DECIZIA nr. 457 din 16 octombrie 2025referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) , (3) , (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. I alin. (1) , (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
În vigoare
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., în numele și pentru membrii de sindicat Cătălin Constantin Bigu și Georgiana Mihaela Roman, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale. Excepția face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.130D/2022.
punctul 2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.133D/2022, nr. 2.135D/2022, nr. 2.161D/2022, nr. 2.242D/2022, nr. 2.293D/2022, nr. 2.294D/2022, nr. 2.302D/2022, nr. 2.307D/2022, nr. 2.339D/2022, nr. 2.372D/2022, nr. 360D/2023, nr. 2.611D/2024 și nr. 2.612D/2024, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1), (3), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și ale art. I alin. (1), (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., în numele și pentru membrii de sindicat Georgian Adrian Cristea și alții, în dosarele nr. 32.739/3/2021, nr. 2.140/101/2021, nr. 1.440/101/2021 și nr. 281/115/2022 ale Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.859/101/2022 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 6.288/118/2021 al Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 4.276/99/2021 și nr. 4.514/99/2021 ale Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 3.633/115/2021, nr. 154/115/2022 și nr. 3.685/115/2021 ale Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și în dosarele nr. 5.779/3/2022 și nr. 19.261/3/2022 ale Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
punctul 4.
La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 5.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.133D/2022, nr. 2.135D/2022, nr. 2.161D/2022, nr. 2.242D/2022, nr. 2.293D/2022, nr. 2.294D/2022, nr. 2.302D/2022, nr. 2.307D/2022, nr. 2.339D/2022, nr. 2.372D/2022, nr. 360D/2023, nr. 2.611D/2024 și nr. 2.612D/2024 la Dosarul nr. 2.130D/2022, care a fost primul înregistrat.
punctul 6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a acesteia. În acest sens invocă Decizia nr. 631 din 7 noiembrie 2024, Decizia nr. 531 din 22 octombrie 2024 și Decizia nr. 544 din 29 octombrie 2024.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
punctul 7.
Prin Încheierea din 6 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 30.863/3/2021, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., în numele și pentru membrii de sindicat Cătălin Constantin Bigu și Georgiana Mihaela Roman, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale. Excepția face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.130D/2022.
punctul 8.
Prin Încheierea din 14 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 32.739/3/2021, prin Încheierea din 16 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.140/101/2021, prin Încheierea din 13 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.440/101/2021, și prin Încheierea din 11 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 281/115/2022, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., în numele și pentru membrii de sindicat Georgian Adrian Cristea și alții, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a unor majorări salariale. Excepția face obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.133D/2022, nr. 2.135D/2022, nr. 2.307D/2022 și nr. 2.372D/2022.
punctul 9.
Prin Încheierea din 8 februarie 2023 (astfel cum aceasta a fost îndreptată prin Încheierea din 14 februarie 2023), pronunțată în Dosarul nr. 1.859/101/2022, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1), (3), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și ale art. I alin. (1), (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., în numele și pentru membrul de sindicat Mircea Nițulescu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu privind funcționarii publici. Excepția face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 360D/2023.
punctul 10.
Prin Sentința civilă nr. 1.084 din 13 iulie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.288/118/2021, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., în numele și pentru membrii de sindicat Cristian-Marian Cotabiță și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale. Excepția face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.161D/2022.
punctul 11.
Prin Încheierea din 28 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.276/99/2021, și prin Decizia nr. 495 din 12 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.514/99/2021, Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., în numele și pentru membrii de sindicat Eugen Nedelcu și Claudiu Florentin Amarandei și alții, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a unor majorări salariale. Excepția face obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.242D/2022 și nr. 2.339D/2022.
punctul 12.
Prin încheierile din 6 octombrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 3.633/115/2021 și nr. 154/115/2022, și prin Încheierea din 12 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.685/115/2021, Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., în numele și pentru membrii de sindicat Bebi Ploștinaru, Paul Rezeanu, Ionela-Elena Oprican și alții, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a unor majorări salariale. Excepția face obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.293D/2022, nr. 2.294D/2022 și nr. 2.302D/2022.
punctul 13.
Prin Decizia civilă nr. 1.611 din 9 iulie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 5.779/3/2022, și prin Decizia civilă nr. 2.588 din 5 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 19.261/3/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1), (3), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și ale art. I alin. (1), (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., în numele și pentru membrii de sindicat Gabriel Dragne, Daniela-Lucica Teodorescu-Colciu și alții, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a unor majorări salariale. Excepția face obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.611D/2024 și nr. 2.612D/2024.
punctul 14.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că dispozițiile legale criticate instituie o derogare de la regula aplicării etapizate a creșterilor salariale, stabilită pentru perioada 2019-2022 de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Se arată că adoptarea succesivă a celor două ordonanțe de urgență ale Guvernului criticate a condus la încălcarea condițiilor de predictibilitate și previzibilitate a legii, având în vedere că practica înghețării salariilor prin ordonanță de urgență nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism transparent de stabilire și să fie clare, previzibile și predictibile. În acest sens este indicată jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 și Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011) și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
punctul 15.
Deși Legea-cadru nr. 153/2017 enumeră printre principiile sale eliminarea inechităților salariale, chiar acest act normativ instituie, la art. 38 alin. (2) și (3), exceptări de la regula aplicării etapizate, însă funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne și militarii nu se regăsesc printre aceste categorii socioprofesionale exceptate, astfel că aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 s-a făcut inițial diferențiat, cu un calendar diferit în funcție de categoria socioprofesională. Criteriul temporal al unor legi care, în practică, nu s-au aplicat (Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice) ori care au fost aplicate integral doar unor categorii profesionale, în timp ce altora le-au fost aplicate doar parțial, așa cum este Legea-cadru nr. 153/2017, limitând astfel unele drepturi salariale, în sensul că anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, nu s-au aplicat, încalcă principiul egalității în drepturi, echității și egalității de tratament, precum și al caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar.
punctul 16.
Așadar, chiar și anterior înghețării salariilor prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 existau diferențieri între diferite categorii socioprofesionale, precum funcționarii publici cu statut special, înghețarea neavând decât efectul perpetuării discriminărilor dintre categoria menționată anterior și celelalte, cărora li s-au aplicat dispoziții care au dus la majorări salariale doar cu privire la acestea.
punctul 17.
Autorul excepției consideră că au fost încălcate și prevederile art. 53 din Constituție, deoarece restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale poate avea loc doar în condiții stricte, iar motivele invocate la adoptarea ordonanțelor de urgență criticate nu pot constitui o justificare pentru neacordarea unor drepturi.
punctul 18.
O altă discriminare ce nu se poate justifica în mod obiectiv în cadrul sistemului de salarizare a fost creată între polițiști/militari și personalul bugetar prevăzut de Legea nr. 205/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, și anume personalul didactic medico-farmaceutic din universități care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate, cu privire la care legiuitorul a reglementat un nou drept salarial, în timp ce pentru prima categorie menționată a dispus înghețarea salariilor prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Or, nediscriminarea este un principiu de drept universal, prevăzut de Constituția României, prin Declarația Universală a Drepturilor Omului și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind protejat și la nivelul viziunii și politicilor Uniunii Europene de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în particular, de două directive care vizează integrarea în domeniu a forței de muncă a cetățenilor (Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică), toate aceste acte normative fiind, prin urmare, încălcate.
punctul 19.
Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile legale criticate corespund cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate, în așa fel încât să permită oricărei persoane, care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate, să își regleze conduita. Instanțele judecătorești arată că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. Opțiunile legiuitorului care au determinat adoptarea prevederilor legale criticate nu pot fi reținute ca fiind discriminatorii, în situația în care se aplică uniform tuturor categoriilor de personal bugetar aflate în situații comparabile. Instanțele de judecată fac referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
punctul 20.
De asemenea, arată că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, iar modificarea reglementărilor în această materie nu echivalează cu restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Așa fiind, prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice.
punctul 21.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
punctul 22.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Paragraf
examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 23.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 24.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I alin. (1), (3), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1332 din 31 decembrie 2020, precum și cele ale art. I alin. (1), (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1202 din 18 decembrie 2021. Dispozițiile legale criticate nu mai sunt în prezent în vigoare, întrucât au avut aplicabilitate limitată în timp, respectiv cele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 doar pentru anul 2021, iar cele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, având un conținut normativ similar, doar pentru anul 2022. Cu toate acestea, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, instanța de contencios constituțional se va pronunța asupra constituționalității acestora în redactarea care continuă, și după ieșirea lor din vigoare, să producă efecte juridice în cauzele în care excepțiile au fost invocate. Textele de lege criticate au următorul conținut:
-
Art. I alin. (1), (3), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020:
Citat
Alineatul (1)
Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) și (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)
Alineatul (3)
În anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Alineatul (4)
Prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2020.
Alineatul (5)
În anul 2021, începând cu luna ianuarie, instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională acordă cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.
-
Art. I alin. (1), (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021:
Citat
Alineatul (1)
Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) și (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2021 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)
Alineatul (5)
În anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Alineatul (6)
Prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, valoarea lunară a indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2021.
punctul 25.
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) și (2) cu privire la principiul nediscriminării și egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) și (2) privind protecția dreptului de proprietate, art. 47 referitor la nivelul de trai și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, din motivarea criticii se deduce în mod rezonabil invocarea art. 115 alin. (4) și (6) din Legea fundamentală, cu privire la condițiile în care pot fi adoptate ordonanțele de urgență ale Guvernului.
punctul 26.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa recentă, respectiv prin Decizia nr. 631 din 7 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 martie 2025, Decizia nr. 544 din 29 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 22 mai 2025, și Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 11 decembrie 2024, a constatat constituționalitatea dispozițiilor criticate față de critici identice formulate de același autor ca în prezenta cauză, respectiv Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul M.A.I., în numele și pentru unii membri de sindicat.
punctul 27.
Atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții.
punctul 28.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., în numele și pentru membrii de sindicat Cătălin Constantin Bigu și alții, în Dosarul nr. 30.863/3/2021 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 32.739/3/2021, nr. 2.140/101/2021, nr. 1.440/101/2021 și nr. 281/115/2022 ale Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.859/101/2022 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 6.288/118/2021 al Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 4.276/99/2021 și nr. 4.514/99/2021 ale Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 3.633/115/2021, nr. 154/115/2022 și nr. 3.685/115/2021 ale Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și în dosarele nr. 5.779/3/2022 și nr. 19.261/3/2022 ale Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I alin. (1), (3), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. I alin. (1), (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 16 octombrie 2025.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Daniela Ramona Marițiu
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
