Curtea Constituțională respinge contestația sindicatului polițiștilor privind înghețarea salariilor din 2021-2022
Prin Decizia nr. 457 din 16 octombrie 2025, Curtea Constituțională a României a respins, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I. împotriva prevederilor OUG nr. 226/2020 și OUG nr. 130/2021, care au menținut salariile personalului bugetar la nivelul anilor anteriori în cursul exercițiilor fiscale 2021 și 2022. Decizia, definitivă și general obligatorie, consolidează jurisprudența constantă a instanței de contencios constituțional în materia politicii salariale a statului și închide calea contestării pe motiv de neconstituționalitate a măsurilor de îngheţare a veniturilor pentru funcționarii publici cu statut special din structurile de ordine publică.
Context și obiective
Ordonanțele de urgență nr. 226/2020 și nr. 130/2021 au reprezentat instrumente de politică fiscal-bugetară prin care Guvernul a derogat de la calendarul de creștere etapizată a salariilor prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Concret, aceste acte normative au dispus menținerea salariilor de bază, soldelor de funcție, sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și celorlalte componente ale sistemului de salarizare la nivelul lunii decembrie a anului precedent — decembrie 2020 pentru anul 2021, respectiv decembrie 2021 pentru anul 2022. Măsura a vizat inclusiv indemnizația de hrană și compensația bănească pentru drepturile de hrană ale instituțiilor de apărare și ordine publică.
Adoptarea acestor ordonanțe s-a înscris într-o practică legislativă recurentă a ultimilor ani, prin care executivul a amânat succesiv implementarea integrală a grilei de salarizare unitară din Legea nr. 153/2017, invocând constrângeri bugetare. Această practică a generat un val de contestații din partea organizațiilor sindicale, în special din rândul personalului din structurile Ministerului Afacerilor Interne.
Cine este vizat
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., acționând în numele și pentru un număr semnificativ de membri de sindicat — polițiști și funcționari publici cu statut special. Cauzele au fost înregistrate la instanțe din întreaga țară: Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Constanța, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Timișoara și Curtea de Apel București, toate în secțiile de contencios administrativ și fiscal. Curtea Constituțională a conexat un total de 14 dosare, reflectând amploarea fenomenului și numărul mare de funcționari afectați de măsurile de îngheţare salarială.
Decizia produce efecte directe asupra tuturor categoriilor de personal plătit din fonduri publice care au fost supuse prevederilor celor două ordonanțe de urgență, dar în mod particular asupra polițiștilor și personalului contractual din M.A.I., ale căror drepturi salariale au rămas în urmă față de alte categorii bugetare care au beneficiat de excepțiile prevăzute chiar de Legea-cadru nr. 153/2017.
Argumentele sindicatului și răspunsul Curții
Sindicatul a invocat mai multe motive de neconstituționalitate. În esență, a susținut că înghețarea repetată a salariilor prin ordonanțe de urgență încalcă principiul predictibilității legii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece practica adoptării succesive a unor derogări de la calendarul de creștere salarială face imposibilă anticiparea veniturilor de către funcționari. A mai invocat discriminarea față de alte categorii de personal bugetar — în special personalul didactic medico-farmaceutic, care a beneficiat de noi drepturi salariale prin Legea nr. 205/2020 — și încălcarea dreptului de proprietate, a dreptului la un nivel de trai decent, precum și a condițiilor stricte prevăzute de art. 53 din Constituție pentru restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale.
Curtea Constituțională a constatat că aceleași critici, formulate de același autor, au fost deja analizate și respinse prin Decizia nr. 631/2024, Decizia nr. 544/2024 și Decizia nr. 388/2024. Instanța de contencios constituțional a reiterat că legiuitorul dispune de o marjă largă de apreciere în materia politicii salariale a personalului bugetar, iar menținerea nivelului salarial nu constituie o restrângere a unui drept fundamental în sensul art. 53 din Constituție, ci o redimensionare a politicii salariale justificată de condițiile economice și sociale. De asemenea, Curtea a reținut că prevederile criticate se aplică uniform tuturor categoriilor de personal bugetar aflate în situații comparabile, fără a genera discriminare.
Instanțele de judecată care au formulat actele de sesizare au apreciat și ele, în unanimitate, că excepția este neîntemeiată, subliniind că dispozițiile criticate îndeplinesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a normei juridice.
Obligații principale
Decizia nr. 457/2025, fiind de respingere a excepției de neconstituționalitate, nu generează obligații noi pentru autoritățile publice sau pentru personalul bugetar. Ea confirmă, în schimb, validitatea cadrului normativ existent, ceea ce înseamnă că instanțele de judecată în fața cărora sunt pendinte litigiile salariale nu vor putea înlătura aplicarea OUG nr. 226/2020 și OUG nr. 130/2021 pe motiv de neconstituționalitate.
Trebuie subliniat că, deși aceste ordonanțe de urgență nu mai sunt în vigoare (aplicabilitatea lor fiind limitată la anii 2021, respectiv 2022), ele continuă să producă efecte juridice în cauzele în care au fost invocate, principiu confirmat de Curtea Constituțională prin raportare la propria jurisprudență (Decizia nr. 766/2011).
Ce trebuie să faci acum
Pentru organizațiile sindicale și funcționarii publici cu statut special din M.A.I. care au litigii pendinte privind majorări salariale aferente perioadei 2021-2022, decizia Curții Constituționale impune o reevaluare a strategiei juridice. Este recomandabilă consultarea cu un avocat specializat în dreptul muncii și contencios administrativ pentru a analiza argumentele rămase disponibile în litigiile individuale, în special cele care nu se bazează exclusiv pe excepția de neconstituționalitate. De asemenea, organizațiile sindicale ar trebui să analizeze oportunitatea formulării unor acțiuni pe alte temeiuri juridice, inclusiv pe dreptul Uniunii Europene, acolo unde acest lucru este posibil și nu a fost deja tranșat de instanțe. În fine, funcționarii afectați trebuie să verifice stadiul procesual al dosarelor proprii, având în vedere că decizia Curții Constituționale se comunică direct instanțelor de judecată implicate și va fi luată în considerare la soluționarea cauzelor.
Sursa: DECIZIA nr. 457 din 16 octombrie 2025, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-21.
