Curtea Constituțională respinge ca inadmisibilă contestarea regimului despăgubirilor în exproprierea pentru drumuri
Prin Decizia nr. 177 din 8 aprilie 2025, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată împotriva art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind măsurile prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local. Decizia, pronunțată cu unanimitate de voturi, confirmă încă o dată că problemele legate de interpretarea și aplicarea normelor privind despăgubirile în procedura de expropriere intră în competența exclusivă a instanțelor de judecată, iar nu a Curții Constituționale. Soluția interesează în mod direct proprietarii de terenuri afectați de proiecte de infrastructură rutieră, dar și practicieni din domeniul contenciosului administrativ și al dreptului civil.
Context si obiective
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mihai Anastasescu, Emilia Anastasescu, Constantin Dănescu și Petruța Dănescu în Dosarul nr. 2.752/105/2018 al Curții de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal. Cauza viza soluționarea unor recursuri declarate împotriva unei sentințe prin care fusese admisă, în parte, o acțiune privind obligarea la plata unor dobânzi legale — atât remuneratorii, cât și penalizatoare — precum și actualizarea sumelor datorate cu rata inflației, în contextul plății cu întârziere a contravalorii despăgubirii stabilite printr-o hotărâre judecătorească, într-un litigiu întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 198/2004.
Legea nr. 198/2004, deși abrogată prin art. 35 lit. c) din Legea nr. 255/2010, și-a continuat producerea efectelor juridice în cauzele aflate pe rol, motiv pentru care Curtea Constituțională a acceptat să examineze excepția, în conformitate cu propria jurisprudență stabilită prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011. Prevederile criticate au fost preluate, cu modificări, prin art. 22 din Legea nr. 255/2010, ceea ce conferă deciziei o relevanță practică ce depășește cadrul normativ formal al legii abrogate.
Cine este vizat
Decizia prezintă interes pentru toate persoanele fizice și juridice ale căror terenuri au fost sau urmează să fie expropriate pentru construcția de drumuri de interes național, județean și local. În mod particular, sunt vizați proprietarii care, nemulțumiți de cuantumul despăgubirilor stabilite administrativ, au ales să conteste în instanță sumele oferite și care doresc să obțină, suplimentar, daune moratorii sau actualizarea despăgubirilor cu rata inflației pentru perioada scursă între momentul transferului dreptului de proprietate și finalizarea procedurii judiciare.
Decizia este relevantă și pentru avocații specializați în contencios administrativ și drept civil, precum și pentru autoritățile publice implicate în proceduri de expropriere — Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și consiliile județene sau locale care derulează proiecte de infrastructură rutieră.
Argumentele autorilor exceptiei si pozitia Curtii
Autorii excepției au susținut că exproprierea pentru cauză de utilitate publică trebuie să respecte dubla condiție constituțională: despăgubirea să fie, concomitent, dreaptă și prealabilă. În opinia lor, sintagma din art. 9 alin. (1) — „exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii" — ar fi constituțională numai dacă s-ar interpreta în sensul că despăgubirea stabilită în cuantum drept de instanță este exigibilă anterior transferului dreptului de proprietate, și nu abia la finalul contenciosului exproprierii. Dacă s-ar valida interpretarea contrară, garanția constituțională a despăgubirii prealabile ar rămâne lipsită de protecție juridică efectivă, nemaifiind posibilă, de exemplu, acordarea de daune moratorii.
Argumentația se sprijinea, prin analogie, pe Decizia nr. 31 din 2 martie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care statuase, în legătură cu Legea nr. 255/2010, că despăgubirea stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă nu este compatibilă cu acordarea de daune moratorii pentru perioada cuprinsă între data transferului dreptului de proprietate și finalizarea contestației, fiind însă compatibilă cu acordarea acestora pentru perioada ulterioară finalizării procedurii judiciare.
Curtea Constituțională a constatat însă că, în realitate, criticile formulate nu vizează conținutul normativ propriu-zis al art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004, ci aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii — respectiv compatibilitatea acestei norme cu acordarea unor dobânzi legale și daune moratorii, în temeiul Codului civil. Or, astfel de chestiuni intră în competența exclusivă a instanțelor de judecată, conform art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție.
Principiile reafirmate de Curte
Decizia reiterează câteva principii fundamentale din jurisprudența constantă a Curții Constituționale. În primul rând, interpretarea normelor de lege reprezintă o operațiune de stabilire a conținutului și sensului acestora, constituind o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii la situația de fapt concretă. Această competență aparține instanțelor judecătorești, nu Curții Constituționale.
În al doilea rând, Curtea a subliniat că norma juridică trebuie interpretată sistematic, prin coroborare cu alte dispoziții normative care țin de aceeași instituție juridică sau ramură de drept. Art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 nu poate fi privit izolat, ci trebuie coroborat cu art. 18 din aceeași lege (care trimite la Legea nr. 33/1994, Codul civil și Codul de procedură civilă), precum și cu ansamblul cadrului normativ privind exproprierea.
Curtea a invocat propria jurisprudență anterioară — Decizia nr. 910/2009, Decizia nr. 393/2020, Decizia nr. 144/2019 și Decizia nr. 33/2025 — consolidând o linie jurisprudențială coerentă potrivit căreia delimitarea netă între controlul de constituționalitate și aplicarea legii la cazuri concrete nu poate fi eludată prin reformularea unor probleme de interpretare drept critici de neconstituționalitate.
Ce trebuie sa faci acum
Proprietarii aflați în proceduri de expropriere pentru construcția de drumuri și care doresc să conteste cuantumul despăgubirilor trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte practice:
- Respectarea termenului de 30 de zile de la comunicarea hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii pentru formularea contestației în instanță, sub sancțiunea decăderii.
- Conștientizarea faptului că exercitarea căilor de atac nu suspendă transferul dreptului de proprietate și nici efectele hotărârii de stabilire a despăgubirii — aceste dispoziții rămân constituționale.
- Analiza atentă a posibilității de a solicita daune moratorii sau actualizarea despăgubirilor cu inflația, ținând cont de jurisprudența ÎCCJ (Decizia nr. 31/2020), care permite acordarea daunelor moratorii doar pentru perioada ulterioară finalizării procedurii judiciare.
- Consultarea unui avocat specializat în contencios administrativ pentru evaluarea strategiei procesuale optime, având în vedere că aceste chestiuni sunt de competența exclusivă a instanțelor de judecată.
Sursa: DECIZIA nr. 177 din 8 aprilie 2025, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-04.




