AcasăDocument
HOTĂRÎRE Nr. 283 din 21 iunie 1993
privind unele măsuri referitoare la desfăşurarea învăţământului în anul şcolar (universitar) 1993/1994
Abrogat
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Guvernul României hotărăşte:
CAPITOL
Capitolul 1 Măsuri privind sistemul de învăţământ
ART
Articolul 1
Paragraf
În anul şcolar 1993/1994, sistemul de învăţământ din România cuprinde:
Paragraf
- învăţământul preşcolar;
Paragraf
- învăţământul primar, cu clasele I-IV;
Paragraf
- învăţământul gimnazial, cu clasele V-VIII;
Paragraf
- învăţământul liceal, cu clasele IX-XII, respectiv IX-XIII;
Paragraf
- învăţământul profesional, cu anii I-III sau I-IV;
Paragraf
- învăţământul complementar sau de ucenici, cu anii I-II;
Paragraf
- învăţământul tehnic de maiştri, cu anii I-II sau I-III;
Paragraf
- învăţământul postliceal de specialitate, cu anii I-II sau I-III;
Paragraf
- învăţământul superior cu anii I-VII;
Paragraf
- învăţământul postuniversitar;
Paragraf
- doctorat;
Paragraf
- alte forme de perfecţionare.
SECTIUNE
Secţiunea 1 Învăţământul preşcolar
ART
Articolul 2
Paragraf
Învăţământul preşcolar se organizează pentru copii în vârsta de 3-6 (7) ani şi se realizează prin grădiniţe cu program normal, cu program prelungit, cu program săptămânal sau prin grădiniţe speciale pentru copii cu deficiente
Paragraf
(handicap).
Paragraf
Grădiniţele se înfiinţează de către inspectoratele şcolare. Agenţii economici şi alte persoane juridice, precum şi persoane fizice pot înfiinţa şi finanta grădiniţe cu acordul inspectoratelor şcolare, conform metodologiei elaborate de Ministerul Învăţământului.
Paragraf
Grădiniţele se organizează cu cel puţin o grupa de copii din aceeaşi localitate sau din localităţi rurale apropiate.
Paragraf
Activităţile în grădiniţe se desfăşoară pe grupe de copii.
Paragraf
Grupa se constituie din 20 copii, dar nu mai puţin de 15 copii. La grădiniţele speciale pentru copii cu deficiente organizate de Ministerul Învăţământului grupa se constituie în medie din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii şi nu mai puţin de 6 copii. Pentru copii cu deficiente asociate sau severe, grupa se constituie din 4-8 copii.
Paragraf
Pentru fiecare grupa de preşcolari se încadrează câte o educatoare, iar la grădiniţele cu program prelungit, săptămânal şi la cele speciale pentru copii cu deficiente se încadrează încă o educatoare la fiecare grupa pentru tura de după-amiaza.
Paragraf
La grădiniţele cu program săptămânal se încadrează încă o educatoare la fiecare doua posturi. La grădiniţele speciale pentru copii cu deficiente se încadrează câte o educatoare la fiecare grupa pentru desfăşurarea activităţii cu copii în zilele libere.
ART
Articolul 3
Paragraf
Pentru copii orfani, fără sustinatori legali sau proveniţi din familii dezmembrate, inspectoratele şcolare organizează case de copii preşcolari.
Paragraf
Activitatea în casele de copii preşcolari se desfăşoară pe grupe constituite, în medie din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii şi nu mai puţin de 8 copii.
Paragraf
Încadrarea cu educatoare la aceste unităţi se face conform reglementărilor prevăzute în art. 8.
ART
Articolul 4
Paragraf
În cadrul învăţământului preşcolar se pot organiza grădiniţe sau grupe de învăţământ alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Acestea funcţionează în baza metodologiei elaborate de Ministerul Învăţământului.
SECTIUNE
Secţiunea 2 Învăţământul primar şi gimnazial
ART
Articolul 5
Paragraf
Învăţământul primar se organizează ca învăţământ de zi şi funcţionează cu clasele I-IV, de regula cu program de dimineata.
Paragraf
În clasa I a învăţământului primar sunt cuprinşi, de regula, copiii care au împlinit vârsta de 6 (7) ani până la data începerii anului şcolar.
ART
Articolul 6
Paragraf
În funcţie de mărimea populaţiei şcolare, de gradul de dispersare a localităţilor şi de baza materială existenta, învăţământul primar funcţionează în şcoli cu clasele I-IV, I-VIII sau în licee.
Paragraf
În învăţământul primar, clasa de început se constituie din 24 elevi, dar nu mai puţin de 10 elevi.
Paragraf
Clasele a II-a , a III-a şi a IV-a vor funcţiona cu efectivele din anul şcolar precedent.
Paragraf
În localităţile izolate sau cu efective mici de elevi se organizează şcoli cu clasele I-IV cu predare simultană, dacă exista cel puţin 4 elevi de vârsta acestor clase şi dacă au fost cuprinşi în şcoala toţi copii de vârsta claselor I-IV din localitatea respectiva.
Paragraf
Desfăşurarea procesului de învăţământ se asigura de către:
Paragraf
- un invatator pentru 4-20 elevi;
Paragraf
- doi învăţători pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I şi a III-a, iar al doilea la clasele a II-a şi a IV-a;
Paragraf
- trei învăţători pentru 41-60 elevi;
Paragraf
- patru învăţători pentru un număr de peste 60 elevi.
ART
Articolul 7
Paragraf
Învăţământul gimnazial se organizează ca învăţământ de zi şi fără frecventa cu clasele V-VIII.
Paragraf
În învăţământul gimnazial, clasa de început, a V-a va fi constituită cu efectivele existente în clasele a IV-a din anul şcolar 1992/1993, dar nu mai puţin de 18 elevi.
ART
Articolul 8
Paragraf
În comunele şi satele în care funcţionează numai şcoli cu predare în limbi ale minorităţilor naţionale trebuie să se organizeze clase cu predare în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 10.
ART
Articolul 9
Paragraf
În cazul învăţământului primar şi gimnazial, pentru copii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza şcoli cu clasele I-VIII (sau clase) cu program integrat sau suplimentar de arta (muzica, plastica, coregrafie) şi şcoli (sau clase) cu program sportiv.
Paragraf
Şcolile sau clasele cu program suplimentar de arta îşi desfăşoară activitatea pe grupe sau individual. Pentru elevii claselor I-IV se pot constitui şi grupe mixte. Numărul de elevi din care se constituie o grupa şi organizarea activităţii în aceste grupe se stabilesc prin norme, la începutul anului şcolar, de către Ministerul Învăţământului.
Paragraf
Şcolile cu program sportiv se organizează pe ramuri sportive. Clasele cu acest program se pot organiza şi în cadrul altor şcoli cu clasele I-VIII.
Paragraf
Clasele de început, I şi a V-a, din şcolile cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie, precum şi din şcolile cu program sportiv se constituie din 24-36 elevi. Activitatea de specialitate din aceste şcoli se desfăşoară pe clase, pe grupe sau individual.
Paragraf
Numărul de elevi din care se constituie o grupa se stabileşte prin norme la începutul anului şcolar, de către Ministerul Învăţământului, în funcţie de specificul activităţii.
ART
Articolul 10
Paragraf
Pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, cu aptitudini pentru sport, funcţionează cluburi sportive şcolare. Elevii acestor cluburi sunt selecţionaţi din toate clasele diferitelor şcoli unde se realizează pregătirea de baza.
Paragraf
Cluburile sportive şcolare pot funcţiona ca unităţi independente sau în cadrul unor şcoli şi licee.
Paragraf
În cadrul cluburilor sportive şcolare activitatea se organizează pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de către Ministerul Învăţământului.
ART
Articolul 11
Paragraf
În învăţământul primar şi gimnazial se pot organiza clase cu predare intensiva a unei limbi moderne sau clase cu învăţământ alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Înfiinţarea claselor, numărul elevilor, planurile şi programele de învăţământ precum şi modul de funcţionare a claselor se aproba la începutul anului şcolar de către Ministerul Învăţământului.
ART
Articolul 12
Paragraf
Pentru copiii cu deficiente se organizează, de către Ministerul Învăţământului, şcoli cu clasele I-VIII.
Paragraf
Pentru copii orfani, fără sustinatori legali sau proveniţi din familii dezmembrate, se organizează case de copii şcolari, în cadrul cărora pot funcţiona şi unităţi de învăţământ.
Paragraf
În şcolile pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi şi nu mai puţin de 8 elevi. Pentru copiii cu deficiente asociate sau severe clasele se constituie din 4-8 elevi.
Paragraf
La casele de copii şcolari care funcţionează împreună cu şcoli speciale pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, în medie din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi şi nu mai puţin de 8 elevi. La casele de copii şcolari grupele se constituie din 15 copii.
ART
Articolul 13
Paragraf
Pentru a oferi copiilor şi elevilor posibilitatea de a desfăşura activităţi extraşcolare, funcţionează ca instituţii specializate subordonate inspectoratelor şcolare, cluburi ale copiilor şi elevilor şi administraţii permanente ale taberelor şcolare.
Paragraf
Activitatea în aceste instituţii se desfăşoară pe baza metodologiei stabilite de Ministerul Învăţământului.
ART
Articolul 14
Paragraf
Învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial se desfăşoară pe baza planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare, unitare elaborate de Ministerul Învăţământului.
ART
Articolul 15
Paragraf
Şcolile primare şi gimnaziale se înfiinţează de către inspectoratele şcolare, cu respectarea prevederilor legale.
ART
Articolul 16
Paragraf
Absolvenţilor învăţământului gimnazial li se eliberează "Certificatul de absolvire a 8 clase".
SECTIUNE
Secţiunea 3 Învăţământul liceal
ART
Articolul 17
Paragraf
Învăţământul liceal se organizează prin licee, şcoli normale şi seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca învăţământ de zi, seral sau fără frecventa.
Paragraf
Liceele, inclusiv şcolile normale şi seminariile teologice liceale, se înfiinţează de Ministerul Învăţământului, la propunerea inspectoratelor şcolare, a cultelor sau a ministerelor interesate.
ART
Articolul 18
Paragraf
Învăţământul liceal se organizează şi funcţionează cu următoarele tipuri:
Paragraf
- licee teoretice;
Paragraf
- licee industriale;
Paragraf
- licee agricole;
Paragraf
- licee silvice;
Paragraf
- licee economice şi administrative;
Paragraf
- licee de informatica;
Paragraf
- licee de metrologie;
Paragraf
- şcoli normale;
Paragraf
- licee de arta;
Paragraf
- licee cu program sportiv;
Paragraf
- licee militare;
Paragraf
- seminarii teologice liceale.
ART
Articolul 19
Paragraf
Liceele teoretice se organizează cu clasele IX-XII învăţământ de zi sau fără frecventa şi cu clasele IX-XIII învăţământ seral, în profilurile: real şi umanist.
Paragraf
Şcolile normale se organizează cu clasele IX-XIII învăţământ de zi.
Paragraf
Liceele industriale, agricole, silvice, economice şi administrative, de arta, cu program sportiv, de informatica şi de metrologie se organizează cu clasele IX-XII învăţământ de zi.
Paragraf
Liceele industriale, agricole, economice şi administrative pot fi organizate şi cu învăţământ seral cu clasele IX-XIII.
Paragraf
Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării Naţionale şi de Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare avizate de Ministerul Învăţământului.
Paragraf
Seminariile teologice liceale se înfiinţează, la propunerea cultelor, de Ministerul Învăţământului, cu acordul Secretariatului de Stat pentru Culte şi cu respectarea legislaţiei şcolare în vigoare. Planurile de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele de cultura generală vor fi avizate de Ministerul Învăţământului.
Paragraf
În cadrul învăţământului liceal se pot organiza clase cu predare intensiva a unei limbi străine şi clase bilingve. Înfiinţarea acestor clase se va face la propunerea inspectoratelor şcolare şi cu aprobarea Ministerului Învăţământului. Planurile şi programele pentru clasele intensive şi bilingve se stabilesc de Ministerul Învăţământului la începutul anului şcolar.
ART
Articolul 20
Paragraf
În învăţământul liceal, clasa de început a IX-a se constituie, în medie, din 30 elevi fără a depăşi 36 elevi, dar nu mai puţin de 18 elevi.
Paragraf
În liceele de arta şi în cele cu program sportiv, clasa de început a IX-a se constituie din 24-36 elevi.
ART
Articolul 21
Paragraf
Admiterea în clasa a IX-a în învăţământul liceal se face prin concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului. La concursul de admitere pot participa absolvenţi ai învăţământului gimnazial.
ART
Articolul 22
Paragraf
Promovatii ultimei clase de la toate tipurile de liceu pot susţine examenul de bacalaureat. Diploma de bacalaureat pentru toate tipurile de învăţământ liceal conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învăţământul superior, în învăţământul postliceal de specialitate sau sa ocupe funcţii pentru care se cer studii liceale-medii.
ART
Articolul 23
Paragraf
Absolvenţii învăţământului liceal care din diverse motive, în termenul prevăzut de regulament, nu s-au prezentat sau nu au promovat examenul de bacalaureat vor primi certificate de absolvire, care le conferă dreptul sa ocupe funcţii pentru care se cer studii liceale-medii.
ART
Articolul 24
Paragraf
Absolvenţii liceelor industriale, agricole, silvice, economice şi administrative, sanitare, de informatica, de metrologie, de arta şi ai seminariilor teologice pot obţine atestat profesional, în condiţiile stabilite prin norme aprobate de Ministerul Învăţământului şi Ministerul Muncii Şi Protecţiei Sociale. Atestatul confirma ca absolventul a făcut pregătire de specialitate şi profesională într-o meserie.
SECTIUNE
Secţiunea 4 Învăţământul profesional, complementar sau de ucenici
ART
Articolul 25
Paragraf
Învăţământul profesional se realizează prin şcoli profesionale cu durata de 3-4 ani, învăţământ de zi, potrivit nomenclatorului de pregătire. Şcolile profesionale se organizează prin Ministerul Învăţământului de inspectoratele
Paragraf
şcolare, ministere, alte organe centrale, societăţi comerciale, regii autonome precum şi de consilii locale. Aceste şcoli pot funcţiona de sine statator. Când sunt organizate împreună cu licee, şcoli tehnice de maiştri sau şcoli postliceale de specialitate, se constituie grupuri şcolare cu conducere unica.
Paragraf
Prin procesul de învăţământ organizat în aceste şcoli se asigura pregătirea profesională, instruirea practica, precum şi o pregătire generală, în conformitate cu planurile şi programele de învăţământ stabilite de Ministerul Învăţământului, împreună cu ministerele de resort.
Paragraf
În învăţământul profesional, clasa de început, anul I se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi.
ART
Articolul 26
Paragraf
Admiterea în şcolile profesionale se face pe bază de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului. La concursul de admitere pot participa numai absolvenţi ai învăţământului gimnazial.
ART
Articolul 27
Paragraf
La şcolile profesionale studiile se încheie prin examen de absolvire. Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa exercite meseria în care s-au pregătit .
ART
Articolul 28
Paragraf
Învăţământul complementar sau de ucenici se organizează prin Ministerul Învăţământului de către organele administraţiei locale, respectiv de către agenţii economici, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale, care nu au fost cuprinşi în învăţământul liceal sau profesional.
Paragraf
Învăţământul complementar sau de ucenici se organizează ca învăţământ de zi cu durata de 2 ani. Clasa de început se constituie, în medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Acesta poate funcţiona în cadrul grupurilor şcolare, liceelor, şcolilor profesionale sau şcolilor cu clasele I-VIII.
Paragraf
În cadrul învăţământului complementar sau de ucenici se asigura pregătirea generală, precum şi pregătirea profesională şi instruirea practica într-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperatie, prestări de servicii iniţiativa particulară şi din alte sectoare.
ART
Articolul 29
Paragraf
Meseriile în care se pregătesc elevii prin învăţământul complementar sau de ucenici sunt stabilite dintre meseriile prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare, care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregătire prin licee sau şcoli profesionale.
ART
Articolul 30
Paragraf
Încheierea studiilor învăţământului complementar sau de ucenici se face prin examen de absolvire.
Paragraf
Absolvenţii primesc diploma de absolvire, care le da dreptul sa exercite meseria în care au fost pregatiti.
ART
Articolul 31
Paragraf
Absolvenţii învăţământului complementar sau de ucenici, precum şi cei ai învăţământului profesional, din promotia 1993, pot continua studiile în învăţământul liceal, conform normelor stabilite de către Ministerul Învăţământului.
SECTIUNE
Secţiunea 5 Învăţământul tehnic de maiştri
ART
Articolul 32
Paragraf
Învăţământul tehnic de maiştri se organizează, prin Ministerul Învăţământului, la solicitarea ministerelor interesate şi a agenţilor economici prin şcoli tehnice de maiştri cu o durată de 1 1/2 - 2 ani, cursuri de zi, sau 2-3 ani cursuri serale, conform nomenclatorului de pregătire.
ART
Articolul 33
Paragraf
Clasa de început la şcolile tehnice de maiştri se constituie, în medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Aceasta se organizează în cadrul grupurilor şcolare.
ART
Articolul 34
Paragraf
Concursul şi condiţiile de admitere, precum şi examenul de absolvire în şcolile tehnice de maiştri se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului în colaborare cu ministerele interesate.
Paragraf
Absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul de a profesa în specialitatea respectiva.
SECTIUNE
Secţiunea 6 Învăţământul postliceal de specialitate
ART
Articolul 35
Paragraf
Învăţământul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani şi se realizează în şcoli postliceale de specialitate, organizate de Ministerul Învăţământului, la propunerea ministerelor, a altor organe centrale, a departamentelor economice, sau a agenţilor economici. În aceste şcoli pot fi şcolarizaţi absolvenţi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural şi sanitar, conform nomenclatorului de pregătire.
Paragraf
Şcolile postliceale de specialitate se organizează ca învăţământ de zi şi seral în cadrul grupurilor şcolare sau împreună cu unităţile de învăţământ liceal, având conducere unica.
ART
Articolul 36
Paragraf
Clasa de început la şcolile postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi.
ART
Articolul 37
Paragraf
Admiterea în şcolile postliceale de specialitate şi examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţământului.
Paragraf
Absolvenţii primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea absolvită.
SECTIUNE
Secţiunea 7 Învăţământul superior
ART
Articolul 38
Paragraf
Învăţământul superior este organizat în: universităţi, academii, institute, iar în cadrul acestora, pe facultăţi, şcoli de studii postuniversitare, colegii şi secţii de specializare.
Paragraf
Instituţiile de învăţământ superior se înfiinţează prin hotărâre guvernamentală, iar facultăţile, colegiile şi secţiile de specializare, prin ordin al ministrului învăţământului.
ART
Articolul 39
Paragraf
Învăţământul superior este o continuare, în sistem deschis, a pregătirii realizate de învăţământul liceal.
Paragraf
Învăţământul superior cuprinde:
Paragraf
- învăţământ de nivel universitar;
Paragraf
- învăţământul postuniversitar.
Paragraf
Învăţământul de nivel universitar cuprinde:
Paragraf
- învăţământul universitar de scurta durata - colegii universitare (2-3 ani);
Paragraf
- învăţământul universitar de lungă durata (4-6 ani);
Paragraf
- învăţământul universitar de studii aprofundate (1-2 ani).
Paragraf
Învăţământul postuniversitar este organizat în:
Paragraf
- învăţământ postuniversitar de specializare;
Paragraf
- cursuri postuniversitare (1-12 luni);
Paragraf
- şcoli de studii postuniversitare (1 1/2 - 2 ani);
Paragraf
- doctorat.
ART
Articolul 40
Paragraf
Învăţământul universitar de scurta durata este organizat în paralel sau cu trunchi comun (primii 2 ani de studii) cu învăţământul de lungă durata şi este destinat a pregati specialişti de execuţie superiori, intermediari personalului cu studii medii şi profesionale şi celui cu studii superioare de lungă durata.
Paragraf
Învăţământul superior de lungă durata pregăteşte specialişti de execuţie şi conceptie.
Paragraf
Durata studiilor la învăţământul de scurta durata este de 2-3 ani, la învăţământul de lungă durata de 4-6 ani, iar pentru studii aprofundate, de 1-2 ani. Formele învăţământului de nivel universitar sunt: învăţământ de zi, seral şi fără frecventa. Durata studiilor la învăţământul seral şi fără frecventa este cu un an mai mare decât la învăţământul de zi.
ART
Articolul 41
Paragraf
Începând cu anul universitar 1993-1994, învăţământul de nivel universitar va fi organizat pe cicluri:
litera a)
Pentru învăţământul superior economic:
Paragraf
- ciclul I va cuprinde, la învăţământul de zi studenţii din anii I şi II de studii, disciplinele din planurile de învăţământ fiind comune pe fiecare modul specific, atât pentru forma lungă de învăţământ, cat şi pentru forma scurta.
Paragraf
- ciclul II va fi organizat separat pentru forma lungă de învăţământ, şi respectiv, pentru forma scurta (colegii universitare), activitatea desfasurindu-se pe specializările cuprinse în structura instituţiei de învăţământ superior, aprobată prin ordin al ministrului învăţământului. Separarea studenţilor după ciclul I, pentru continuarea studiilor la forma lungă de învăţământ sau la forma scurta de învăţământ (colegii universitare), se va face prin examen. Ciclul II va cuprinde, pentru învăţământul de zi, la forma lungă de învăţământ, studenţii din anii III şi IV (2 ani), iar la forma scurta de învăţământ (colegii universitare), studenţii din anul III (1 an);
Paragraf
- ciclul III va fi organizat ca învăţământ de studii aprofundate cu durata de un an, numai la învăţământul de zi, şi va putea fi urmat pe bază de examen, numai de absolvenţii cu diploma ai ciclului II de la forma lungă de învăţământ, cu rezultate foarte bune profesionale şi ştiinţifice;
Paragraf
Pentru învăţământul seral şi fără frecventa, durata studiilor se va prelungi cu un an; aceste forme de învăţământ nu se organizează pentru ciclul III.
Paragraf
Admiterea în învăţământul superior economic se va face prin concurs unic, atât pentru forma lungă de învăţământ cat şi pentru forma scurta (colegii universitare).
litera b)
Pentru celelalte domenii ale învăţământului superior (tehnic, arhitectura agricol, universitar, ştiinţe juridice, medical, arta), şcolarizarea la forma scurta de învăţământ - acolo unde va fi organizată - se va desfăşura după sistemul prezentat pentru învăţământul economic la lit. a) sau separat (în paralel) de forma lungă de învăţământ. Admiterea în acest din urmă caz se va face prin concurs organizat distinct pentru fiecare forma de învăţământ (lungă sau scurta). Şi pentru aceste domenii ale învăţământului se va organiza, numai la învăţământul de zi, ciclul de studii aprofundate (internat pentru domeniul medical), care poate fi urmat, pe bază de examen, de către absolvenţii cu diploma de la forma lungă de învăţământ, cu rezultate foarte bune profesionale şi ştiinţifice;
litera c)
Pentru învăţământul superior tehnic şi agronomic (cu excepţia profilului Medicina veterinara), forma lungă de învăţământ va fi organizată pe cicluri:
Paragraf
- ciclul I va cuprinde studenţii din anul I şi II de studii, disciplinele din planurile de învăţământ fiind comune pe profil în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior;
Paragraf
- ciclul II va cuprinde studenţii din anii III, IV şi V de studii, activitatea desfasurindu-se pe specializările prevăzute în structura instituţiei de învăţământ superior aprobată prin ordin al ministrului învăţământului.
Paragraf
- ciclul III va fi organizat ca învăţământ de studii aprofundate cu durata de un an.
ART
Articolul 42
Paragraf
Admiterea în ciclul II şi, respectiv ciclul III de învăţământ se va face prin concurs.
ART
Articolul 43
Paragraf
Începând cu seriile de absolvenţi 1993/1994, finalizarea studiilor superioare va consta din susţinerea lucrării (proiectului) de diploma şi a 2-3 examene:
Paragraf
- la învăţământul de scurta durata: o disciplina fundamentală sau de baza şi o disciplina de specialitate;
Paragraf
- la învăţământul de lungă durata: o disciplina fundamentală sau de baza şi doua discipline de specialitate.
Paragraf
Disciplinele şi tematica de examen vor fi stabilite de conducerile instituţiilor de învăţământ superior în conformitate cu planurile şi programele de învăţământ după care au studiat absolvenţii.
ART
Articolul 44
Paragraf
Absolvenţilor învăţământului superior de scurta durata li se eliberează "Diploma de absolvire".
Paragraf
Absolvenţilor învăţământului superior de lungă durata li se eliberează "Diploma de licenţă", iar absolvenţilor învăţământului universitar de studii aprofundate li se eliberează "Diploma de studii aprofundate".
ART
Articolul 45
Paragraf
Persoanele posesoare ale diplomelor de licenţă care au absolvit seminarul pedagogic pot funcţiona ca profesori în învăţământul preuniversitar.
ART
Articolul 46
Paragraf
Începând cu anul universitar 1993/1994, instituţiile de învăţământ superior de stat pot scolariza studenţi în anul I de studii peste numărul de locuri aprobat anual. Numărul maxim de locuri care depăşeşte pe cel aprobat se stabileşte de Ministerul Învăţământului, la propunerea fiecărei instituţii de învăţământ superior.
Paragraf
Ocuparea locurilor stabilite peste numărul de locuri aprobat se face prin concurs de admitere, în ordine descrescătoare a mediilor, cu condiţia obţinerii cel puţin a mediei 5.
ART
Articolul 47
Paragraf
Studenţii admişi peste numărul de locuri aprobat suporta taxa de studiu. Cuantumul taxei trebuie să acopere toate cheltuielile de instruire a acestora, inclusiv salariile cadrelor didactice şi ale personalului auxiliar şi de servire.
Paragraf
Cuantumul taxei de studiu şi modalităţile de plată se aproba de Ministerul Învăţământului, la propunerea fiecărei instituţii de învăţământ superior, şi sunt făcute publice în timp util.
ART
Articolul 48
Paragraf
Sumele încasate din taxa de studiu reprezintă surse de venit la fondul special pentru învăţământ.
ART
Articolul 49
Paragraf
Taxa de studiu este calculată pentru întregul an universitar (10 luni).
Paragraf
Studentul care a fost admis cu taxa de studiu şi care se retrage din învăţământ în timpul anului universitar suporta taxa de studiu calculată de la începutul anului universitar, inclusiv luna în care s-a retras.
ART
Articolul 50
Paragraf
Studenţii admişi cu taxa de studiu nu beneficiază de burse sau alte forme de sprijin material şi nici de ajutoare sociale de stat, nu pot revendica locuri de cazare în căminele studenţeşti şi nu pot fi trecuţi până la absolvirea studiilor, în categoria studenţilor, şcolarizaţi fără taxe de studiu.
ART
Articolul 51
Paragraf
Învăţământul postuniversitar este organizat în instituţiile de învăţământ superior pe doua forme, cu şi fără frecventa. Specializările la care se organizează învăţământul postuniversitar se stabilesc de Ministerul Învăţământului, la solicitarea beneficiarilor şi la propunerea instituţiilor de învăţământ superior.
ART
Articolul 52
Paragraf
Doctoratul constituie forma superioară a pregătirii profesional-ştiinţifice a specialiştilor în diferite ramuri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii.
Paragraf
Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfăşurarea activităţilor în perioada stagiului de pregătire a doctoranzilor şi procedura de sustinere a tezelor în vederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor se stabilesc de către Ministerul Învăţământului.
SECTIUNE
Secţiunea 8 Învăţământul şi educaţia pentru persoane cu probleme (cerinţe) speciale
ART
Articolul 53
Paragraf
Educaţia şi şcolarizarea specială (adaptată) se organizează pentru persoane cu probleme deosebite care constituie dezavantaje pentru integrarea lor şcolară, profesională şi socială. Acestea sunt destinate copiilor de vârsta prescolara, elevilor şi studenţilor care prezintă diferite deficiente ce conduc la un handicap (temporar sau permanent), de ordin fizic (motor), mintal, senzorial, (auditiv şi vizual), de limbaj, socioafectivi de comportament, persoanelor cu deficiente asociate sau severe.
ART
Articolul 54
Paragraf
Pregătirea şcolară şi profesională, ocrotirea şi educaţia persoanelor cu probleme speciale se realizează prin:
Paragraf
- instituţii speciale de învăţământ: grădiniţe speciale, şcoli speciale şi cămine şcoala cu clasele I-VIII, şcoli profesionale speciale, licee şi şcoli postliceale speciale, şcoli speciale de reeducare, clase şi grupe speciale pentru calificare şi recalificare pentru invalizi, în condiţiile prevăzute la art. 2 şi 12 din prezenta hotărâre;
Paragraf
- structuri şcolare (secţii, clase, grupe) integrate în alte unităţi şcolare obişnuite din comunitatea locală sau şcoli şi structuri şcolare care funcţionează în instituţii de asistenţa medicală (spitale, sanatorii, preventorii) de ocrotire socială şi în penitenciare;
Paragraf
- structuri educative alternative (centre de educaţie preventivă, complexe educative pentru tineret, centre de educaţie specială) coordonate de Ministerul Învăţământului;
Paragraf
- la domiciliu (pentru copii şi adulti handicapati nedeplasabili, în vârsta de până la 30 de ani).
ART
Articolul 55
Paragraf
Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii cuprinşi în grădiniţe şi învăţământul primar, inspectoratele şcolare organizează centre logopedice interşcolare - ca structuri de educaţie specială integrată - încadrate cu profesori de specialitate, logoped (specialitate defectologie, pedagogie, psihologie, psiho-pedagogie specială).
ART
Articolul 56
Paragraf
Evaluarea psihopedagogică a copiilor cu probleme speciale în scopul orientarii lor şcolare şi profesionale se realizează de comisiile de evaluare complexa, subordonate inspectoratelor şcolare şi coordonate de un profesor de specialitate (psihodiagnostician, pedagog, psiholog).
ART
Articolul 57
Paragraf
Învăţământul pentru copii şi tineri cu probleme speciale este gratuit.
ART
Articolul 58
Paragraf
Ministerul Învăţământului răspunde de organizarea, evaluarea şi coordonarea învăţământului şi educaţiei pentru persoane cu probleme speciale. Pregătirea perfecţionarea, numirea şi încadrarea personalului didactic, precum şi activitatea de cercetare, inovaţie şi elaborare a programelor şcolare din acest domeniu se realizează conform metodologiei Ministerului Învăţământului.
SECTIUNE
Secţiunea 9 Învăţământul în limbile minorităţilor naţionale
ART
Articolul 59
Paragraf
Minorităţile naţionale au dreptul sa studieze şi să se instruiască în limba maternă în toate formele de învăţământ.
ART
Articolul 60
Paragraf
În localităţile cu populaţie din rândul minorităţilor naţionale pot funcţiona grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, licee, şcoli normale, secţii, clase sau grupe cu predare în limba maternă.
Paragraf
Stabilirea acestor instituţii şcolare, secţii, clase sau grupe se face de inspectoratele şcolare în funcţie de solicitări şi de ponderea populaţiei şcolare minoritate din zona.
Paragraf
Istoria şi geografia României se vor preda în limba română.
Paragraf
În învăţământul superior se vor organiza grupe, ani sau secţii cu predarea în limba minorităţilor pentru pregătirea cadrelor necesare în activitatea didactica şi cultural artistică.
ART
Articolul 61
Paragraf
Ţinerii din rândul minorităţilor naţionale trebuie să cunoască limba română asigurindu-se condiţiile necesare în acest scop.
Paragraf
Limba şi literatura română este proba obligatorie la concursul de admitere în învăţământul liceal şi la examenul de bacalaureat.
ART
Articolul 62
Paragraf
Tinerilor proveniţi din rindul minorităţilor naţionale care au optat pentru clasa cu predare în limba română li se asigura, la cerere, însuşirea limbii materne.
ART
Articolul 63
Paragraf
La concursurile şi examenele de admitere în învăţământul de toate gradele, candidaţii din randurile minorităţilor naţionale pot susţine probele în limba maternă, la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă.
SECTIUNE
Secţiunea 10 Sprijinirea învăţământului pentru românii din afară tarii
ART
Articolul 64
Paragraf
Ministerul Învăţământului realizează primirea la studii în România, ca bursieri ai statului român sau pe cont propriu nevalutar, a tinerilor de origine română din ţările unde exista comunităţi româneşti şi urmăreşte progresul şcolar şi integrarea acestora în instituţiile de învăţământ unde au fost repartizaţi.
Paragraf
Bursele acordate potrivit prevederilor legale pot fi burse de şcolarizare pentru elevi şi studenţi, burse pentru doctorat şi burse pentru stagii de specializare cu durata între o luna şi 9 luni.
ART
Articolul 65
Paragraf
Ministerul Învăţământului sprijină organizarea unor stagii şi cursuri de perfecţionare în România pentru cadrele didactice din şcolile româneşti din străinătate, a unor simpozioane, mese rotunde şi alte manifestări ştiinţifice cu participarea cadrelor didactice din şcolile româneşti din afară tarii.
Paragraf
De asemenea, asigură realizarea unor schimburi între elevi români din străinătate şi elevi din România (concursuri şcolare, culturale şi sportive, tabere etc.).
ART
Articolul 66
Paragraf
În vederea sprijinirii învăţământului pentru românii din afară tarii, Ministerul Învăţământului colaborează cu Ministerul de Externe, Ministerul Culturii, precum şi cu fundaţii şi asociaţii din ţara care au ca obiect de activitate legăturile cu românii din străinătate şi sprijinirea acestora cu fundaţii şi asociaţii ale comunităţilor româneşti din strainatate.
CAPITOL
Capitolul 2 Dispoziţii finale
ART
Articolul 67
Paragraf
Reţeaua instituţiilor şcolare universitare şi a celor extraşcolare care aproba de Ministerul Învăţământului la propunerea ministerelor şi a inspectoratelor şcolare.
Paragraf
Planul de şcolarizare pentru învăţământul preşcolar primar şi gimnazial complementar sau de ucenici, numărul instituţiilor de educaţie, de ocrotire se repartizează pe inspectoratele şcolare de Ministerul Învăţământului.
Paragraf
Planul de şcolarizare pentru învăţământul liceal, superior şi postuniversitar se repartizează pe instituţii de învăţământ de către Ministerul Învăţământului cu consultarea celor interesaţi.
Paragraf
Planul de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi postliceal de specialitate se repartizează pe instituţii de învăţământ de către Ministerul Învăţământului, în colaborare cu ministere interesate, la propunerea inspectoratelor şcolare.
ART
Articolul 68
Paragraf
Ministerul Învăţământului elaborează planurile de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar, în colaborare cu ministerele, regiile autonome şi alte unităţi interesate pentru pregătirea de specialitate, tehnologică şi instruirea practica.
Paragraf
Planurile de învăţământ pentru profilurile şi specializările din învăţământul superior se elaborează în comisii de specialişti pe baza propunerilor consiliilor facultăţilor şi se aproba de Ministerul Învăţământului.
ART
Articolul 69
Paragraf
Numărul locurilor pentru anul 1993/1994 la toate gradele de învăţământ este cel prevăzut în anexa nr. 1.
ART
Articolul 70
Paragraf
Profilurile şi specializările în care se realizează şcolarizarea în învăţământul superior sunt prevăzute în anexele nr. 2 şi 3.
ART
Articolul 71
Paragraf
Ministerul Învăţământului, la propunerea inspectoratelor şcolare, poate organiza forme de învăţământ fără frecventa la toate gradele de învăţământ pentru copiii familiilor care îşi desfăşoară activitatea temporar în străinătate, pentru sportivii de mare performanta aflaţi în cantonamente şi turnee indelungate, pentru elevii cu alte situaţii deosebite sau pentru cei care au depăşit vârsta de şcolarizare şi doresc să-şi continue studiile.
ART
Articolul 72
Paragraf
În vederea pregătirii forţei de muncă necesare economiei de piaţa, Ministerul Învăţământului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în colaborare cu ministerele interesate, cu alte organe centrale sau locale, vor analiza domeniile, meseriile şi specialitatile de pregătire, precum şi durata de şcolarizare prin învăţământul preuniversitar şi universitar de stat.
ART
Articolul 73
Paragraf
Cursurile de perfecţionare în regim postuniversitar pentru toate categoriile socioprofesionale se stabilesc de Ministerul Învăţământului, la propunerea organelor interesate.
ART
Articolul 74
Paragraf
Ministerul Învăţământului răspunde de conţinutul, îndrumarea şi controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesională din toate instituţiile de învăţământ, indiferent de gradul lor de subordonare.
ART
Articolul 75
Paragraf
Ministerul Învăţământului împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale răspund de organizarea, conţinutul şi controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate şi profesională, pe baza unor protocoale încheiate între organele centrale implicate.
Paragraf
Instituţiile de învăţământ vor intra în relaţii de parteneriat cu regii autonome, societăţi comerciale sau alţi agenţi economici interesaţi, pentru ca prin convenţii să se stabilească relaţii de colaborare privind pregătirea de specialitate şi profesională, prin asigurarea bazei didactico-materiale.
ART
Articolul 76
Paragraf
Inspectoratele şcolare răspund de organizarea, controlul şi evaluarea procesului instructiv- educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesională din toate instituţiile de învăţământ preuniversitar de pe raza judeţului, indiferent de gradul de subordonare al acestora.
ART
Articolul 77
Paragraf
Conducerile instituţiilor de învăţământ de toate gradele sunt direct răspunzătoare de buna organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ, de gestionarea eficienta a resurselor şi a bazei materiale pe care o deţin.
ART
Articolul 78
Paragraf
Norma de predare în învăţământul de toate gradele se stabileşte de Ministerul Învăţământului.
ART
Articolul 79
Paragraf
Situaţiile deosebite privind funcţionarea unor grupe de preşcolari sau clase de elevi cu efective mai mari sau mai mici decât cele stabilite vor fi analizate şi aprobate de Ministerul Învăţământului.
Paragraf
Formatiile de studiu pentru învăţământul superior se aproba de Ministerul Învăţământului, la propunerea instituţiilor de învăţământ superior.
ART
Articolul 80
Paragraf
Finanţarea cheltuielilor unităţilor învăţământului de stat se asigura:
Paragraf 1
de la bugetul de stat, prin Ministerul Învăţământului, pentru cifra de şcolarizare aprobată;
Paragraf 2
din bugetul fondului special pentru învăţământ constituit din veniturile proprii realizate din activitatea practica a elevilor şi studenţilor, taxe de şcolarizare, de admitere şi alte venituri;
Paragraf 3
din fonduri proprii ale agenţilor economici sau din alte surse, pentru învăţământul complementar, profesional, tehnic de maiştri şi postliceal de specialitate, pentru clasele (elevii) cu care s-au încheiat contracte de şcolarizare, luându-se în calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic, costurile de administraţie şi bursele elevilor. De asemenea, agenţii economici vor suporta cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a gradinitelor cu program prelungit şi săptămânal organizate de aceştia, vor putea sprijini financiar şi material instituţiile de învăţământ preuniversitar în condiţiile prevăzute de legea privind bugetul de stat şi vor suporta cheltuielile cu întreţinerea bazei materiale pentru pregătirea practica asa cum se vor încheia convenţiile ce se stabilesc prin prezenta hotărâre.
Paragraf
La stabilirea fondurilor necesare pentru funcţionarea învăţământului se vor avea în vedere veniturile proprii care se realizează din activitatea practica a elevilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ de stat, alte venituri care se vor incasa, finanţarea de la buget făcându-se în completare.
ART
Articolul 81
Paragraf
Actele de studii, diplomele şi certificatele eliberate absolvenţilor de la toate gradele învăţământului de stat vor fi stabilite şi aprobate de Ministerul Învăţământului.
ART
Articolul 82
Paragraf
În gospodărirea bazei materiale a unităţilor de învăţământ, consiliile judeţene şi locale au atribuţii de a aloca fonduri şi a exercita controlul gestionării acestora.
Paragraf
Inspectoratele şcolare vor prezenta, la nivelul consiliilor judeţene, analiza periodică privind starea învăţământului din judeţ.
ART
Articolul 83
Paragraf
Schimbarea destinaţiei bazei materiale aferente procesului instructiv-educativ, a internatelor, căminelor şi cantinelor, a taberelor, a satelor de vacanta, bazelor turistice şi de agrement şcolare, cu spaţiile şi terenurile aferente se poate face numai cu aprobarea Ministerului Învăţământului şi avizul ministerelor sau organelor centrale interesate.
ART
Articolul 84
Paragraf
În baza acordurilor guvernamentale privind dezvoltarea relaţiilor de cooperare internationala în domeniul învăţământului, Ministerul Învăţământului aproba, la propunerea inspectoratelor şcolare, lista nominală a profesorilor străini care vor desfăşura activitate de predare în unele instituţii de învăţământ preuniversitar.
Paragraf
În funcţie de condiţiile prevăzute în aceste acorduri referitoare la normarea, salarizarea şi acoperirea cheltuielilor de întreţinere a profesorilor străini, inspectoratele şcolare în colaborare cu consiliile judeţene şi locale vor lua măsuri pentru asigurarea acestor condiţii, în limitele creditelor bugetare alocate.
Paragraf
Metodologia privind activităţile pe care le vor desfăşura profesorii străini, planurile şi programele de învăţământ specifice vor fi elaborate de Ministerul Învăţământului.
ART
Articolul 85
Paragraf
Ministerul Învăţământului celelalte ministere şi organe centrale care au în subordine şcoli organizează pentru elevii din învăţământul preuniversitar - cursuri de zi - concursuri pe discipline de învăţământ şi meserii, care se vor desfăşura conform metodologiei stabilite de Ministerul Învăţământului.
ART
Articolul 86
Paragraf
Structura anului şcolar (universitar) va fi stabilită de Ministerul Învăţământului.
ART
Articolul 87
Paragraf
În anul 1993 concursul de admitere în instituţiile de învăţământ superior şi în şcolile postliceale de specialitate se organizează o singură dată, eventualele locuri rămase neocupate fiind anulate de drept.
ART
Articolul 88
Paragraf
Aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se va face, pentru învăţământul militar, conform reglementărilor specifice.
ART
Articolul 89
Paragraf
Începând cu anul de învăţământ 1993/1994, personalul didactic care preda discipline de cultura generală în reţeaua unităţilor de
Paragraf
învăţământ cooperatist (UCECOM şi CENTROCOOP) se preia de către Ministerul Învăţământului, cheltuielile de personal fiind suportate din bugetul Ministerului Învăţământului.
ART
Articolul 90
Paragraf
Influentele financiare rezultate din aplicarea prevederilor prezentelor hotărâri vor fi acoperite prin suplimentarea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de Ministerul Învăţământului.
ART
Articolul 91
Paragraf
Anexele nr.1,2 şi 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART
Articolul 92
Paragraf
Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul de învăţământ 1993/1994. Pe aceeaşi dată hotărârile Guvernului nr. 461/1991, nr. 345/1992 şi nr. 253/1992 se abroga.
ANX
Anexa 1
Paragraf
PLAN DE ŞCOLARIZARE
Paragraf
pentru anul şcolar (universitar) 1993/1994 la toate gradele de învăţământ
ANX
Anexa 2
Paragraf
NOMENCLATORUL SPECIALIZĂRILOR
Paragraf
din învăţământul superior de scurta durata (colegii universitare)
ANX
Anexa 3
Paragraf
NOMENCLATORUL SPECIALIZĂRILOR
Paragraf
din învăţământul superior de lungă durata
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit