Curtea Constitutionala confirma legalitatea inghetarii salariilor in sectorul bugetar: Decizia nr. 1/2026
Curtea Constitutionala a Romaniei a respins, cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate ridicata impotriva mecanismului de inghetare a salariilor personalului platit din fonduri publice, prevazut de Legea-cadru nr. 153/2017 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2017. Sesizarea a fost formulata de doi politisti, prin Sindicatul Politistilor din Romania „Diamantul", care au contestat lipsa de claritate a normelor prin care drepturile salariale au fost mentinute la nivelul lunilor anterioare, fara precizarea unor valori nominale. Decizia, definitiva si general obligatorie, consolideaza jurisprudenta constanta a Curtii in materia salarizarii bugetarilor si inchide o cale juridica frecvent utilizata de sindicatele din aparatul de stat.
Context si obiective
Dupa criza economica din 2010, legiuitorul roman a adoptat o strategie de reformare graduala a sistemului de salarizare in sectorul public, materializata in mai multe acte normative succesive. Legea-cadru nr. 153/2017 a reprezentat cel mai ambitios proiect in acest sens, propunandu-si sa instituie un sistem unic, transparent si previzibil de salarizare. In practica insa, aplicarea legii s-a realizat etapizat, iar drepturile salariale au continuat sa fie calculate prin raportare la cuantumurile acordate in perioadele anterioare, nu prin aplicarea directa a coeficientilor de ierarhizare prevazuti in anexele legii.
Articolul 38 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 a stabilit ca, incepand cu 1 iulie 2017 si pana la 31 decembrie 2017, salariile de baza, soldele de functie, sporurile, indemnizatiile, compensatiile si celelalte elemente ale sistemului de salarizare se mentin la nivelul acordat pentru luna iunie 2017. In mod similar, art. 1 alin. (1) din OUG nr. 9/2017 a prevazut mentinerea in plata, pentru perioada 1 martie – 31 decembrie 2017, a drepturilor salariale la nivelul lunii februarie 2017. Aceasta tehnica legislativa — trimiterea la cuantumul drepturilor din luna anterioara — a generat contestatii repetate din partea sindicatelor, care au argumentat ca lipsa unor valori nominale explicite in textul legii face imposibila determinarea exacta a drepturilor salariale.
Cine este vizat
Decizia Curtii Constitutionale se adreseaza intregului personal platit din fonduri publice, insa sesizarea concreta a fost formulata de politisti afiliati Sindicatului Politistilor din Romania „Diamantul" din Bucuresti. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in doua dosare distincte — unul la Tribunalul Ialomita si altul la Tribunalul Braila — ambele avand ca obiect cereri de recalculare a drepturilor salariale si achitarea diferentelor dintre sumele efectiv platite si cele rezultate din recalculare.
Desi impactul direct al deciziei priveste personalul din structurile de politie, rationamentul juridic al Curtii se aplica tuturor categoriilor de bugetari — functionari publici, personal contractual din administratia publica, cadre didactice, personal medical din unitati publice, militari si personal din sistemul de aparare — care au fost supusi aceluiasi regim de inghetare salariala in anul 2017.
Motivarea Curtii si jurisprudenta anterioara
Autorii exceptiei au invocat incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie, care consacra principiul legalitatii si, implicit, cerintele de claritate, precizie si previzibilitate ale normelor juridice. In esenta, argumentul sindicatului a fost ca legislatia criticata nu mentioneaza cuantumul brut concret al salariilor si al celorlalte elemente salariale, facand trimitere la niveluri stabilite prin acte normative anterioare, uneori abrogate sau modificate succesiv.
Curtea Constitutionala a respins aceasta argumentatie, reluand rationamentul expus in Decizia nr. 624 din 7 octombrie 2021, Decizia nr. 195 din 7 aprilie 2022, Decizia nr. 461 din 15 octombrie 2024 si Decizia nr. 38 din 30 ianuarie 2025. In aceste hotarari, instanta constitutionala a retinut ca stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept si o obligatie exclusiva a legiuitorului, iar statele beneficiaza de o larga marja de apreciere in determinarea politicilor salariale pentru angajatii platiti din bugetul de stat — pozitie confirmata si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauzele Kechko impotriva Ucrainei (2005), Wieczorek impotriva Poloniei (2009) si Aizpurua Ortiz si altii impotriva Spaniei (2010).
Curtea a subliniat ca normele criticate nu repun in vigoare acte normative abrogate, ci stabilesc un mecanism de garantare a nivelului salarial existent, evitand scaderea drepturilor salariale. Tehnica legislativa utilizata — raportarea la cuantumul din luna precedenta — nu genereaza echivoc, intrucat destinatarii normei si efectele juridice ale acesteia sunt clar identificabile.
Obligatii principale
Decizia Curtii Constitutionale nu impune obligatii noi angajatorilor sau salariatilor din sectorul public. Prin respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea confirma ca normele existente privind mentinerea in plata a drepturilor salariale la nivelurile anterioare sunt conforme cu Legea fundamentala. Ordonatorii de credite si departamentele de resurse umane din institutiile publice nu trebuie sa efectueze recalculari suplimentare ale drepturilor salariale aferente anului 2017, iar cererile de diferente salariale formulate pe acest temei constitutional raman lipsite de fundament juridic.
Ce trebuie sa faci acum
Pentru institutiile publice si sindicatele care au dosare similare in instanta, implicatiile practice ale Deciziei nr. 1/2026 sunt urmatoarele:
- Verificati daca exista pe rolul instantelor litigii in care s-a ridicat aceeasi exceptie de neconstitutionalitate — acestea vor fi respinse in mod similar, in temeiul jurisprudentei constante a Curtii.
- Renuntati la formularea unor noi exceptii de neconstitutionalitate pe aceleasi temeiuri, intrucat Curtea a confirmat in mod repetat, prin cel putin cinci decizii succesive, constitutionalitatea mecanismului de inghetare salariala.
- Reorientati strategia juridica spre alte cai procedurale, daca exista nemultumiri privind nivelul drepturilor salariale — de exemplu, actiuni in contencios administrativ sau negocieri colective in cadrul dialogului social.
- Actualizati bazele de date interne cu aceasta decizie, pentru a preveni reluarea unor demersuri lipsite de sanse de succes.
- Consultati un avocat specializat in dreptul muncii din sectorul public pentru evaluarea oricaror pretentii salariale restante, in lumina jurisprudentei consolidate a Curtii Constitutionale.
Sursa: DECIZIA nr. 1 din 15 ianuarie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-16.
