Curtea Constitutionala confirma: lipsa recursului in litigiile de pensii publice nu incalca dreptul la un proces echitabil
Prin Decizia nr. 151 din 17 februarie 2026, publicata in Monitorul Oficial la 3 august 2026, Curtea Constitutionala a respins, cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate ridicata impotriva dispozitiilor art. 155 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Decizia consolideaza o jurisprudenta constanta a instantei de contencios constitutional, potrivit careia legiuitorul este liber sa stabileasca numarul cailor de atac in functie de specificul materiei reglementate, fara ca eliminarea recursului din litigiile de asigurari sociale sa constituie o incalcare a accesului liber la justitie. Solutia vizeaza in mod direct pensionarii si beneficiarii sistemului public de pensii care contesta decizii de pensionare sau solicita revizuirea drepturilor, confirmand ca aceste cauze se solutioneaza definitiv in doua grade de jurisdictie — tribunal si curte de apel.
Context si obiective
Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Vasile Sircu in cadrul Dosarului nr. 1.232/1/2021 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie — Sectia a II-a civila, intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unui recurs formulat impotriva unei hotarari definitive pronuntate intr-un litigiu de asigurari sociale. Autorul a contestat sintagma „numai apel" din textul legal, sustinand ca eliminarea caii de atac a recursului in materia pensiilor publice ingrădeste dreptul de acces la justitie, dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare, golind de continut principiul exercitarii cailor de atac. Acesta a invocat, totodata, incalcarea principiului neretroactivitatii legii si a egalitatii in drepturi, argumentand ca forma initiala a textului legal prevedea posibilitatea formularii recursului.
Dispozitiile criticate — art. 155 din Legea nr. 263/2010, astfel cum au fost modificate prin art. 72 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a noului Cod de procedura civila — stabilesc ca impotriva hotararilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competenta, iar hotararile curtilor de apel, precum si hotararile tribunalelor neatacate cu apel in termen, sunt definitive. Desi aceste dispozitii au fost intre timp abrogate prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, Curtea a procedat la analiza exceptiei intrucat normele criticate continuau sa produca efecte juridice in cauza respectiva.
Respingerea cererii de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene
Un element distinct al acestei cauze l-a constituit cererea autorului de a sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, prin care se solicita, in esenta, sa se stabileasca daca art. 48 si art. 153 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, coroborate cu art. 47 din Carta drepturilor fundamentale, se opun unei reglementari nationale care exclude recursul din caile de atac in litigiile de pensii.
Curtea Constitutionala a respins aceasta cerere, retinand doua argumente principale. In primul rand, intrebarea preliminara propusa nu era apta sa influenteze solutia ce urma a fi pronuntata, fiind formulata la un nivel de generalitate care nu lega in mod direct norma nationala contestata de o problema concreta de interpretare a dreptului Uniunii. In al doilea rand, Curtea a observat ca jurisprudenta CJUE recunoaste in mod constant marja de apreciere a statelor membre in organizarea procedurilor interne, inclusiv in privinta numarului cailor de atac, fara a impune o regula automata si uniforma de acces la toate gradele de jurisdictie. Prin urmare, cererea viza mai degraba o chestiune de oportunitate procedurala interna decat o clarificare a unei norme a dreptului Uniunii neclare sau contradictorii.
Cine este vizat
Decizia priveste toate persoanele implicate in litigii de asigurari sociale din sistemul public de pensii reglementat de Legea nr. 263/2010 — pensionari care contesta decizii de pensionare, beneficiari care solicita recalcularea sau revizuirea drepturilor de pensie, precum si casele de pensii in calitate de parti in aceste procese. In mod concret, sunt vizati cei care, obtinand o hotarare de la tribunal si, ulterior, de la curtea de apel, sperau sa poata exercita si calea de atac a recursului la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Desi Legea nr. 263/2010 a fost intre timp inlocuita de Legea nr. 360/2023, ratiunea juridica a deciziei ramane pe deplin relevanta: legiuitorul poate limita numarul gradelor de jurisdictie in functie de specificul materiei, iar aceasta optiune nu constituie o incalcare a drepturilor fundamentale.
Argumentele decisive ale Curtii Constitutionale
Curtea si-a fundamentat solutia pe o jurisprudenta bogata si constanta. Nucleul argumentatiei rezida in competenta exclusiva a legiuitorului, prevazuta de art. 126 alin. (2) din Constitutie, de a stabili procedura de judecata, inclusiv regimul cailor de atac. Curtea a reiterat distinctia esentiala dintre apel — cale de atac ordinara, devolutiva, care permite reexaminarea cauzei in fapt si in drept — si recurs — cale de atac extraordinara, nedevolutiva, limitata la controlul de legalitate. Existenta apelului asigura un dublu grad de jurisdictie complet, in care cauza este examinata pe fond atat de tribunal, cat si de curtea de apel.
Referitor la pretinsa incalcare a principiului egalitatii in drepturi, Curtea a reamintit ca stabilirea unor reguli diferentiate in functie de specificul litigiilor nu echivaleaza cu instituirea unor privilegii sau discriminari. Reglementarile internationale in materie, inclusiv art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdictie, iar principiul triplului grad de jurisdictie nu are rang constitutional in ordinea juridica romaneasca.
Curtea a inlaturat si criticile formulate prin raportare la art. 49 din Constitutie (protectia copiilor si a tinerilor), observand ca autorul nu a argumentat in niciun fel legatura dintre textul legal criticat si aceasta norma constitutionala, iar invocarea art. 53 (restrangerea exercitiului unor drepturi) a fost considerata lipsita de incidenta, in conditiile in care nu s-a constatat nicio incalcare a unui drept fundamental.
Ce inseamna aceasta decizie in practica
Pentru practicienii din domeniul dreptului muncii si al asigurarilor sociale, Decizia nr. 151/2026 nu aduce o schimbare de paradigma, ci consolideaza un cadru procedural deja stabilit. Cauzele privind drepturile de pensie din sistemul public se solutioneaza definitiv la nivelul curtilor de apel, iar incercarile de a deschide calea recursului prin mecanisme constitutionale sau europene au fost epuizate fara succes.
Avocatii care asista clienti in astfel de litigii trebuie sa isi calibreze strategia procesuala in consecinta, concentrand eforturile pe faza de fond si pe apel, care reprezinta singurele momente procesuale in care cauza poate fi influentata in mod substantial. Totodata, formularea unor cereri de sesizare a CJUE in spete similare este, in lumina acestei decizii, lipsita de sanse reale de succes, Curtea Constitutionala stabilind clar ca astfel de intrebari preliminare nu sunt pertinente atunci cand vizeaza aspecte de oportunitate procedurala interna.
Decizia este definitiva si general obligatorie, fiind comunicata Inaltei Curti de Casatie si Justitie — Sectia a II-a civila.
Sursa: DECIZIA nr. 151 din 17 februarie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-08-03.
