Curtea Constituționala confirma: reducerea creșterii punctului de pensie prin ordonanțe de urgența a fost constituționala
Prin Decizia nr. 189 din 4 martie 2026, publicata in Monitorul Oficial la 4 august 2026, Curtea Constituționala a respins, cu unanimitate de voturi, excepțiile de neconstituționalitate ridicate de opt pensionari impotriva seriei de ordonanțe de urgența prin care Guvernul a temperat, intre 2020 si 2024, creșterea valorii punctului de pensie prevazuta inițial de Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. Decizia, definitiva si general obligatorie, pune capat definitiv unei dispute juridice care a traversat instanțele din intreaga țara — de la Brașov la Timișoara, de la Galați la Bacau, Valcea si Harghita — si confirma ca Executivul a acționat in limitele mandatului sau constituțional atunci cand a ajustat politica de pensii la realitațile bugetare.
Context si obiective
Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii a fost publicata in Monitorul Oficial pe 9 iulie 2019, insa nu a intrat niciodata integral in vigoare. Ea prevedea o creștere substanțiala si eșalonata a valorii punctului de pensie: 1.265 lei incepand cu 1 septembrie 2019, 1.775 lei de la 1 septembrie 2020 si 1.875 lei de la 1 septembrie 2021, data preconizata pentru intrarea sa integrala in vigoare.
Realitațile fiscal-bugetare, agravate de pandemia de COVID-19 si de presiunile asupra deficitului public, au determinat Guvernul sa intervina succesiv prin patru ordonanțe de urgența — OUG nr. 135/2020, OUG nr. 8/2021, OUG nr. 125/2021 si OUG nr. 168/2022 — prin care a redus ritmul de creștere a punctului de pensie si a amanat in mod repetat intrarea integrala in vigoare a Legii. Concret, in loc de 1.775 lei de la 1 septembrie 2020, punctul de pensie a fost stabilit la 1.442 lei. Creșterea la 1.875 lei, prevazuta pentru septembrie 2021, nu s-a mai realizat niciodata in forma inițiala, Guvernul optand pentru un algoritm de calcul bazat pe inflație si creșterea salariului mediu brut. Legea nr. 127/2019 a fost in cele din urma abrogata de la 1 ianuarie 2024 prin Legea nr. 360/2023, care reglementeaza in prezent sistemul public de pensii.
Cine este vizat
Decizia privește direct toți pensionarii din sistemul public de asigurari sociale din Romania care au beneficiat de pensii calculate pe baza punctului de pensie in perioada septembrie 2020 — ianuarie 2024. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de opt persoane fizice — Monica Nistor, Stana Mititelu, Nicolae Madularu si alții, Constantin Eftimie, Janica Paun, Florin Balan, Mariana Dușa si Bako Etelka — in cauze avand ca obiect fie acordarea de despagubiri pentru diferența dintre valoarea punctului de pensie promisa prin Legea nr. 127/2019 si cea efectiv aplicata, fie revizuirea drepturilor la pensie.
Instanțele sesizate au fost Curțile de Apel Brașov, Timișoara, Galați si Bacau, precum si Tribunalele Valcea, Brașov si Harghita. In mod notabil, doar Tribunalul Harghita a apreciat ca excepția este intemeiata, in timp ce toate celelalte instanțe au considerat-o nefondata, invocand jurisprudența constanta a Curții Constituționale.
Argumentele reclamanților si raspunsul Curții
Autorii excepțiilor au susținut ca reducerea creșterii punctului de pensie incalca dreptul de proprietate privata (art. 44 din Constituție), dreptul la pensie (art. 47 alin. 2), dreptul la un nivel de trai decent (art. 47 alin. 1), principiul separației puterilor in stat (art. 1 alin. 4), regimul legilor organice (art. 73 alin. 3 lit. p) si limitarile delegarii legislative (art. 115). In esența, pensionarii au argumentat ca valoarea punctului de pensie stabilita prin Lege reprezenta un „bun caștigat" in sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului si ca statul, simplu gestionar al fondurilor de asigurari sociale, nu avea dreptul sa il diminueze.
Curtea Constituționala a raspuns pe doua planuri distincte. In privința criticilor extrinseci (de procedura), instanța de contencios constituțional a reiterat ca:
- Ordonanțele de urgența pot interveni in materia legilor organice, conform art. 115 alin. (5) ultima teza din Constituție.
- Validitatea unei ordonanțe de urgența nu este condiționata de aprobarea sa ulterioara prin lege de catre Parlament — este suficienta depunerea spre dezbatere.
- Guvernul nu a uzurpat prerogativele Parlamentului, ci a acționat in cadrul delegarii legislative constituționale.
- Situațiile extraordinare invocate in preambulul ordonanțelor de urgența se incadreaza in conceptul constituțional corespunzator.
In privința criticilor intrinseci (de fond), Curtea a reținut un principiu esențial: Guvernul nu a redus valoarea punctului de pensie, ci a prevazut o creștere mai mica decat cea anunțata prin Lege. Diferența este fundamentala din perspectiva constituționala. Valoarea punctului de pensie de 1.775 lei, prevazuta de art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, nu a fost niciodata efectiv aplicata — ea a fost modificata inainte de intrarea sa in vigoare, astfel incat nu s-a creat niciun drept caștigat in favoarea pensionarilor.
Distincția conceptuala privind dreptul la un nivel de trai decent
Decizia aduce o clarificare doctrinara importanta privind natura juridica diferita a drepturilor fundamentale. Curtea subliniaza ca, spre deosebire de dreptul la viața — pe care statul il poate respecta prin simpla inacțiune —, dreptul la un nivel de trai decent impune statului o obligație pozitiva de a acționa. Insa masurile concrete prin care statul asigura un nivel de trai decent sunt la latitudinea legiuitorului, in funcție de politica statului, resursele financiare disponibile, prioritațile obiectivelor urmarite si necesitatea indeplinirii altor obligații constituționale.
Curtea a amintit totodata ca, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituție, respectarea Legii fundamentale este obligatorie pentru toate autoritațile constituționale, iar Guvernul, in primul rand, este ținut de indatorirea de a urmari realizarea unui nivel de trai decent — aceasta fiind, in formularea Curții, mai degraba o „aspirație" decat un imperativ cu conținut fix.
Inadmisibilitatea parțiala
O parte din excepțiile ridicate au fost respinse ca inadmisibile, nu ca neintemiate. Curtea a constatat ca neconstituționalitatea anumitor dispoziții — art. III pct. 2 teza intai si pct. 3 teza intai din OUG nr. 8/2021, art. I pct. 3 si 4 din OUG nr. 125/2021 si art. XLVI pct. 3 si 4 din OUG nr. 168/2022 — a fost invocata doar formal, fara critici punctuale. Conform jurisprudenței constante, simpla enumerare a unor texte constituționale fara motivare concreta nu constituie o veritabila excepție de neconstituționalitate, iar Curtea nu se poate substitui autorului in formularea criticilor.
Ce trebuie sa știi acum
Pentru pensionarii care au inițiat sau intenționeaza sa inițieze acțiuni in instanța pentru recuperarea diferenței dintre valoarea punctului de pensie prevazuta de Legea nr. 127/2019 si cea efectiv aplicata, Decizia nr. 189/2026 consolideaza definitiv o linie jurisprudențiala nefavorabila. Iata principalele concluzii practice:
- Acțiunile in despagubire intemeiate pe diferența de punct de pensie nu mai au fundament constituțional. Curtea a confirmat ca dispozițiile din cele patru ordonanțe de urgența sunt constituționale, iar aceasta decizie este definitiva si general obligatorie.
- Legea nr. 127/2019 a fost abrogata integral de la 1 ianuarie 2024. Orice pretenție bazata pe valorile punctului de pensie din aceasta lege trebuie raportata la cadrul normativ actual — Legea nr. 360/2023.
- Consultați un avocat specializat in dreptul asigurarilor sociale pentru evaluarea oricarei acțiuni aflate pe rol, in lumina acestei decizii.
- Verificați deciziile de pensie emise dupa 1 ianuarie 2024 in raport cu noua legislație, nu cu prevederile abrogate ale Legii nr. 127/2019.
Termene-cheie
Decizia a fost pronunțata sub președinția doamnei Elena-Simina Tanasescu, președintele Curții Constituționale, cu asistența magistratului-asistent Cosmin-Marian Vaduva.
Sursa: DECIZIA nr. 189 din 4 martie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-08-04.
