DECIZIA nr. 54 din 22 ianuarie 2026referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 din Codul de procedură civilă
În vigoare
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Laurențiu Sorescu.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 1.481/121/2019 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 616D/2021.
punctul 2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.224D/2021, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în Dosarul nr. 1.100/121/2020 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal.
punctul 4.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 5.
Președintele Curții, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.224D/2021 la Dosarul nr. 616D/2021, care a fost primul înregistrat.
punctul 6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 770 din 29 noiembrie 2018, prin care s-a reținut că accesul liber la justiție poate fi limitat de anumite condiții de formă și de fond. De asemenea, este competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului, iar textul criticat reprezintă expresia voinței acestuia de a asigura celeritatea desfășurării procesului.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
punctul 7.
Prin Încheierea din 19 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.481/121/2019, și prin Încheierea din 18 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.100/121/2020, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galați în cauze având ca obiect soluționarea recursului într-un litigiu de contencios administrativ, respectiv comunicarea unor informații de interes public și daune morale.
punctul 8.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 304 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care permit interpretarea și aplicarea arbitrară, părtinitoare și abuzivă și, de asemenea, în măsura în care permit judecătorului să persecute și să discrimineze părțile. Se arată că neconstituționalitatea este determinată și de faptul că textul criticat nu îndeplinește standardele de claritate, precizie și previzibilitate prevăzute în Constituție. Se menționează, în acest sens, și dispozițiile cuprinse în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
punctul 9.
Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 616D/2021, apreciază că excepția este neîntemeiată, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții cuprinsă în Decizia nr. 519 din 7 iulie 2015, Decizia nr. 770 din 29 noiembrie 2018 și Decizia nr. 789 din 29 noiembrie 2018.
punctul 10.
Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.224D/2021, arată că autoarea excepției nu explicitează modul concret în care dispozițiile art. 304 din Codul de procedură civilă contravin art. 1, 15, 16, 20, 21, 24, 53 și 148 din Constituție, ci susține doar că textul criticat permite judecătorului soluționarea cauzei în mod abuziv, persecutând, discriminând și umilind partea.
punctul 11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
Paragraf
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:
punctul 12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 304 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:
-
Art. 304 - Denunțarea înscrisului ca fals
Citat
Alineatul (1)
Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părți declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină.
Alineatul (2)
Dacă partea care folosește înscrisul nu este prezentă, instanța va ordona ca aceasta să se prezinte personal pentru a lua cunoștință de denunțarea înscrisului ca fals, să depună originalul și să dea explicațiile necesare.
Alineatul (3)
Judecătorul poate ordona prezentarea părților chiar și înainte de primul termen de judecată, dacă partea declară, prin întâmpinare, că scrierea sau semnătura sa este falsificată.
Alineatul (4)
În cazuri temeinic justificate, părțile pot fi reprezentate prin mandatari cu procură specială.
punctul 14.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană.
punctul 15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, se observă că dispozițiile art. 304 din Codul de procedură civilă reglementează procedura înscrierii în fals, instituind termenul în care aceasta poate fi invocată și regulile specifice de desfășurare. În motivarea criticilor de neconstituționalitate, autoarea susține că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1, 15, 16, 20, 21, 24, 53 și 148 în măsura în care permit interpretarea și aplicarea arbitrară, părtinitoare și abuzivă și în măsura în care permit judecătorului să persecute și să discrimineze părțile. De asemenea, se susține că textele criticate nu îndeplinesc standardele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii.
punctul 16.
Analizând motivarea autoarei excepției raportat la dispozițiile din Constituție invocate, se observă că, deși sunt menționate prevederile constituționale anterior indicate, acestea se invocă în mod formal, deoarece în realitate nu se motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale invocate. Or, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 691 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 17 mai 2024, paragrafele 24-27).
punctul 17.
Or, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autoare. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate.
punctul 18.
Așadar, având în vedere caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, față de dispozițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, având în vedere că nu este îndeplinită condiția motivării, cuprinsă în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
punctul 19.
Distinct de cele menționate mai sus, Curtea observă că singura critică a autoarei excepției se referă la posibilitatea ca, prin interpretarea și aplicarea abuzivă a textului criticat, judecătorul „să persecute și să discrimineze părțile“. Or, nici din acest punct de vedere, autoarea excepției nu reliefează vreun viciu de neconstituționalitate intrinsec normei legale atacate, ci se raportează la o eventuală sau concretă modalitate de interpretare și aplicare a acestui text în propria cauză sau în general, ceea ce nu poate reprezenta o reală critică de neconstituționalitate. În plus, maniera în care o instanță de judecată competentă realizează interpretarea juridică a unor texte legale și apoi dispune aplicarea lor nu intră în sfera de competență a controlului de constituționalitate realizat de Curtea Constituțională, ci reprezintă atributul exclusiv al instanțelor judecătorești.
punctul 20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 1.481/121/2019 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 1.100/121/2020 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2026.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Mihaela-Carmen Munteanu
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
