Curtea Constituțională a României a respins, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cabinetul Medical Medicină Generală Dr. Mărgineanu din Timișoara împotriva prevederilor art. 391 alin. (1) și (8) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 113/2016. Decizia nr. 553 din 4 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial pe 1 iulie 2026, tranșează definitiv o dispută juridică ce a durat aproape un deceniu și confirmă constituționalitatea vechiului regim care permitea doar medicilor de familie din mediul rural să continue activitatea contractuală cu casele de asigurări de sănătate după împlinirea vârstei de 65 de ani.
Context si obiective
Disputa juridică își are originea în anul 2015, când Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș a notificat cabinetul medical al Dr. Mărgineanu cu privire la încetarea contractului de furnizare de servicii medicale începând cu 1 ianuarie 2016. Temeiul juridic al acestei decizii l-a constituit art. 391 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, care stabilea vârsta de pensionare a medicilor la 65 de ani, coroborat cu alin. (8) al aceluiași articol, care permitea continuarea activității în relație contractuală cu casele de asigurări doar medicilor de familie din mediul rural.
Autorul excepției a contestat această diferențiere, susținând că a profesat ca medic de familie o perioadă îndelungată și că veniturile sale s-au bazat în exclusivitate pe contractul încheiat cu casa de asigurări. Paradoxul situației constă în faptul că, ulterior ridicării excepției de neconstituționalitate, legiuitorul a modificat textul criticat prin Legea nr. 113/2016, eliminând tocmai distincția între urban și rural pe care o contesta autorul. Cu toate acestea, Curtea a acceptat să analizeze textul în forma sa anterioară, aplicând jurisprudența stabilită prin Decizia nr. 766/2011, potrivit căreia pot fi supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile ale căror efecte juridice continuă să se producă după ieșirea lor din vigoare.
Cine este vizat
Decizia privește în mod direct medicii de familie titulari ai cabinetelor medicale individuale din mediul urban care, sub imperiul legislației anterioare anului 2016, au fost obligați să înceteze relația contractuală cu casele de asigurări de sănătate la împlinirea vârstei de 65 de ani. În mod simetric, decizia confirmă tratamentul preferențial de care au beneficiat medicii de familie din mediul rural, cărora li se permitea continuarea activității în aceleași condiții contractuale și după pensionare, sub rezerva obținerii unui aviz anual de la direcția de sănătate publică județeană și de la Colegiul Medicilor din România.
Deși regimul legislativ contestat a fost între timp modificat, decizia Curții rămâne relevantă pentru litigiile aflate pe rolul instanțelor care au ca obiect efectele produse de vechea reglementare, inclusiv cereri de despăgubire sau contestații privind încetarea contractelor cu casele de asigurări în perioada 2006-2016.
Obligatii principale
Curtea Constituțională a analizat trei categorii de critici formulate de autorul excepției și le-a respins pe toate.
În ceea ce privește presupusa încălcare a dreptului la muncă, Curtea a reținut că stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani nu constituie o interdicție absolută de exercitare a profesiei. Medicii care au depășit această vârstă puteau profesa în continuare în unități sanitare private, în baza certificatului de membru și a avizului anual al Colegiului Medicilor. Mai mult, medicii din mediul urban aveau posibilitatea de a deschide un cabinet de medicină de familie în mediul rural, beneficiind astfel de excepția prevăzută la alin. (8).
Referitor la principiul egalității în drepturi, Curtea a considerat că tratamentul diferențiat este justificat obiectiv. Medicii de familie din mediul rural nu se află în aceeași situație cu cei din mediul urban, având în vedere condițiile mai dificile de desfășurare a activității, baza materială disponibilă, resursele umane limitate și gradul de izolare. Excepția în favoarea medicilor rurali răspunde unei necesități reale de asigurare a asistenței medicale primare într-un mediu cu deficit acut de personal medical.
În privința dreptului de proprietate, Curtea a constatat că legiuitorul a creat un cadru legislativ care permite valorificarea patrimoniului de afectațiune profesională și a clientelei prin vânzare, schimb, donație, locațiune, comodat, uzufruct sau aport la capitalul social. Autorul excepției a beneficiat efectiv de acest mecanism, încheind un contract de vânzare a activității praxisului existent către o societate comercială.
Un argument notabil invocat de autorul excepției a fost trimiterea la expunerea de motive a Legii nr. 113/2016, în care chiar inițiatorii modificării legislative recunoșteau caracterul discriminatoriu al textului criticat. Curtea a respins și acest argument, subliniind că expunerea de motive nu este decât un instrument al metodei de interpretare teleologică și că modificarea ulterioară a soluției legislative nu echivalează cu neconstituționalitatea acesteia, ci reprezintă o altă opțiune a legiuitorului, în raport cu necesitățile din domeniul sănătății publice de la un alt moment de referință în timp.
Pozitiile institutionale
Este de remarcat divergența de opinii între instituțiile chemate să își exprime punctul de vedere. Avocatul Poporului a apreciat că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, considerând că criteriul locului de exercitare a profesiei nu reprezintă un criteriu obiectiv și rațional pentru crearea unui regim juridic diferit. De asemenea, Tribunalul Timiș, instanța care a sesizat Curtea, a apreciat că dispozițiile criticate sunt neconstituționale. Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere, iar Parlamentul și Guvernul nu au transmis puncte de vedere.
Cu toate acestea, Curtea Constituțională a decis cu unanimitate de voturi respingerea excepției, reafirmând marja largă de apreciere de care dispune legiuitorul în materia politicilor de sănătate publică și a planificării resurselor umane din sistemul medical.
Ce trebuie sa faci acum
Pentru medicii de familie și cabinetele medicale individuale afectate de vechea reglementare, consecințele practice ale acestei decizii sunt următoarele:
- Verificați dacă aveți litigii pendinte întemeiate pe neconstituționalitatea art. 391 alin. (1) și (8) din Legea nr. 95/2006, în forma anterioară anului 2016, și consultați un avocat specializat pentru recalibrarea strategiei procesuale.
- Dacă v-a fost încheiat contractul cu casa de asigurări în perioada 2006-2016 în temeiul textelor criticate, rețineți că decizia Curții confirmă constituționalitatea acestei măsuri și reduce semnificativ șansele de succes ale unei acțiuni în despăgubire fondate pe neconstituționalitate.
- Pentru viitor, legislația în vigoare (modificată prin Legea nr. 113/2016 și Legea nr. 359/2018) nu mai face distincție între mediul urban și rural în ceea ce privește continuarea activității după vârsta de pensionare, iar aceste noi prevederi se aplică tuturor medicilor de familie.
- Consultați normele privind preluarea activității unui praxis existent pentru a vă asigura că patrimoniul de afectațiune profesională este valorificat corespunzător în eventualitatea pensionării.
Sursa: DECIZIA nr. 553 din 4 noiembrie 2025, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-01.
