Curtea Constitutionala confirma din nou legalitatea definirii „lucratorului Securitatii": exceptia de neconstitutionalitate, respinsa cu unanimitate
Prin Decizia nr. 11 din 15 ianuarie 2026, publicata in Monitorul Oficial la 23 iunie 2026, Curtea Constitutionala a respins, cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate ridicata impotriva art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii. Contestatia, formulata de Mariana Stoica in fata Curtii de Apel Bucuresti, viza definitia legala a notiunii de „lucrator al Securitatii", considerata de autoare ca fiind lipsita de claritate si ca ar genera discriminare si restrictii ale dreptului la libera circulatie. Decizia consolideaza o jurisprudenta constanta a Curtii in materie si ofera un semnal ferm pentru toti cei vizati de procedurile de deconspirare: cadrul normativ ramane constitutional si pe deplin aplicabil.
Context si obiective
OUG nr. 24/2008 a fost adoptata cu scopul de a reglementa accesul cetatenilor la propriul dosar intocmit de fosta Securitate si de a permite deconspirarea publica a persoanelor care au activat in structurile represive ale regimului comunist. Actul normativ nu urmareste angajarea unei raspunderi juridice sau politice a celor identificati, ci exclusiv consemnarea publica a calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii, in urma unei proceduri judiciare desfasurate in fata sectiei de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti.
Articolul 2 lit. a) din ordonanta defineste „lucratorul Securitatii" ca fiind orice persoana care, avand calitatea de ofiter sau subofiter al Securitatii ori al Militiei cu atributii pe linie de Securitate — inclusiv ofiter acoperit —, in perioada 1945-1989, a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului. Aceasta definitie a fost contestata in mod repetat in fata Curtii Constitutionale, insa instanta de contencios constitutional a confirmat, de fiecare data, ca formularea legala este suficient de precisa si ofera repere normative adecvate.
Cine este vizat
Decizia priveste, in mod direct, persoanele care au detinut calitatea de ofiter sau subofiter in cadrul Securitatii statului sau al Militiei cu atributii pe linie de Securitate in perioada 1945-1989 si care fac obiectul actiunilor de verificare initiate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). In mod indirect, decizia intereseaza si institutiile publice, partidele politice si organizatiile care gestioneaza numiri in functii si demnitati publice, intrucat calitatea de lucrator al Securitatii, odata constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva, este adusa la cunostinta publica.
Autoarea exceptiei a sustinut ca definitia legala creeaza o categorie de cetateni „de rang inferior", carora li se restrang drepturile de a ocupa anumite functii si de a calatori liber in strainatate. Curtea a respins integral aceste argumente.
Argumentele Curtii Constitutionale
In ceea ce priveste pretinsa lipsa de claritate a textului legal, Curtea a reamintit ca legiuitorul a dedicat intregul articol 2 din OUG nr. 24/2008 definirii termenilor utilizati, tocmai pentru a inlatura orice echivoc susceptibil de a aduce atingere onoarei si demnitatii persoanei. Aprecierea indeplinirii cumulative a conditiilor prevazute de lege pentru constatarea calitatii de lucrator al Securitatii revine exclusiv instantei judecatoresti, care dispune de suficiente repere normative pentru a solutiona cauza.
Referitor la dreptul la un proces echitabil, Curtea a constatat ca procedura prevazuta de OUG nr. 24/2008 respecta principiile fundamentale ale procesului civil — oralitate, contradictorialitate, publicitate si dreptul la aparare — constituind, de fapt, o garantie a aplicarii art. 21 alin. (3) din Constitutie si a art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Cat priveste critica referitoare la libera circulatie, Curtea a oferit o lamurire importanta din perspectiva dreptului international: stabilirea conditiilor de intrare si de sedere pe teritoriul altor state reprezinta o prerogativa ce tine de suveranitatea proprie a respectivelor state. Faptul ca anumite tari ar putea refuza acordarea vizei persoanelor constatate ca lucratori ai Securitatii nu constituie o incalcare a drepturilor garantate de Constitutia Romaniei, ci o consecinta a regulilor de acces reglementate in mod suveran de fiecare stat in parte.
Semnificatia practica a deciziei
Decizia nr. 11/2026 nu aduce modificari de fond cadrului legislativ existent, dar confirma, inca o data, stabilitatea si constitutionalitatea mecanismului de deconspirare a Securitatii. Pentru practicienii dreptului si pentru persoanele vizate de proceduri in curs, semnificatia este clara: contestarea definitiei legale a „lucratorului Securitatii" pe calea exceptiei de neconstitutionalitate nu mai reprezinta o strategie procesuala viabila, Curtea Constitutionala avand deja o jurisprudenta constanta si unanima in aceasta materie, consolidata prin decizii precum nr. 772/2014, nr. 543/2016, nr. 772/2017, nr. 348/2020, nr. 493/2023 si nr. 348/2024.
Decizia este definitiva si general obligatorie, fiind comunicata Curtii de Apel Bucuresti si publicata in Monitorul Oficial.
Sursa: DECIZIA nr. 11 din 15 ianuarie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-23.
