DECIZIA nr. 58 din 22 ianuarie 2026referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (2) și ale art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative
În vigoare
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, în forma acestora la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, și ale art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în forma actuală, excepție ridicată de Liliana Maria Biscan în Dosarul nr. 6.819/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.699D/2021.
punctul 2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens face trimitere, în esență, la considerentele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 521 din 22 octombrie 2024, prin care instanța de contencios constituțional a constatat că aspectele invocate țin de interpretarea și aplicarea legii și excedează competenței Curții Constituționale. De asemenea, arată că, prin Decizia nr. 451 din 23 iunie 2020, Curtea Constituțională a reținut că măsura eșalonării plății titlurilor executorii are un scop legitim, și anume asigurarea stabilității economice a țării.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
punctul 4.
Prin Sentința civilă nr. 702 din 7 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.819/2/2020, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene în forma acestora la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, și ale art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în forma actuală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Liliana Maria Biscan într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a ordinului ministrului justiției de stabilire a drepturilor salariale.
punctul 5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 sunt neconstituționale în măsura în care eșalonarea trebuie aplicată simultan mai multor titluri executorii din ani diferiți, dintre care în unele titluri „valoarea titlului executoriu“ nu este determinabilă, iar prevederile mai sus menționate vin în concurs cu aplicarea art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și/sau cu alte norme privitoare la eșalonarea plăților de drepturi salariale restante.
punctul 6.
Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. În acest sens arată că, prin Decizia nr. 451 din 23 iunie 2020, Curtea Constituțională a reținut că eșalonarea succesivă a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar este o practică recurentă a legiuitorului. De asemenea, invocă Decizia nr. 114 din 13 martie 2018, prin care instanța de contencios constituțional a stabilit că astfel de măsuri vizează rezolvarea unor situații extraordinare prin instituirea unor derogări cu caracter temporar de la dreptul comun, păstrând un raport rezonabil de proporționalitate față de scopul urmărit.
punctul 7.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
punctul 8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
Paragraf
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, în forma acestora la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, și ale art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în forma actuală. Se observă că dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 au avut aplicare limitată în timp și au fost modificate prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020, fiind păstrată, de principiu, soluția legislativă. Însă, întrucât în cauza dedusă judecății produc efecte juridice prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 în redactarea anterioară acestei modificări și având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, urmează să fie reținute ca obiect al excepției dispozițiile art. 34 alin. (2) și ale art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2020, dispoziții care au următorul conținut:
-
Art. 34 alin. (2): „Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“;
-
Art. 39 alin. (1):
Citat
Paragraf
Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel:
litera A)
în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
litera B)
în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
litera C)
în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
litera D)
în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
litera E)
în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
punctul 11.
Autorul excepției susține că textele legale criticate sunt neconstituționale fără a indica textele constituționale de referință.
punctul 12.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, paragraful 1, instanța de contencios constituțional a statuat că există trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a mai reținut că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, nu este o condiție sine qua non ca motivarea să existe în materialitatea ei dacă textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate. În schimb, în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element distinct, iar din textul constituțional invocat nu rezultă în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, nu se poate reține existența unei veritabile critici de neconstituționalitate. Prin aceeași decizie, făcând referire la jurisprudența sa anterioară, Curtea a statuat că nu poate proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o manieră eliptică întrucât aceasta ar presupune ca instanța de control constituțional să se substituie autorului pentru a formula critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu exercitarea unui control din oficiu, nepermis de art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
punctul 13.
Aplicând aceste considerente de principiu la cauza de față, Curtea constată că, în ceea ce privește dispozițiile art. 34 alin. (2) și ale art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, autoarea excepției nu menționează care sunt textele constituționale de referință pretins încălcate, iar excepția invocată nu conține motivarea neconstituționalității prevederilor legale criticate, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
punctul 14.
Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (2) și ale art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 este inadmisibilă întrucât lipsesc două dintre cele trei elemente inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, respectiv indicarea normelor constituționale de referință și motivarea relației de contrarietate dintre textele criticate și normele constituționale de referință.
punctul 15.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (2) și ale art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Liliana Maria Biscan în Dosarul nr. 6.819/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2026.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Cristian-Nicolae Sima
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
