DECIZIA nr. 105 din 5 februarie 2026referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului
În vigoare
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Liviu Soare în Dosarul nr. 20.303/3/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 219D/2021.
punctul 2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Magistratul-asistent învederează Curții că în data de 26 ianuarie 2026 autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar note scrise în susținerea admiterii acesteia.
punctul 4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă deoarece autorul nu a arătat în mod concret care sunt carențele de neconstituționalitate ale legii, invocând, în susținere, Decizia nr. 141 din 10 martie 2016, prin care Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, o excepție de neconstituționalitate nemotivată, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Totodată, în motivarea excepției de neconstituționalitate se face vorbire despre aspecte ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii, fiind astfel irelevant, sub aspectul constituționalității, faptul că raportului juridic supus judecății i se aplică și altă lege în materia salarizării personalului bugetar. Acestea reprezintă chestiuni ce se află în competența exclusivă a instanțelor judecătorești.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
punctul 5.
Prin Decizia civilă nr. 4.925 din 21 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 20.303/3/2015, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 15 ianuarie 2021, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost invocată de Liviu Soare într-o cauză aflată în faza de recurs, având ca obiect obligarea pârâtului Ministerul Administrației și Internelor să emită un ordin prin care să acorde autorului excepției gradul profesional de inspector principal de poliție începând cu data de 25 martie 2015.
punctul 6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate încalcă art. 53 din Constituție și art. 26 alin. (1) și (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Menționează că a fost supus unui tratament discriminatoriu de către pârâții din dosarul de fond, considerând că este singurul polițist din România, președinte de sindicat, care nu a beneficiat de prevederile unui ordin emis de ministrul administrației și internelor, și că, în pronunțarea sentinței recurate, instanța judecătorească a depășit atribuțiile puterii judecătorești, încălcându-i dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare.
punctul 7.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
punctul 8.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
punctul 9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Paragraf
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit actului de sesizare, dispozițiile art. 19 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Observând însă argumentele prezentate de autorul excepției, precum și faptul că acesta nu aduce vreo critică de neconstituționalitate cu privire la soluțiile legislative cuprinse de dispozițiile legale ale art. 19 alin. (2) - (4), Curtea va reține drept obiect al excepției doar dispozițiile art. 19 alin. (1) din cuprinsul Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, care au următorul conținut:
Citat
Alineatul (1)
Acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiași categorii se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul administrației și internelor.
punctul 12.
Curtea observă că dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin art. I pct. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016. Cu toate acestea, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a constatat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, se va proceda la analiza excepției de neconstituționalitate, normele referitoare la acordarea gradelor profesionale următoare îndeplinind condiția anterior enunțată.
punctul 13.
În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Totodată, examinând motivarea excepției, Curtea reține ca standard de referință și prevederile constituționale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi.
punctul 14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare. În acest sens, cu titlu exemplificativ, prin Decizia nr. 1.570 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2012, Curtea a reținut că dispozițiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 nu cuprind norme juridice care să conducă la aplicarea unui tratament discriminatoriu subiecților vizați de normă. Astfel, acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiași categorii se face, în mod firesc, în ordinea ierarhică a gradelor și în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul administrației și internelor. Textul legal nu conține niciun element care să determine apariția unei stări de discriminare, aplicându-se în mod identic tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Totodată, accesul la gradul profesional următor constituie o caracteristică specifică funcției publice, acesta fiind acordat, firește, cu îndeplinirea cerințelor legale reglementate în acest scop. Cât privește condiția existenței și a nedepășirii limitei numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aceasta nu are legătură cu principiul egalității în drepturi, ci ține de organizarea Ministerului Administrației și Internelor, atribuție ce intră în sfera de competență exclusivă a ministrului administrației și internelor, care va decide în funcție de alocațiile bugetare existente în materie de cheltuieli cu personalul.
punctul 15.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
punctul 16.
Totodată, deși sunt invocate de către autor prevederile art. 53 din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, invocarea acestora nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 483 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 31 martie 2020, paragraful 26). Ținând seama de coordonatele normative ale excepției de neconstituționalitate, precum și de faptul că situația premisă nu pune în discuție o abatere de la desfășurarea firească a relațiilor sociale, Curtea reține că art. 53 din Constituție nu este incident în cauză.
punctul 17.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liviu Soare în Dosarul nr. 20.303/3/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 5 februarie 2026.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Ioana-Laura Paris
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
