AcasăDocument
HOTĂRÂRE nr. 461 din 30 iunie 1991
privind organizarea şi functionarea învăţămîntului în România în anul scolar (universitar) 1991/1992
Abrogat
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Guvernul României hotaraste:
Paragraf
Cetatenii României au dreptul la invatatura, indiferent de origine sociala, sex, apartenenta etnica, politica sau religioasa şi fără orice alta ingradire care ar putea constitui nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului.
Paragraf
În România, învăţămîntul este organizat de stat, are un caracter deschis, fiecarui cetatean asigurandu-i-se accesul la toate gradele şi formele de invatamant, cat şi posibilitatea trecerii de la un tip de şcoala la altul.
Paragraf
Statul asigură condiţii de protecţie şi ocrotire a minorilor pînă la vîrsta de 16 ani, prin cuprinderea în diferite forme de invatamant sau de ocrotire.
Paragraf
Învăţămîntul de toate gradele se desfăşoară în limba română.
Paragraf
Cetatenilor aparţinînd minoritatilor naţionale li se asigura, în cadrul programei scolare, predarea limbii materne şi a altor discipline de formare şi educare, de cunoastere a traditiilor istorice şi culturale, în vederea pastrarii şi dezvoltării patrimoniului cultural-naţional.
Paragraf
Intregul invatamant este coordonat de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, care raspunde de organizarea, conţinutul şi controlul procesului instructiv-educativ.
CAPITOL
Capitolul A Sistemul de invatamant
ART
Articolul 1
Paragraf
În anul scolar 1991/1992, sistemul de invatamant din România cuprinde:
Paragraf
- învăţămîntul prescolar;
Paragraf
- învăţămîntul primar cu clasele I-IV;
Paragraf
- învăţămîntul gimnazial cu clasele V - VIII;
Paragraf
- învăţămîntul liceal cu clasele IX - XII sau IX - XIII;
Paragraf
- învăţămîntul profesional cu anii I - III sau I - IV;
Paragraf
- învăţămîntul complementar sau de ucenici cu anii I- II;
Paragraf
- învăţămîntul tehnic de maistri cu anii I - II sau I - III;
Paragraf
- învăţămîntul postliceal de specialitate cu anii I - II sau I - III;
Paragraf
- învăţămîntul superior de scurta curata (colegii) cu anii I - III;
Paragraf
- învăţămîntul superior de lunga durata cu anii I - VII;
Paragraf
- învăţămîntul postuniversitar;
Paragraf
- doctoratul;
Paragraf
- alte forme de perfectionare.
SECTIUNE
Secţiunea I Învăţămîntul prescolar
ART
Articolul 2
Paragraf
Învăţămîntul prescolar se organizeaza pentru copii în vîrsta de 3-6(7) ani şi se realizează prin gradinite cu program normal, cu program prelungit, cu program saptamanal sau prin gradinite speciale pentru copii cu handicap senzorial şi mintal. Gradinitele se infiinteaza de către inspectoratele scolare şi de societăţi comerciale cu capital majoritar de stat sau regii autonome.
Paragraf
Grădiniţa se organizeaza cu cel puţin o grupa de copii din aceeasi localitate sau din două localităţi rurale apropiate.
Paragraf
Activităţile în gradinite se desfăşoară pe grupe de copii.
Paragraf
Grupa se constituie, în medie, din 25 copii, dar nu mai mult de 30 copii şi nu mai puţin de 20 de copii. La gradinitele speciale pentru copii cu handicap senzorial şi mintal organizate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi Secretariatul de Stat pentru Handicapati grupa se constituie, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii şi nu mai puţin de 8 copii.
Paragraf
Pentru fiecare grupa de prescolari se încadrează cate o educatoare. iar la gradinitele cu program prelungit, saptamanal şi la cele speciale pentru copii handicapati se încadrează inca o educatoare la fiecare grupa pentru tura de după-amiaza.
Paragraf
La gradinitele cu program saptamanal se încadrează inca o educatoare la fiecare doua posturi. La gradinitele speciale pentru copii handicapati se încadrează cate o educatoare la fiecare grupa, pentru desfăşurarea activităţii cu copii în zilele libere.
ART
Articolul 3
Paragraf
Pentru copiii orfani, fără sustinatori legali sau proveniti din familii dezorganizate, se organizeaza case de copii prescolari, de către inspectoratele scolare.
Paragraf
Activitatea în casele de copii prescolari se desfăşoară pe grupe constituite, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii şi nu mai puţin de 8 copii.
Paragraf
Incadrarea cu educatoare la aceste unităţi se face conform reglementarilor prevăzute la art. 2.
SECTIUNE
Secţiunea II Învăţămîntul primar şi gimnazial
ART
Articolul 4
Paragraf
Învăţămîntul primar se organizeaza ca invatamant de zi şi funcţionează cu clasele I - IV, de regula, cu program de dimineata.
Paragraf
În clasa I a învăţămîntului primar sînt cuprinşi, de regula, copiii care au implinit vîrsta de 6-7 ani pînă la data începerii anului scolar.
ART
Articolul 5
Paragraf
În functie de marimea populatiei scolare, de gradul de dispersare a localitatilor şi de baza materiala existenta, învăţămîntul primar funcţionează în scoli cu clasele I - IV, I- VIII sau în licee.
Paragraf
În învăţămîntul primar, clasa I se constituie, în medie, din 30 elevi, fără a depăşi 40 elevi, dar nu mai puţin de 10 elevi.
Paragraf
Clasele II - IV pot functiona în continuare cu efectivele din anul scolar precedent, dar nu mai mult de 40 elevi.
Paragraf
Activitatea de invatamant pentru fiecare clasa se asigura de către un invatator, iar la limbile moderne, de către profesori de specialitate.
Paragraf
În localităţile izolate sau cu efective mici de elevi se organizeaza scoli cu clasele I-IV, cu predare simultana, dacă exista cel puţin 4 elevi de vîrsta acestor clase şi dacă au fost cuprinşi în şcoala toţi copii de vîrsta claselor I-IV din localitatea respectiva. desfăşurarea procesului de invatamant se asigura de către:
Paragraf
- un invatator pentru 4-20 elevi;
Paragraf
- doi invatatori pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I şi III şi al doilea la clasele II şi IV;
Paragraf
- trei invatatori pentru 41 - 60 elevi;
Paragraf
- patru invatatori pentru peste 60 de elevi.
ART
Articolul 6
Paragraf
Învăţămîntul gimnazial se organizeaza ca invatamant de zi, cu clasele V - VIII.
Paragraf
În învăţămîntul gimnazial, clasele se constituie, în medie, din 30 elevi, fără a depăşi 36 elevi, dar nu mai puţin de 10 elevi, în functie de baza materiala existenta.
ART
Articolul 7
Paragraf
În comunele şi satele în care funcţionează numai scoli cu predare în limbi ale minoritatilor naţionale este obligatoriu să se organizeze clase cu predare în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 10.
ART
Articolul 8
Paragraf
În cadrul învăţămîntului primar şi gimnazial, pentru copiii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza scoli cu clasele I - VIII cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie sau scoli cu program de educatie fizica şi sport.
Paragraf
Scolile cu program de educatie fizica şi sport se organizeaza pe ramuri sportive. Clase cu acest program se pot organiza şi în cadrul altor scoli cu clasele I - VIII.
Paragraf
Clasele de inceput din scolile cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie, precum şi din scolile cu program de educatie fizica şi sport, se constituie din 25-30 elevi. Activitatea de invatamant din aceste scoli se desfăşoară pe clase, pe grupe sau individual. Numărul de elevi din care se constituie o grupa se stabileste prin norme, la inceputul fiecarui an scolar, de către Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, în functie de specificul activităţii.
ART
Articolul 9
Paragraf
Pentru promovarea activităţii elevilor din învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, cu aptitudini pentru sport, funcţionează cluburi sportive, ca institutii de invatamant cu profil special. Elevii acestor cluburi sînt selectionati din toate clasele diferitelor scoli unde se realizează pregătirea de baza.
Paragraf
Cluburile sportive scolare pot functiona ca unităţi independente sau în cadrul unor scoli şi licee.
Paragraf
În cadrul cluburilor sportive scolare activitatea se organizeaza pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
ART
Articolul 10
Paragraf
Pentru copiii cu handicap senzorial şi mintal se organizeaza, de către Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi secretariatul de Stat pentru handicapati, scoli cu clasele I - VIII.
Paragraf
Pentru copiii orfani, fără sustinatori sau proveniti din familii dezorganizate se organizeaza case de copii scolari, în cadrul cărora pot functiona şi unităţi de invatamant.
Paragraf
În scolile pentru copii cu handicap senzorial şi mintal, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi dar nu mai mult de 12 elevi şi nu mai puţin de 8 elevi. Pentru copiii cu handicapuri asociate, clasele se constituie din 4-8 elevi.
Paragraf
La clasele de copii scolari care funcţionează împreună cu scoli speciale pentru copii handicapati, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi şi nu mai puţin de 8 elevi. La clasele de copii scolari, grupele se constituie din 15 elevi.
ART
Articolul 11
Paragraf
Pentru a oferi copiilor şi elevilor posibilitatea de a desfăşura activităţi extrascolare, funcţionează, ca institutii specializate subordonate inspectoratelor scolare, cluburi ale copiilor şi elevilor, administratii permanente ale taberelor scolare.
Paragraf
În municipiul Bucureşti funcţionează Palatul copiilor, subordonat Inspectoratului scolar al municipiului Bucureşti.
Paragraf
Activitatea în aceste institutii se desfăşoară pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
ART
Articolul 12
Paragraf
Învăţămîntul prescolar, primar şi gimnazial se desfăşoară pe baza unor planuri de invatamant şi programe unitare elaborate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
ART
Articolul 13
Paragraf
Scolile primare şi gimnaziale se infiinteaza de către inspectoratele scolare, cu respectarea prevederilor legale.
SECTIUNE
Secţiunea III Învăţămîntul liceal
ART
Articolul 14
Paragraf
Învăţămîntul liceal se organizeaza prin licee, scoli normale şi seminarii teologice, cu clasele IX - XII sau IX - XIII invatamant de zi sau seral.
ART
Articolul 15
Paragraf
Învăţămîntul liceal se organizeaza prin:
Paragraf
- licee teoretice;
Paragraf
- licee industriale;
Paragraf
- licee agricole;
Paragraf
- licee silvice;
Paragraf
- licee sanitare (în lichidare cu clasele X - XII);
Paragraf
- licee economice, administrative şi de servicii;
Paragraf
- licee de informatica;
Paragraf
- licee de metrologie;
Paragraf
- scoli normale;
Paragraf
- licee de arta;
Paragraf
- licee cu program de educatie fizica şi sport;
Paragraf
- licee militare;
Paragraf
- seminarii teologice.
ART
Articolul 16
litera a)
Liceele teoretice se organizeaza cu clasele IX - XII invatamant de zi şi IX - XIII invatamant seral în profilurile: real şi umanist.
litera b)
Scolile normale se organizeaza cu clasele IX - XIII invatamant de zi.
litera c)
Liceele industriale, agricole, silvice, economice, administratie şi de servicii, de arta, cu program de educatie fizica şi sport, de informatica şi de metrologie se organizeaza cu clasele IX-XII invatamant de zi.
Paragraf
Liceele industriale, agricole, silvice, economice, de arta administrative şi de servicii pot fi organizate şi cu clasele IX-XIII invatamant seral.
litera d)
Liceele militare se organizeaza de Ministerul Apararii Naţionale şi Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de invatamant şi a programelor scolare avizate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
litera e)
seminariile teologice se organizeaza de Secretariatul de stat pentru Culte, potrivit normelor stabilite de acest secretariat, cu respectarea planurilor de invatamant şi a programelor scolare avizate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
ART
Articolul 17
Paragraf
În învăţămîntul liceal, clasele se constituie din 30 elevi, fără a depăşi 36 elevi, dar nu mai puţin de 18 elevi.
Paragraf
În liceele de arta şi în cele cu program de educatie fizica şi sport, clasele de inceput se constituie din 25 - 30 elevi.
ART
Articolul 18
Paragraf
Admiterea în clasa a IX-a în învăţămîntul liceal se face prin concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. La concursul de admitere pot participa absolventi ai învăţămîntului gimnazial. Elevii admisi în clasa a IX-a de liceu, în anul scolar 1991/1992, pot continua studiile pînă la absolvirea învăţămîntului liceal.
ART
Articolul 19
Paragraf
Promovatii clasei a XII- a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XIII-a cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot sustine examenul de bacalaureat. La scolile normale examenul de bacalaureat se sustine după promovarea clasei a XIII-a. Diploma de bacalaureat, eliberata de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei pentru toate tipurile de licee şi scoli normale (inclusiv liceele militare şi seminariile teologice), conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învăţămîntul superior, în învăţămîntul postliceal de specialitate sau sa ocupe functii pentru acre se cer studii medii.
SECTIUNE
Secţiunea IV Învăţămîntul profesional, complementar sau de ucenici
ART
Articolul 20
Paragraf
Învăţămîntul profesional se realizează prin scoli profesionale cu durata de 3-.4 ani invatamant de zi. Scolile profesionale se organizeaza de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, prin inspectoratele scolare, ministere, departamente. alte organe centrale şi locale, precum şi de prefecturi şi Primaria municipiului Bucureşti. Aceste scoli pot functiona de sine statator sau împreună cu licee, scoli tehnice de maistri şi scoli postliceale de specialitate, constituind grupuri scolare cu conducere unica.
Paragraf
Prin procesul de invatamant ce se organizeaza în aceste scoli se asigura atît pregătirea profesionala şi instruirea practica, cat şi o pregatire generală, asemanatoare celei din clasele IX - X de liceu.
Paragraf
Clasele de elevi din scolile profesionale se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi.
ART
Articolul 21
Paragraf
Admiterea în scolile profesionale se face pe bază de concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. La concursul de admitere pot participa absolventi ai învăţămîntului gimnazial.
ART
Articolul 22
Paragraf
La scolile profesionale, studiile se incheie prin examen de absolvire. Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire în meseria în care s-au pregatit, care le conferă dreptul sa exercite meseria respectiva, în concordanta cu nomenclatorul stabilit de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale.
ART
Articolul 23
Paragraf
În anul scolar 1991/1992 se organizeaza, în continuare, invatamant profesional pentru absolvirea clasei a X-a. În aceste scoli, înscrierea elevilor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
ART
Articolul 24
Paragraf
Învăţămîntul complementar sau de ucenici se organizeaza de către organele administraţiei locale, respectiv de către agentii economici, cu avizul Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale care nu au fost cuprinşi în învăţămîntul liceal sau profesional.
Paragraf
Învăţămîntul complementar sau de ucenici se organizeaza ca invatamant de zi cu durata de 2 ani. Clasele se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Acestea pot functiona în cadrul grupurilor scolare, scolilor profesionale sau scolilor cu clasele I-VIII.
Paragraf
În cadrul învăţămîntului complementar sau de ucenici se asigura pregătirea generală, precum şi pregătirea profesionala şi de industrie practica intr-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperatie, prestări servicii, iniţiativa particulara, asociaţii cu caracter industrial şi alte sectoare.
ART
Articolul 25
Paragraf
Meseriile în care se pregatesc elevii prin învăţămîntul complementar sau de ucenici se aleg din cele prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregatire prin licee sau scoli profesionale.
ART
Articolul 26
Paragraf
Incheierea studiilor învăţămîntului complementar sau de ucenici se face prin examene de absolvire.
Paragraf
Absolventii primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa exercite meseria în care au fost pregatiti, în concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale.
ART
Articolul 27
Paragraf
Absolventii învăţămîntului complementar sau de ucenici, precum şi cei de la învăţămîntul profesional, care doresc sa continue studiile în învăţămîntul liceal, pot sustine examene de diferenţa, organizate sub forma de concurs, pentru inscriere în clasa a X-a şi respectiv a XI-a pentru cei de la învăţămîntul profesional.
SECTIUNE
Secţiunea V Învăţămîntul tehnic de maistri
ART
Articolul 28
Paragraf
Învăţămîntul tehnic de maistri se realizează, la solicitarea agentilor economici, prin scoli tehnice de maistri cu o durată de 1 1/2 - 2 ani cursuri de zi sau 2-3 ani cursuri serale, organizate de ministere şi alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregatire.
ART
Articolul 29
Paragraf
Clasele la scolile tehnice de maistri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Acestea se organizeaza în cadrul grupurilor scolare.
ART
Articolul 30
Paragraf
Concursul şi condiţiile de admitere, precum şi examenul de absolvire în scolile tehnice de maistri se organizeaza potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
Paragraf
Absolventii scolilor tehnice de maistri primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea respectiva, în concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale.
SECTIUNE
Secţiunea VI Învăţămîntul postliceal de specialitate
ART
Articolul 31
Paragraf
Învăţămîntul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani şi se realizează în scoli postiliceale de specialitate organizate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, la propunerea ministerelor, departamentelor economice sau altor organe centrale. În aceste scoli pot fi scolarizati absolventi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc să se pregateasca în vederea exercitarii unor profesii de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural şi sanitar.
Paragraf
Scolile postliceale de specialitate se organizeaza ca invatamant de zi şi seral în cadrul grupurilor scolare sau împreună cu unitatile de invatamant liceal, avînd conducere unica.
ART
Articolul 32
Paragraf
Clasele scolilor postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi.
ART
Articolul 33
Paragraf
Admiterea în scolile postliceale de specialitate şi examenul de absolvire se organizeaza pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
Paragraf
Absolventii primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea absolvita, în concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale.
SECTIUNE
Secţiunea VII Alte categorii de scoli
ART
Articolul 34
Paragraf
Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi Secretariatul de Stat pentru Handicapati organizeaza camine-şcoala pentru copii cu handicap mintal, motor şi mintal-motor. scoli profesionale speciale pentru elevi cu handicap auditiv, vizual, mintal, motor şi mintal-motor, licee şi scoli postliceale speciale pentru elevi cu handicap vizual şi motor, scoli speciale de reeducare şi cursuri de calificare şi recalificare pentru invalizi. Procesul de invatamant din aceste scoli se desfăşoară pe baza planurilor de invatamant şi programelor scolare specifice, avizate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
ART
Articolul 35
Paragraf
Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii şi elevii din gradinite, din învăţămîntul primar şi gimnazial, se organizeaza centre logopedice interscolare, ca structuri de educatie speciala.
Paragraf
Centrul logopedic interscolar funcţionează pe lîngă o grădiniţa sau şcoala gimnaziala, fiind coordonat şi indrumat de inspectorul scolar.
Paragraf
Aceasta activitate se desfăşoară atît în clasele constituite, cat şi în cabinetele special amenajate. În functie de gravitatea tulburarilor, norma anuală a unui logoped este de 35-40 minori cu tulburari de limbaj din gradinite şi din învăţămîntul primar şi gimnazial.
Paragraf
Centrul logopedic interscolar se organizeaza cu cel puţin 2 posturi de profesori logopezi (cu specialitatea psiho-pedagogie speciala sau defectologie, pedagogie, psihologie).
Paragraf
Fiecare profesor logoped lucreaza 18 ore saptamanal activitate directa cu un numar de 12-15 copii. Activitatea se desfăşoară individual sau cu 2-4 copii în decursul a cate 2-5 şedinţe saptamanal.
ART
Articolul 36
Paragraf
Pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, elevilor şi parintilor şi pentru cresterea eficientei sistemului de invatamant, sînt organizate laboratoare judetene de orientare scolara şi profesionala. Aceste institutii desfăşoară o activitate complexa de asistenţa psiho-pedagogica a cadrelor didactice, elevilor şi parintilor, organizata la sediu sau în scoli, în vederea cunoasterii psiho.pedagogice a elevilor pentru individualizarea procesului instructiv-educativ şi definitivarea optiunilor scolare şi profesionale.
Paragraf
Laboratoarele de orientare sînt institutii cu caracter interscolar şi se infiinteaza de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, cel mult unu pe judet sau în municipiul Bucureşti, fiind subordonate direct inspectoratelor scolare.
Paragraf
Personalul didactic al laboratoarelor se normeaza astfel:
Paragraf
- 2-3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau pedagogie), în functie de numărul elevilor şi complexitatea activităţii.
Paragraf
Personalul auxiliar se normeaza astfel:
Paragraf
- 1 post de asistenţa sociala sau de laborant la fiecare laborator.
Paragraf
Personalul medical se normeaza potrivit normativelor Ministerului Sănătăţii.
Paragraf
În unitatile scolare mari se pot organiza cabinete de orientare scolara şi profesionala, afiliate laboratoarelor şi incadrate cu personal de specialitate. Un cabinet de orientare se organizeaza pentru un numar de cel puţin 800 de elevi din şcoala respectiva. Nu se pot înfiinţa mai mult de 6 cabinete într-un judet, respectiv 12 la municipiul Bucureşti.
Paragraf
La cabinetul de orientare lucreaza un profesor pentru orientare, cu specialitatea psihologie sau pedagogie.
Paragraf
Profesorii pentru orientare lucreaza, în medie, 8 ore pe zi, din care activitate la clasa 25% din norma didactica.
SECTIUNE
Secţiunea VIII Învăţămîntul superior şi postuniversitar
ART
Articolul 37
Paragraf
Învăţămîntul superior este organizat pe doua forme:
Paragraf
- învăţămîntul superior de lunga durata;
Paragraf
- învăţămîntul superior de scurta durata (colegii).
Paragraf
Învăţămîntul superior de lunga durata pregăteşte specialisti cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate şi se realizează prin: universitati, politehnici, institute şi academii, organizate pe facultati şi sectii de specializare.
Paragraf
Învăţămîntul superior de scurta durata (colegii) asigura pregătirea viitorilor specialisti pentru execuţie, exploatare şi/sau conducere, intermediari între muncitori şi functionari, absolventi de şcoala profesionala, liceu sau şcoala de calificare postliceala, pe de o parte, şi ingineri, economisti, medici etc., absolventi ai învăţămîntului superior de lunga durata, pe de altă parte.
Paragraf
Colegiile sînt organizate în instituţiile de invatamant superior existente sau în alte unităţi scolare, dar facand parte din structura instituţiilor de invatamant superior.
Paragraf
Instituţiile de invatamant superior se infiinteaza prin hotărîri ale Guvernului, iar facultatile, sectiile de specializare şi colegiile, prin ordin al ministrului învăţămîntului şi stiintei.
Paragraf
Studiile în instituţiile de invatamant superior de lunga durata se realizează prin cursuri de zi, serale şi fără frecventa, cu durata între 4 şi 7 ani, iar la colegii, prin cursuri de zi cu durata de 2 sau 3 ani.
ART
Articolul 38
Paragraf
Învăţămîntul postuniversitar se realizează prin cursuri de zi şi fără frecventa. În structura instituţiilor de invatamant superior funcţionează scoli postuniversitare cu durata de 1-2 ani.
ART
Articolul 39
Paragraf
Doctoratul constituie forma superioara de perfectionare a pregatirii profesionale a specialistilor în diferite ramuri ale stiintei, tehnicii şi culturii, prin aprofundarea specializarii atestate prin diploma de licenţă.
ART
Articolul 40
Paragraf
Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfăşurarea activităţilor în perioada stagiului de pregatire a doctoranzilor şi susţinerea tezelor în vederea obtinerii titlului ştiinţific de doctor se stabilesc de către Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
SECTIUNE
Secţiunea IX Învăţămîntul în limbile minoritatilor naţionale
ART
Articolul 41
Paragraf
Copiilor şi elevilor din randul minoritatilor naţionale li se asigura condiţii egale de pregatire generală în limba materna, ca şi celor de naţionalitate română.
ART
Articolul 42
Paragraf
În localităţile cu populatie din randul minoritatilor naţionale pot functiona gradinite, scoli primare şi gimnaziale, licee, scoli normale, clase, grupe sau sectii cu predare în limba materna.
Paragraf
Stabilirea acestor institutii scolare, grupe, clase sau sectii se face de către inspectoratele scolare în functie de solicitări şi de ponderea populatiei scolare minoritare din zona.
Paragraf
Istoria şi geografia României se vor preda în limba română.
Paragraf
În învăţămîntul superior şi postuniversitar funcţionează, în continuare, sectii, ani de studii şi grupe cu predare în limbile minoritatilor naţionale.
ART
Articolul 43
Paragraf
Pentru a putea participa activ la întreaga viaţa economica, sociala, politica şi culturala a României, trebuie ca tinerii din randul minoritatilor naţionale sa cunoasca limba română, asigurandu-se condiţiile necesare în acest scop.
Paragraf
Limba şi literatura română este proba obligatorie la examenul de bacalaureat.
ART
Articolul 44
Paragraf
Tinerilor proveniti din randul minoritatilor naţionale care au optat pentru clasa cu predare în limba română li se asigura, la cerere, insusirea limbii materne.
ART
Articolul 45
Paragraf
La concursurile şi examenele de admitere în învăţămîntul de toate gradele, candidatii din randul minoritatilor naţionale pot sustine probele în limba materna, la disciplinele pe care le0au studiat în această limbă.
ART
Articolul 46
Paragraf
În situaţii deosebite, functionarea unor grupe de prescolari sau clase din celelalte tipuri de invatamant cu efective mai mici de 10 copii sau elevi va fi aprobata de Ministerul Invatavamtului şi Stiintei, la cererea solicitantilor.
CAPITOL
Capitolul B Dispozitii finale
ART
Articolul 47
Paragraf
Finantarea cheltuielilor unităţilor de invatamant se asigura:
Paragraf 1
de la buget prin:
Paragraf
- Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei pentru unitatile de invatamant din subordinea sa exclusiva;
Paragraf
- celelalte organe centrale sau locale de stat pentru unitatile pe care le organizeaza;
Paragraf 2
din fondurile proprii ale agentilor economici sau din alte surse pentru:
Paragraf
- învăţămîntul complementar, profesional, tehnic de maistri, la elevii cu care s-au incheiat contracte de scolarizare, luandu-se în calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic şi bursele elevilor. De asemenea, agentii economici vor asigura cheltuielile de întreţinere şi functionare a gradinitelor cu program prelungit şi saptamanal organizate de acestia;
Paragraf 3
din fondul de şomaj, pentru cheltuielile efectuate de directiile de muncă şi protecţie sociala judetene şi a municipiului Bucureşti, prin unitatile de invatamant, ocazionate de organizarea, potrivit legii, a cursurilor de calificare şi recalificare a somerilor;
Paragraf 4
din taxe de scolarizare încasate pentru elevii care doresc să se pregateasca intr-o meserie sau profesie solicitat şi care nu s-au incadrat în numărul de locuri repartizate prin planul de scolarizare al scolilor complementare, profesionale şi tehnice de maistri şi nu au contracte cu agentii economici. La stabilirea taxelor de scolarizare se va lua în calcul totalitatea cheltuielilor de instruire.
Paragraf
La stabilirea fondurilor necesare pentru functionarea învăţămîntului se vor avea în vedere veniturile proprii care se realizează din activitatea practica a elevilor şi studenţilor din aceste unităţi, taxele de scolarizare care se vor incasa, alte venituri, finantarea de la buget facandu-se în completare.
ART
Articolul 48
Paragraf
Anul scolar, pentru toate gradele de invatamant preuniversitar, începe la data de 15 septembrie 1991 şi se incheie la data de 15 iunie 1992.
ART
Articolul 49
Paragraf
Numărul locurilor, pentru anul de invatamant 1991/1992, la toate gradele de invatamant, este cel prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din aceasta hotărîre.
ART
Articolul 50
Paragraf
Cursurile de perfectionare se stabilesc de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, la propunerea organelor interesate.
ART
Articolul 51
Paragraf
Reteaua scolara şi extrascolara, denumirea instituţiilor de invatamant şi organizarea activităţilor extrascolare se aproba de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, la propunerea organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat şi a inspectoratelor scolare judetene şi al municipiului Bucureşti.
Paragraf
Planul de scolarizare pentru învăţămîntul prescolar, primar, gimnazial, instituţiile de educatie, de ocrotire şi invatamant complementar sau de ucenici se repartizeaza, pe inspectorate scolare, de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
Paragraf
Planul de scolarizare pentru învăţămîntul liceal, superior şi postuniversitar se repartizeaza pe institutii de invatamant de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, cu consultarea celor interesati.
Paragraf
Planul de scolarizare pentru învăţămîntul profesional, complementar, tehnic de maistri şi postliceal de specialitate se repartizeaza pe institutii de invatamant de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, în colaborare cu ministerele şi departamentele economice, cu celelalte organe centrale, la propunerea inspectoratelor scolare.
ART
Articolul 52
Paragraf
Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, la propunerea inspectoratelor scolare judetene şi al municipiului Bucureşti, poate organiza forme de invatamant fără frecventa la toate gradele de invatamant pentru copiii familiilor care îşi desfăşoară activitatea temporar în strainatate, pentru sportivi de mare performanta aflati în cantonamente şi turnee indelungate, pentru elevii cu alte situaţii deosebite sau pentru cei care doresc să-şi continue studiile pe cont propriu, cu plata în valută.
ART
Articolul 53
Paragraf
Norma medie saptamanala de predare în învăţămîntul de toate gradele se stabileste de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
ART
Articolul 54
Paragraf
Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei elaboreaza planurile de invatamant şi programele scolare pentru învăţămîntul preuniversitar, cu sprijinul Institutului de stiinte ale educatiei, al comisiilor de specialitate pe discipline şi în colaborare cu ministerele, departamentele economice şi celelalte organe centrale, pentru pregătirea de specialitate, tehnologica şi instruire practica din unitatile de invatamant organizate de acestea. Manualele scolare pentru toate gradele de invatamant se elaboreaza numai pe bază de concurs şi se aproba de către Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
ART
Articolul 55
Paragraf
Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei raspunde de conţinutul, indrumarea şi controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesionala din toate instituţiile de invatamant.
Paragraf
Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale, raspunde de organizarea, conţinutul şi controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate şi profesionala din instituţiile de invatamant din subordinea acestora.
Paragraf
Inspectoratele scolare judetene şi al municipiului Bucureşti raspund de organizarea şi controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesionala din toate instituţiile de invatamant preuniversitar de pe raza judeţului sau a municipiului Bucureşti.
ART
Articolul 56
Paragraf
Situaţiile deosebite privind functionarea unor grupe de prescolari sau clase de elevi cu efective mai mici sau mai mari vor fi analizate şi aprobate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.
ART
Articolul 57
Paragraf
Realizarea planului de scolarizare propus pe anul 1991/1992 nu necesita fonduri suplimentare de la buget pe anul 1991, cu excepţia celor pentru aplicarea masurilor de protecţie sociala.
ART
Articolul 58
Paragraf
În gospodarirea bazei materiale a unităţilor de invatamant, prefecturile au atribuţii de a exercita control şi a aloca fonduri. Inspectoratele scolare vor prezenta, la nivelul consiliilor prefecturilor, analize periodice privind starea învăţămîntului din judete.
ART
Articolul 59
Paragraf
Se restituie unităţilor de invatamant prin ministere şi departamente, fără plata, de către unitatile economice de stat care nu s-au reorganizat în baza Legii nr. 15/1990, baza materiala a unităţilor de invatamant (inclusiv internatele şi cantinele scolare, precum şi atelierele pentru pregătirea practica a elevilor) care a fost preluata, fără plata, de unitatile economice o dată cu activitatea de invatamant şi instruirea practica a elevilor.
Paragraf
Situaţia bazei materiale a unităţilor de invatamant (inclusiv internatele şi cantinele scolare, precum şi atelierele pentru pregătirea practica a elevilor) care au fost preluate de agenti economici reorganizati în temeiul Legii nr. 15/1990 va fi inventariata de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi reglementata printr-o hotărîre a Guvernului pînă la 31 decembrie 1991.
ART
Articolul 60
Paragraf
Aplicarea prevederilor prezentei hotărîri pentru învăţămîntul militar se va face conform reglementarilor specifice.
ART
Articolul 61
Paragraf
Prezenta hotărîre intră în vigoare începînd cu anul de invatamant 1991/1992.
Paragraf
Pe aceeasi data se abroga Hotărîrea Guvernului nr. 521/1990, cu excepţia nomenclatoarelor de meserii şi specialitati aprobate prin anexele nr. 1, 2 3 şi 4, care se aplică şi pentru anul de invatamant 1991/1992.
Paragraf
PRIM-MINISTRU
Paragraf
PETRE ROMAN
ANX
Anexa 1
Paragraf
PLAN DE SCOLARIZARE
Paragraf
pentru anul scolar (universitar) 1991/1992
Paragraf
la toate gradele de invatamant
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit