Curtea Constituțională obligă la aplicarea procedurii generale de retragere a avizului pentru polițiștii judiciari din DIICOT
Prin Decizia nr. 49 din 21 ianuarie 2026, publicată în Monitorul Oficial la 11 iunie 2026, Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicușor Dănuț Marcu și a constatat că dispozițiile art. 6 alin. (2) din OUG nr. 78/2016 privind organizarea și funcționarea DIICOT sunt constituționale doar în măsura în care retragerea avizului conform al procurorului-șef al DIICOT se realizează cu aplicarea corespunzătoare a procedurii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare. Decizia, definitivă și general obligatorie, remediază un vid legislativ care permitea retragerea discreționară a avizului pentru o întreagă categorie de ofițeri și agenți de poliție judiciară, fără criterii obiective, fără procedură și fără posibilitatea persoanei vizate de a se apăra.
Context și obiective
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul unui litigiu de contencios administrativ aflat pe rolul Tribunalului Brăila, în care autorul excepției a solicitat anularea unor acte administrative. Dosarul Curții Constituționale, înregistrat sub nr. 651D/2021, a parcurs un drum procesual îndelungat, dezbaterile având loc în ședința publică din 16 septembrie 2025, pronunțarea fiind amânată succesiv până la data de 21 ianuarie 2026.
Miza constituțională a cauzei a vizat un aspect fundamental al raportului de serviciu al polițiștilor judiciari din cadrul DIICOT: lipsa oricărei proceduri legale pentru retragerea avizului conform al procurorului-șef, deși această retragere conduce, potrivit textului criticat, la încetarea efectivă a activității ofițerului sau agentului de poliție judiciară în cadrul structurilor specializate. Autorul excepției a argumentat, în esență, că legea nu stabilește nici faptele pentru care se poate dispune revocarea, nici o procedură a revocării, nici criteriile obiective de evaluare, nici modalitatea în care persoana vizată poate lua cunoștință de demersurile inițiate și nici posibilitatea acesteia de a-și exprima punctul de vedere.
Curtea a identificat problema în arhitectura normativă a două acte aflate în raport de lege generală – lege specială. OUG nr. 78/2016, ca lege specială, reglementează două categorii distincte de polițiști judiciari în cadrul DIICOT. Prima categorie, prevăzută la art. 6, cuprinde ofițerii și agenții desemnați de ministrul afacerilor interne cu avizul conform al procurorului-șef al DIICOT. Cea de-a doua, prevăzută la art. 7, cuprinde ofițerii și agenții detașați la solicitarea procurorului-șef, pe perioade determinate. Doar pentru cea de-a doua categorie legiuitorul a prevăzut expres, la art. 7 alin. (12), aplicarea dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind procedura retragerii avizului. Pentru prima categorie, nicio normă nu reglementa această procedură, iar principiul lex specialis derogat legi generali împiedica aplicarea automată a legii generale.
Cine este vizat
Decizia produce efecte directe asupra ofițerilor și agenților de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul DIICOT în temeiul art. 6 din OUG nr. 78/2016, respectiv cei desemnați de ministrul afacerilor interne cu avizul conform al procurorului-șef al DIICOT, din cadrul structurilor specializate în combaterea criminalității organizate ale Poliției Române, atât la nivel central, cât și teritorial.
Instituțional, decizia vizează în mod direct procurorul-șef al DIICOT, care emite avizul conform și care, până la această decizie, putea retrage acest aviz fără a fi ținut de vreo procedură legală detaliată. Sunt, de asemenea, vizate Ministerul Afacerilor Interne, structurile de poliție specializate în combaterea criminalității organizate și, în plan legislativ, Parlamentul și Guvernul, cărora le revine obligația de a asigura un cadru normativ conform cu interpretarea constituțională stabilită.
Nu sunt afectați de prezenta decizie ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați în cadrul DIICOT potrivit art. 7 din OUG nr. 78/2016, care beneficiau deja de procedura prevăzută de art. 6 din Legea nr. 364/2004, prin trimiterea expresă de la art. 7 alin. (12).
Obligații principale
Decizia Curții Constituționale, fiind o decizie interpretativă de tipul „în măsura în care", nu declară textul neconstituțional și nu îl abrogă, ci stabilește singura interpretare conformă cu Legea fundamentală. Începând cu publicarea în Monitorul Oficial, art. 6 alin. (2) din OUG nr. 78/2016 poate fi aplicat exclusiv în sensul că retragerea avizului conform al procurorului-șef al DIICOT se realizează cu respectarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, așa cum acestea au fost modificate prin OUG nr. 20/2020, adoptată în urma Deciziei CCR nr. 317/2019.
Aceasta înseamnă că orice retragere a avizului conform trebuie să respecte criteriile și condițiile prevăzute de legea generală: evaluare pe baza unor criterii obiective, informarea persoanei vizate, posibilitatea acesteia de a-și exprima punctul de vedere și existența unor motive clar determinate. Procurorul-șef al DIICOT nu mai poate dispune retragerea avizului în mod discreționar, ci este ținut de aceeași procedură aplicabilă și celorlalte structuri de poliție judiciară.
Instanțele de judecată sunt obligate să aplice textul exclusiv în interpretarea dată de Curtea Constituțională, iar orice act administrativ de retragere a avizului emis fără respectarea procedurii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 364/2004 poate fi atacat în contencios administrativ.
Jurisprudența relevantă invocată de Curte
Curtea Constituțională și-a fundamentat raționamentul pe propria jurisprudență, în special pe Decizia nr. 317 din 21 mai 2019, prin care a statuat că dobândirea calității de organ de cercetare al poliției judiciare, promovarea și eliberarea din funcție nu pot deroga de la exigențele constituționale privind statutul polițistului. În acea decizie, Curtea a reținut că desemnarea în funcția de polițist judiciar implică o modificare a raportului de serviciu, manifestată prin atribuții specializate, subordonare față de procuror și elemente de salarizare specifice. Dispozițiile care nu detaliază criteriile de eliberare din funcție nu reprezintă o soluție legislativă suplă, ci o „derobare a legiuitorului de la competența constituțională", care deschide calea arbitrariului și subiectivismului – caracteristici incompatibile cu statutul de funcționar public.
De asemenea, au fost invocate Decizia nr. 386/2018, Decizia nr. 416/2021, Decizia nr. 725/2023 și Decizia nr. 379/2024, toate referitoare la raportul dintre norma generală și norma specială și la principiul lex specialis derogat legi generali.
Termene-cheie
- 21 ianuarie 2026 — data pronunțării deciziei
- 11 iunie 2026 — data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, de la care decizia produce efecte erga omnes
- Imediat, de la publicare — obligativitatea aplicării art. 6 alin. (2) din OUG nr. 78/2016 exclusiv în interpretarea stabilită de CCR
Ce trebuie să faci acum
Pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară din structurile DIICOT desemnați potrivit art. 6 din OUG nr. 78/2016, precum și pentru conducerile instituțiilor implicate, acțiunile prioritare sunt următoarele. În primul rând, este necesar ca procurorul-șef al DIICOT și structurile juridice ale DIICOT să actualizeze procedurile interne de retragere a avizului conform, prin integrarea explicită a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 364/2004, astfel cum au fost modificate prin OUG nr. 20/2020. În al doilea rând, orice procedură de retragere a avizului aflată în curs sau inițiată după publicarea deciziei trebuie să respecte integral cerințele procedurale ale legii generale: criterii obiective de evaluare, informarea prealabilă a persoanei vizate și dreptul acesteia de a fi ascultată. În al treilea rând, polițiștii judiciari care au fost afectați de retrageri ale avizului dispuse anterior, fără respectarea unei proceduri legale, au posibilitatea de a invoca prezenta decizie în litigiile pendinte sau în eventuale acțiuni în contencios administrativ. În al patrulea rând, Guvernul și Parlamentul ar trebui să intervină legislativ pentru a elimina definitiv ambiguitatea normativă, fie prin completarea OUG nr. 78/2016 cu o trimitere expresă la procedura din Legea nr. 364/2004, fie prin reglementarea unei proceduri proprii, detaliate, pentru categoria de polițiști judiciari prevăzută la art. 6 din ordonanță.
Sursa: DECIZIA nr. 49 din 21 ianuarie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-11.
