/3/2024, ICCJ a constatat ca intrebarea prealabila nu are legatura cu fondul cauzei. Reclamantul solicita de fapt egalizarea veniturilor salariale la nivelul maxim aflat in plata in cadrul ANAF si al celorlalte institutii din subordine, un demers fundamentat pe principiile egalitatii si nediscriminarii, iar nu pe incidenta art. XIV din OG nr. 9/2019. Prin urmare, un eventual raspuns la intrebarea prealabila nu ar fi fost util solutionarii cauzei.
In cazul Dosarului nr. 6.808/63/2024, pretentiile reclamantului vizau perioada ulterioara datei de 1 octombrie 2021, in timp ce derogarea din art. XIV din OG nr. 9/2019 si-a produs efectele doar pentru anii 2019 si 2020, raportandu-se la OUG nr. 114/2018. Incepand cu anul 2021, plafonarea sporurilor a fost reglementata prin ordonante de urgenta distincte (OUG nr. 226/2020, OUG nr. 130/2021 etc.), la care derogarea din OG nr. 9/2019 nu se refera.
In cazul Dosarului nr. 384/63/2024, singurul in care exista o legatura temporala cu obiectul intrebarii prealabile, ICCJ a considerat ca dispozitiile legale incidente nu sunt lacunare, incomplete sau neclare, ceea ce impiedica declansarea mecanismului hotararii prealabile. Mai mult, instanta suprema a subliniat ca identificarea normei aplicabile — norma generala de plafonare sau norma speciala derogatorie — este o atributie exclusiva a instantei investite cu solutionarea cauzei. A da un raspuns in aceasta privinta ar fi echivalat cu substituirea in rolul judecatorului fondului.
Practica neunitara: aparenta sau realitate?
Un aspect important al deciziei il constituie analiza pe care ICCJ o face asupra pretinsei practici neunitare invocate de Curtea de Apel Craiova. Instanta de trimitere a aratat ca, pe de o parte, Decizia nr. 148/2026 a Curtii de Apel Craiova a aplicat derogarea din OG nr. 9/2019, permitand recalcularea sporului in raport cu noul salariu de baza, iar, pe de alta parte, Deciziile nr. 1.865/2025 si nr. 1.866/2025 ale aceleiasi curti au mentinut plafonarea.
ICCJ a observat insa ca cele doua categorii de decizii nu sunt comparabile: deciziile invocate in sustinerea opiniei contrare se refereau la perioada ulterioara datei de 25 ianuarie 2021 si nu analizau explicit efectele art. XIV din OG nr. 9/2019, in timp ce decizia din prima opinie viza tocmai aplicarea acestei derogari pentru perioada 2019-2020. In consecinta, instanta suprema a concluzionat ca, pe baza datelor disponibile, nu se poate afirma cu certitudine existenta unei practici neunitare pe acest aspect specific.
Implicatii practice
Respingerea sesizarilor ca inadmisibile nu inseamna ca problema de drept a fost transata. Dimpotriva, chestiunea raportului dintre norma generala de plafonare a sporurilor si derogarea speciala instituita prin art. XIV din OG nr. 9/2019 ramane deschisa si va continua sa fie solutionata de instantele de fond, caz cu caz.
Este de remarcat ca derogarea din OG nr. 9/2019 isi produce efectele exclusiv pentru anii 2019 si 2020, intrucat plafonarea sporurilor din anii ulteriori este reglementata prin acte normative distincte de OUG nr. 114/2018. Functionarii publici din cadrul Finantelor Publice care doresc recalcularea sporurilor pentru conditii periculoase sau vatamatoare trebuie sa tina seama de aceasta delimitare temporala.
Totodata, incepand cu intrarea in vigoare a OUG nr. 36/2025, sporul pentru conditii periculoase sau vatamatoare a fost redus semnificativ, de la maximum 15% din salariul de baza (dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar) la un cuantum fix de pana la 300 lei brut lunar, ceea ce diminueaza considerabil miza financiara a litigiilor viitoare pe acest subiect.
Ce trebuie sa faci acum
- Verifica perioada vizata de pretentiile tale salariale. Derogarea din art. XIV din OG nr. 9/2019 este aplicabila doar pentru anii 2019 si 2020. Daca pretentiile tale vizeaza perioade ulterioare, temeiul juridic trebuie identificat in alte acte normative.
- Analizeaza daca dispui de o hotarare judecatoreasca definitiva de majorare a salariului de baza. Recalcularea sporului presupune existenta unui salariu de baza stabilit sau majorat printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila.
- Consulta un avocat specializat in dreptul muncii din sectorul public. In absenta unei dezlegari de principiu din partea ICCJ, solutia depinde de interpretarea pe care instanta investita o va da normelor incidente, ceea ce face consilierea juridica individualizata indispensabila.
- Urmareste jurisprudenta Curtii de Apel din circumscriptia ta. In lipsa unei hotarari prealabile obligatorii, practica instantei de recurs competente ramane cel mai relevant reper pentru estimarea sanselor de succes ale unui litigiu.
- Monitorizeaza impactul OUG nr. 36/2025. Noile plafoane ale sporului pentru conditii periculoase sau vatamatoare (maximum 300 lei brut lunar) modifica semnificativ cadrul de calcul si pot influenta strategia procesuala.
Sursa: DECIZIA nr. 70 din 18 mai 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-19.
