Curtea Constituțională respinge excepția de neconstituționalitate privind noul termen de soluționare a cererilor de redobândire a cetățeniei române
Prin Decizia nr. 493 din 19 mai 2026, publicată în Monitorul Oficial la 24 iulie 2026, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de 11 persoane împotriva prevederilor art. XIV alin. (2) raportate la art. I pct. 15 din Legea nr. 14/2025, care extind termenul de verificare a cererilor de redobândire a cetățeniei române de la 5 luni la 2 ani și aplică acest nou termen inclusiv cererilor aflate deja în curs de soluționare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC). Decizia, adoptată cu unanimitate de voturi, pune capăt unei serii de litigii aflate pe rolul Tribunalului București și clarifică natura juridică a normelor tranzitorii din noua lege a cetățeniei, fără însă a tranșa problema practică a discrepanțelor de soluționare semnalate de reclamanți.
Context și obiective
Legea nr. 14/2025, intrată în vigoare la 12 martie 2025, a adus modificări substanțiale Legii cetățeniei române nr. 21/1991, atât pe fond, cât și pe latură procedurală. Una dintre cele mai vizibile schimbări a constat în înlocuirea termenului anterior de 5 luni — stabilit pentru verificarea de către Comisia pentru cetățenie a îndeplinirii condițiilor legale — cu un nou termen global de 2 ani, prelungibil în mod excepțional cu 6 luni. Legiuitorul a justificat această extensie prin necesitatea unui interval realist pentru parcurgerea integrală a procedurii administrative, vechiul termen de 5 luni fiind considerat, în practică, insuficient pentru finalizarea tuturor verificărilor.
Norma tranzitorie cuprinsă la art. XIV alin. (2) din Legea nr. 14/2025 a prevăzut în mod expres că noile dispoziții procedurale se aplică și cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei deja înregistrate la ANC și aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a legii. Tocmai această dispoziție a generat contestațiile a 11 solicitanți de cetățenie, majoritatea cu nume de origine din Republica Moldova, care au formulat acțiuni în contencios administrativ împotriva ANC pentru refuzul de a le soluționa cererile în termenul anterior de 5 luni.
Cine este vizat
Decizia Curții Constituționale privește în mod direct toate persoanele care au depus cereri de redobândire a cetățeniei române în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 și ale căror dosare se aflau în curs de soluționare la ANC la data de 12 martie 2025, momentul intrării în vigoare a Legii nr. 14/2025. Concret, autorii excepției — Mirela Arion, Cristian Guțu, Igor Friptu, Dumitru Drețcari, Nadejda Volina, Viorica Andronachi, Maxim Obadă, Nicolae Tulei, Dorina Butuc, Oxana Orliogo și Oleg Dremov — au susținut că depuseseră cereri la ANC și acțiuni în instanță cu până la 12 luni înainte de adoptarea noii legi, fiind prejudiciați de aplicarea retroactivă a termenului mai lung.
Efectele deciziei depășesc însă sfera celor 11 reclamanți. Toate persoanele aflate într-o situație similară — cerere de cetățenie depusă înainte de 12 martie 2025, dar nesoluționată la acea dată — sunt supuse aceluiași regim procedural: termenul de 2 ani pentru verificarea condițiilor, calculat de la data înregistrării cererii.
Argumentele părților și rațiunea deciziei
Reclamanții au invocat principiul neretroactivității legii civile consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, precum și principiul securității juridice și dreptul la un proces echitabil. Aceștia au semnalat o situație concretă de inechitate: cereri identice, depuse sub aceeași lege veche, au primit soluții diametral opuse — unele admise prin hotărâri pronunțate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2025, altele respinse după acest moment, exclusiv pe baza noului termen de 2 ani. Această discrepanță, au argumentat reclamanții, generează o gravă lipsă de coerență și subminează încrederea în sistemul juridic.
Guvernul a apreciat excepția ca inadmisibilă, subliniind că normele criticate au caracter procedural și sunt, prin natura lor, de imediată aplicare, fără ca aceasta să semnifice retroactivitate. Termenul de 5 luni din vechea reglementare nu era, de altfel, un termen definitiv pentru emiterea unei soluții finale, ci doar un prim termen de verificare, după care Comisia putea stabili termene ulterioare.
Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art. XIV alin. (2) din Legea nr. 14/2025 dau expresie principiului aplicării imediate a legii noi — tempus regit actum. Cererile aflate în curs de soluționare la ANC se încadrează în categoria facta pendentia (situații juridice pendinte), și nu facta praeterita (situații juridice consumate), motiv pentru care li se aplică în mod firesc legea nouă. Curtea a subliniat că opțiunea legiuitorului privind regulile procedurale aplicabile într-o materie dată este o prerogativă legislativă exercitată în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție.
În concluzie, instanța de contencios constituțional a calificat excepția drept inadmisibilă, constatând că, în realitate, criticile vizau modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către ANC și de către instanțele judecătorești — chestiuni care excedează competenței Curții Constituționale și care aparțin sferei de competență a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în exercitarea rolului său de unificare a practicii judiciare.
Implicații practice
Decizia Curții Constituționale consolidează cadrul legal actual: solicitanții de cetățenie română ale căror cereri erau pendinte la ANC la 12 martie 2025 nu se pot prevala de vechiul termen de 5 luni pentru a obține obligarea autorității la soluționarea dosarului. Termenul de referință este cel de 2 ani, calculat de la data înregistrării cererii, cu posibilitatea unei prelungiri excepționale de 6 luni.
Totodată, Curtea a indicat explicit calea de urmat pentru reclamanții nemulțumiți: exercitarea căii de atac prevăzute de art. 19 alin. (4) din Legea nr. 21/1991, iar în cazul unei practici judiciare neunitare — sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție prin mecanismele de unificare a jurisprudenței. Rămâne de văzut dacă discrepanțele semnalate de autorii excepției vor determina formularea unui recurs în interesul legii sau a unei sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Ce trebuie să faci acum
Persoanele care au cereri de redobândire a cetățeniei române aflate în curs de soluționare la ANC ar trebui să aibă în vedere următorii pași:
- Verificarea datei de înregistrare a cererii la ANC și calcularea termenului de 2 ani aplicabil conform Legii nr. 14/2025, ținând cont de posibilitatea prelungirii excepționale cu 6 luni.
- Consultarea unui avocat specializat în contencios administrativ pentru evaluarea oportunității exercitării căilor de atac disponibile, în funcție de stadiul concret al dosarului.
- Monitorizarea eventualelor sesizări formulate la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru unificarea practicii judiciare în materia aplicării normelor tranzitorii din Legea nr. 14/2025.
- Depunerea, acolo unde este cazul, a cererilor de informare privind stadiul soluționării dosarului la ANC, cu invocarea termenului legal maxim.
Sursa: DECIZIA nr. 493 din 19 mai 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-24.
