Curtea Constitutionala respinge integral contestatiile politistilor privind sporurile salariale: Decizia nr. 39/2026
Curtea Constitutionala a Romaniei a pronuntat, prin Decizia nr. 39 din 20 ianuarie 2026, publicata in Monitorul Oficial la 16 iulie 2026, respingerea integrala a exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate de Sindicatul National al Politistilor si Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne in privinta mai multor dispozitii care reglementeaza compensatia pentru pericol deosebit si alte componente salariale ale politistilor. Hotararea, adoptata cu unanimitate de voturi si definitiva, pune capat unui sir de 13 dosare conexate, initiate in perioada 2020–2022 la instante din intreaga tara, si consolideaza jurisprudenta anterioara a Curtii in materia salarizarii functionarilor cu statut special din sistemul de ordine publica.
Context si obiective
Litigiile au avut ca punct de plecare nemultumirile politistilor fata de modul in care le-a fost calculata si acordata compensatia de risc si pericol deosebit — un spor salarial de pana la 30% din salariul de functie, destinat celor care executa, conduc sau contribuie la misiuni operative cu grad ridicat de risc. Sindicatul a contestat constitutionalitatea a cinci categorii de dispozitii legale, considerand ca acestea incalca principii fundamentale precum egalitatea in drepturi, claritatea normelor juridice, separatia puterilor in stat si obligatia de reglementare prin lege organica a statutului functionarilor publici.
In esenta, sindicatul a argumentat ca sintagma „de pana la" din cuprinsul normelor privind compensatia de risc lasa un spatiu discretionar nejustificat ordonatorului principal de credite, ca stabilirea cuantumurilor prin ordine ministeriale clasificate incalca dreptul la informare si principiul previzibilitatii legii, si ca excluderea politistilor din MAI de la anumite exceptii salariale favorabile altor categorii profesionale reprezinta o discriminare.
Exceptiile au fost ridicate in cauze avand ca obiect acordarea de drepturi salariale, derulate la Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Pitesti, Tribunalul Vrancea, Tribunalul Galati, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Timis si Tribunalul Bucuresti.
Cine este vizat
Decizia priveste in mod direct personalul din sistemul national de aparare, ordine publica si securitate nationala, in special politistii incadrati in structurile Ministerului Afacerilor Interne. Mai precis, sunt afectati:
- politistii care desfasoara misiuni operative de protectie a demnitarilor, actiuni antiteroriste, supraveghere operativa, investigatii si interventii cu grad ridicat de risc;
- functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare;
- personalul militar si civil din institutiile de aparare si ordine publica;
- membrii Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual din MAI, in numele carora au fost formulate exceptiile — peste doua duzini de politisti nominalizati in cele 13 dosare conexate.
Dincolo de partile direct implicate, decizia intereseaza intregul personal bugetar din sistemul de ordine publica, intrucat confirma cadrul constitutional al salarizarii si limitele controlului jurisdictional in aceasta materie.
Solutiile Curtii — analiza pe texte de lege
Curtea Constitutionala a pronuntat trei categorii distincte de solutii, in functie de natura criticilor formulate.
Respingere ca devenita inadmisibila — in privinta art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, in redactarea anterioara modificarii prin OUG nr. 168/2022. Curtea a reamintit ca, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, constatase deja neconstitutionalitatea acestor dispozitii, retinand ca reglementarea care lasa la latitudinea ordonatorului principal de credite stabilirea conditiilor, criteriilor si marimii compensatiei este contrara exigentelor art. 1 alin. (5) din Constitutie privind calitatea legii. Intrucat textul fusese declarat neconstitutional anterior, exceptia nu mai putea forma obiectul unui nou control, conform art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Curtea a precizat insa un aspect procedural important: pentru dosarele in care exceptia fusese ridicata inainte de publicarea Deciziei nr. 294/2022, decizia de neconstitutionalitate poate constitui motiv de revizuire a hotararii judecatoresti, in temeiul art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedura civila.
Respingere ca inadmisibila — pentru mai multe categorii de dispozitii. In cazul art. 21 alin. (1) si (2) din OG nr. 38/2003, Curtea a constatat ca aceste prevederi fusesera abrogate inca din 1 ianuarie 2010, iar actiunile sindicatului vizau perioade ulterioare abrogarii. Faptul ca solutii legislative similare au fost preluate in reglementari succesive nu determina „reinvierea" actului normativ initial. In privinta art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a stabilit ca criticile sindicatului vizau, in realitate, modalitati de interpretare si aplicare a textului legal — competenta care revine instantelor judecatoresti, nu Curtii Constitutionale. Cat despre art. 38 alin. (2) si (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a observat ca nemultumirea reala a autorilor exceptiei era omisiunea includerii functionarilor cu statut special din MAI in enumerarea categoriilor exceptate de la aplicarea etapizata a legii salarizarii. Insa stabilirea politicii salariale este atributul exclusiv al legiuitorului, iar Curtea nu are competenta de a se substitui acestuia.
Respingere ca neintemeiata — pentru art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 si art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010. Curtea a reiterat ca sistemul de salarizare nu se regaseste printre domeniile care impun reglementare prin lege organica conform art. 73 alin. (3) din Constitutie, iar dispozitiile privind compunerea salariului de baza sunt expresia optiunii legitime a legiuitorului in materie, fiind clare si previzibile sub aspectul destinatarilor si efectelor juridice.
Implicatii practice pentru personalul din MAI
Decizia nr. 39/2026 nu aduce modificari legislative, ci confirma starea de drept existenta. Compensatia de risc si pericol deosebit ramane reglementata de art. 14 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, in forma modificata prin OUG nr. 168/2022, potrivit careia „unitatile, categoriile de personal si marimea compensatiei se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite" — fara mentionarea conditiilor si criteriilor, aspect care fusese sanctionat de Curtea Constitutionala in 2022.
Majorarea de 12,5% prevazuta de art. 23 din aceeasi anexa continua sa se aplice exclusiv personalului incadrat in structurile centrale ale institutiilor din sistem, iar contestarea acestei limitari pe calea exceptiei de neconstitutionalitate nu mai este o optiune viabila in lumina prezentei decizii.
Ce trebuie sa faci acum
Pentru politistii si reprezentantii sindicali afectati, cateva actiuni concrete se impun in urma publicarii acestei decizii:
- Verificarea stadiului litigiilor individuale — persoanele ale caror dosare se aflau pe rolul instantelor in momentul ridicarii exceptiilor de neconstitutionalitate trebuie sa verifice daca hotararile judecatoresti au ramas definitive in timp ce exceptia se afla pe rolul Curtii Constitutionale, intrucat Decizia nr. 294/2022 poate constitui motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedura civila.
- Evaluarea termenului de revizuire — calea extraordinara de atac a revizuirii trebuie exercitata in termenele legale; intarzierea poate conduce la pierderea dreptului.
- Reorientarea strategiei juridice — contestarea compensatiei de risc pe calea exceptiei de neconstitutionalitate este practic epuizata. Eventuale actiuni viitoare ar trebui sa vizeze modul concret de aplicare a ordinelor ordonatorului principal de credite, in fata instantelor de contencios administrativ.
- Monitorizarea ordinelor ministeriale — in urma deciziei de neconstitutionalitate din 2022 si a modificarii legislative prin OUG nr. 168/2022, criteriile de acordare a compensatiei ar trebui sa fie mai transparente; este recomandabila solicitarea accesului la informatiile relevante prin mecanismele legale aplicabile.
- Consultarea unui avocat specializat — complexitatea succesiunii legislative si a jurisprudentei constitutionale in aceasta materie impune asistenta juridica de specialitate pentru evaluarea corecta a drepturilor salariale individuale.
Sursa: DECIZIA nr. 39 din 20 ianuarie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-16.
