AcasăDocument
PLANUL NAȚIONAL din 16 ianuarie 2008
de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008-2012*) (actualizat la data de 29 iulie 2015*)
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
*) Aprobat de Hotărârea nr. 60 din 16 ianuarie 2008, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 126 din 18 februarie 2008.
Paragraf
Pentru implementarea Planului național de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008-2012, denumit în continuare Plan național de alocare, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificații:
Paragraf
Activitatea de proiect - implementarea unui proiect dezvoltat prin utilizarea mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto, în conformitate cu art. 6 sau art. 12 din Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, și deciziile conferințelor părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice sau la Protocolul de la Kyoto.
Paragraf
Acreditare - atestarea de către o terță parte referitoare la un organism de verificare, care semnifică demonstrarea oficială a competențelor și capabilităților de a efectua verificarea raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, a datelor și informațiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum și evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră, și a altor cerințe relevante, pe domenii de acreditare.
Paragraf
Alocare - stabilirea plafonului național, a plafoanelor sectoriale și a numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație.
Paragraf
Anexa nr. 1 la Directiva 87/2003/CE - cuprinde categoriile de activități și instalații care generează emisii specifice de gaze cu efect de seră.
Paragraf
Banking - posibilitatea reportării certificatelor între perioade.
Paragraf
Cantitate atribuită (AA) - cantitatea de emisii de GES pe care o țară inclusă în anexa B la Protocolul de la Kyoto (România) o poate genera în prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto (2008-2012).
Paragraf
Certificat de emisii de gaze cu efect de seră - titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită, valabil numai pentru îndeplinirea scopului Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și care este transferabil în condițiile prevăzute de această hotărâre.
Paragraf
Cogenerare - producția combinată și simultană de căldură și energie electrică.
Paragraf
Determinarea (verificarea) ERU-urilor - evaluarea și verificarea de către o entitate independentă acreditată (AIE) a rapoartelor de monitorizare anuale privind ERU-urile obținute în cadrul unui proiect JI, prezentate de participanții la proiect, conform cerințelor relevante prevăzute de liniile directoare pentru aplicarea mecanismului JI.
Paragraf
Determinare - evaluarea ulterioară a cantității de reduceri de emisii de gaze cu efect de seră generate prin proiecte JI și CDM, ținându-se seama de cerințele asociate mecanismelor JI și CDM.
Paragraf
Dioxid de carbon echivalent (CO(2) eq.)) - unitatea de măsură universală utilizată pentru a indica potențialul global de încălzire a celor 6 GES. Dioxidul de carbon este gazul de referință cu ajutorul căruia sunt calculate și raportate celelalte GES.
Paragraf
Gaze cu efect de seră (GES) - cele 6 gaze cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto și prevăzute în anexa A la acesta sunt:
Paragraf
● dioxid de carbon - CO2 (1);
Paragraf
● metan - CH4 (21);
Paragraf
● protoxid de azot - N2O (310);
Paragraf
● hidrofluorocarburi - HFC-uri (140-11.700);
Paragraf
● perfluorocarburi - PFC-uri (6.500-9.200);
Paragraf
● hexafluorură de sulf - SF6 (23.900).
Paragraf
NOTĂ: Potențialele de încălzire globală (GWP) ale acestor gaze sunt prezentate în paranteză, în conformitate cu Decizia 2/CP3. Potențialul de încălzire globală reprezintă un index al efectului asupra încălzirii globale a fiecărui GES remanent în atmosferă și puterea acestuia în absorbția radiațiilor infraroșii emise de Pământ.
Paragraf
Intrabanking - reportarea certificatelor în cadrul aceleiași perioade.
Paragraf
Mecanisme flexibile ale Protocolului de la Kyoto - Protocolul de la Kyoto permite părților care l-au ratificat să-și îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor de GES combinând politicile și măsurile interne cu 3 mecanisme flexibile, și anume: implementare în comun - Joint Implementation (JI) - art. 6; mecanism de dezvoltare curată - Clean Development Mechanism (CDM) - art. 12; comercializarea internațională a emisiilor - International Emissions Trading - art. 17. Primele două mecanisme au la bază proiecte reale de investiții prin care părțile pot reduce costurile de realizare a angajamentelor de reducere a emisiilor proprii de GES, profitând de oportunitățile de realizare a acestor proiecte JI și CDM în alte țări, proiecte ce vor avea ca efect reducerea emisiilor de GES sau intensificarea absorbției și sechestrării CO(2) din atmosferă cu costuri mai mici comparativ cu realizarea unor reduceri similare în țările respective. Astfel, beneficiarii proiectelor de investiții care au ca efect reducerea emisiilor de GES au posibilitatea de a acoperi o parte a schemei financiare din transferul unităților de reducere a emisiilor (ERU) către o țară dezvoltată care participă la dezvoltarea proiectului.
Paragraf
Parte aflată pe anexa I la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice - țară înscrisă în anexa I la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care a ratificat Protocolul de la Kyoto așa cum se prevede în art. 1 alin. (7) din Protocolul de la Kyoto.
Paragraf
Parte aflată pe anexa B la Protocolul de la Kyoto (aproape identică cu anexa I la UNFCCC) - țările cuprinse în această anexă au acceptat reduceri de emisii în perioada 2008-2012. Aceasta include țările dezvoltate (membrii OECD, UE) și țările cu economie în tranziție.
Paragraf
Perioadă - intervalul de timp pentru care se întocmește fiecare plan național de alocare.
Paragraf
Perioadă subsecventă - oricare perioadă de 5 ani, după anul 2012, pentru care se întocmește fiecare plan național de alocare.
Paragraf
Perioadă de angajament - perioada prevăzută de Protocolul de la Kyoto în timpul căreia emisiile de GES ale părților incluse în anexa B (ca medie în această perioadă) trebuie să se încadreze în limita cantitativă prevăzută. Prima perioadă de angajament acoperă intervalul 2008-2012.
Paragraf
Planul național de alocare - documentul prin care se stabilește numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național, precum și la nivelul fiecărei instalații care intră sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Paragraf
Protocolul de la Kyoto - în anul 1997, la cea de-a treia Conferință a părților la Convenție, a fost aprobat Protocolul de la Kyoto, în vederea stabilirii unor măsuri, ținte și perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).
Paragraf
Unitate de reducere a emisiilor (ERU - Emission Reduction Unit) - unitatea de măsură pentru reducerile de emisii de GES rezultate în urma dezvoltării unui proiect JI și este egală cu o tonă metrică de CO(2) echivalent, calculată pe baza potențialului de încălzire globală al fiecărui GES reglementat de Protocolul de la Kyoto.
Paragraf
Reducere de emisii certificate (CER - Certified Emission Reduction) - unitatea de măsură pentru reducerile de emisii de GES rezultate în urma dezvoltării unui proiect CDM și este egală cu o tonă metrică de CO(2) echivalent, calculată pe baza potențialului de încălzire globală al fiecărui GES reglementat de Protocolul de la Kyoto.
Paragraf
Registru național - bază de date electronică unică, standardizată și securizată, care înregistrează și urmărește toate operațiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, și cu unități de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute prin Protocolul de la Kyoto, definite conform Hotărârii Guvernului nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale privind schimbările climatice; toate operațiunile se realizează pe cale electronică.
Paragraf
Schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS) - mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, aplicat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, care se bazează pe principiul "limitare - tranzacționare".
Paragraf
PRINCIPIILE DE ALOCARE
PRE PRE_56
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 0
Introducere
Paragraf 0
1. Schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în România
Paragraf
Prezentul document reprezintă Planul național de alocare (PNA) al României necesar participării în cadrul schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (denumită în prezentul document schemă), pentru anul 2007 și pentru perioada 2008-2012.
Paragraf
Schema UE este stabilită prin Directiva 2003/87/CE*1) privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Schema se aplică în prima fază pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2007, iar a doua fază a schemei se desfășoară în perioada 2008-2012, corespunzând cu prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto.
Paragraf
*1) Directiva Consiliului și Parlamentului European stabilind o schemă pentru comerțul cu certificate de GES în cadrul Comunității și amendând Directiva 1996/61/CE.
Paragraf
În cazul României, prevederile Directivei 2003/87/CE devin obligatorii odată cu intrarea în UE în 2007. PNA este elaborat pentru anul 2007, ultimul an al perioadei 2005-2007 și pentru perioada 2008-2012, fiind transmis Comisiei Europene într-un singur document consolidat.
Paragraf
Planul național de alocare devine operațional pentru România după aprobarea lui prin hotărâre a Guvernului României, ca urmare a notificării aprobării acestuia de către Comisia Europeană.
Paragraf
Cadrul legal pentru funcționarea schemei este asigurat de Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, care transpune atât Directiva 2003/87/CE, cât și Directiva 2004/101/CE*2).
Paragraf
*2) Linking Directive.
Paragraf 0
2. Planul național de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008-2012
Paragraf
Planul național de alocare reprezintă documentul prin care se stabilește numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național, precum și la nivelul fiecărei instalații care intră sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006*3).
Paragraf
*3) Articolul 9(1) din Directiva 2003/87/CE.
Paragraf
La elaborarea Planului național de alocare, atât pentru prima perioadă, cât și pentru cea de-a doua perioadă, se ține seama de cel de-al doilea ghid al Comisiei Europene*4) privind elaborarea Planului național de alocare (COM (2005)703), care are rolul de a asista statele membre în implementarea criteriilor din anexa III la Directiva 2003/87/CE.
Paragraf
*4) COM(2005)703.
Paragraf
Documentul a fost elaborat pe baza formatului comun sugerat de liniile directoare ale directivei. Acest format se constituie într-o serie de întrebări corespunzătoare criteriilor obligatorii din anexa III la Directiva 2003/87/CE. Răspunsurile la întrebări, listate în secțiunile de sub acestea, reprezintă modul în care România a răspuns solicitărilor acestor criterii.
Paragraf 0
3. Documentul de față
Paragraf
Planul național de alocare al României pentru anul 2007 și perioada 2008-2012 descrie metodologia și principiile pe baza cărora se face alocarea certificatelor, prezintă numărul total de certificate ce urmează a fi alocate, precum și numărul de certificate ce se alocă fiecărui sector, precum și fiecărei instalații.
Paragraf 1
Determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național
Paragraf 1
Limita de emisii și obligația României de reducere a emisiilor
PRE PRE_82
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
România a semnat Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) în 1992 la Summitul de la Rio de Janeiro și a ratificat-o prin Legea nr. 24/1994.
Paragraf
România a fost prima țară înscrisă în anexa I*5) a UNFCCC care a ratificat Protocolul de la Kyoto, angajându-se astfel să-și reducă emisiile de GES cu 8% față de nivelul anului 1989, în timpul primei perioade de angajament, 2008-2012. Anul 1989 a fost acceptat ca an de referință pentru reducerea emisiilor de GES în baza deciziilor 9/CP2 și 11/CP4, deoarece acest an exprimă cel mai bine legătura directă dintre rezultatele economice ale României și emisiile de GES.
Paragraf
*5) Economii în dezvoltare și țări în tranziție.
Paragraf 1
2. Principii, ipoteze și date
PRE PRE_89
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 1
2.1. Evoluția emisiilor gazelor cu efect de seră
Paragraf
Conform datelor cuprinse în ultimul inventar național al emisiilor de GES, în anul 2004 valoarea totală a emisiilor de GES directe*6) și indirecte*7) (excluzând sechestrările prin absorbție LULUCF*8)) a fost de 154,627 milioane tone CO(2) echivalent. Acest nivel este cu mai mult de 40% sub nivelul de reducere a emisiilor asumat prin Protocolul de la Kyoto.
Paragraf
*6) CO(2), CH(4), N(2)O, HFC, PFC, SF(6).
Paragraf
*7) NOx, CO, NMVOC , SO(2).
Paragraf
*8) Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură.
Paragraf
Figura 1 prezintă evoluția istorică a emisiilor de GES în perioada 1989-2004.
Paragraf
Figura 1. Total emisii de gaze cu efect de seră comparativ cu ținta Kyoto
Paragraf
Evoluția emisiilor GES reflectă tendința principală de evoluție a economiei naționale, evidențiată și de evoluția PIB. După anul 1999, cantitatea de emisii a început să crească ca urmare a revitalizării economiei.
Paragraf
Pentru anul 2004, emisiile de CO(2) reprezintă 75,25% din totalul emisiilor de GES. Ponderea emisiilor CH(4) este de 17,42%, a emisiilor de N(2) O este de 7%, iar a emisiilor de gaze fluorurate de 0,3%.
Paragraf 1
2.2. Contribuția instalațiilor aflate sub incidența schemei
Paragraf
În ceea ce privește politicile și măsurile de reducere a intensității carbonului, România tratează în mod egal atât sectoarele aflate sub incidența schemei, cât și celelalte sectoare, denumite în continuare sectoare non-ETS, așteptând în consecință eforturi egale din partea acestora.
Paragraf
Strategia națională privind schimbările climatice și Planul de acțiune privind schimbările climatice, aprobate în anul 2005, prezintă politicile și măsurile adoptate și propuse în vederea reducerii emisiilor de GES pentru toate sectoarele de activitate ale economiei. Un rezumat al acestor politici și măsuri este prezentat în continuare:
Paragraf
● creșterea participării României în cadrul programului "Inteligent Energy Europe";
Paragraf
● promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile;
Paragraf
● promovarea eficienței energetice la consumatorul final;
Paragraf
● promovarea cogenerării și a eficienței energetice în cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu căldură;
Paragraf
● controlul emisiilor de GES provenite din sectorul de transport;
Paragraf
● promovarea recuperării energiei provenite de la depozitele de deșeuri;
Paragraf
● utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură; introducerea sistemelor integrate de utilizare a terenurilor.
Paragraf
A se vedea secțiunea 1.3 pentru mai multe informații asupra politicilor și măsurilor adoptate în vederea reducerii emisiilor de GES atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru sectoarele non-ETS.
Paragraf 1
2.3. Proiecția emisiilor de GES
Paragraf
Pentru sectorul energie, proiecțiile emisiilor de GES s-au stabilit cu ajutorul pachetului de programe ENPEP (Energy and Power Evaluation Program), dezvoltat de Laboratorul Național de la Argonne (SUA) al Departamentului de Energie al SUA (DOE) și distribuit de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Principalele module folosite au fost MAED (Model for Analyses of Energy Demand), WASP (Wiener Automatic Simulation Program), BALANCE și IMPACTS.
Paragraf
În cadrul sectorului energie au fost analizate următoarele subsectoare:
Paragraf
● producția și importul de energie primară;
Paragraf
● conversia energiei - rafinării, producere de cocs, producere de energie electrică și căldură;
Paragraf
● consumatori de energie.
Paragraf
Pentru restul sectoarelor, proiecțiile emisiilor de GES au fost determinate ținându-se seama de următoarele domenii de activitate:
Paragraf
● agricultură - emisiile de CH(4) datorate fermentației dejecțiilor animalelor și managementului dejecțiilor animaliere și emisiile de N(2)O datorate folosirii îngrășămintelor naturale și chimice;
Paragraf
● industrie - emisii rezultate în urma proceselor industriale;
Paragraf
● solvenți și alte produse - emisiile au fost determinate corelat cu dezvoltarea tehnico-economică;
Paragraf
● deșeuri - opțiuni de management al deșeurilor solide și lichide.
Paragraf
La elaborarea proiecțiilor emisiilor de GES s-a ținut seama de următorii factori:
Paragraf
● produsul intern brut (PIB) și structura sa;
Paragraf
● evoluția producției, la nivel de economie, precum și pentru sectoarele aflate sub incidența schemei;
Paragraf
● politicile și măsurile de reducere a emisiilor atât în sectoarele ETS, cât și în sectoarele non-ETS, fiind specificată reducerea intensității carbonului pentru fiecare sector;
Paragraf
● evoluția cererii de energie electrică și căldură, bazată pe evoluția intensității energetice și evoluția populației;
Paragraf
● îmbunătățiri ale structurii de furnizare (producere și transport) a energiei termice și electrice ce conduc la modificări ale intensității carbonului în producerea de energie.
Paragraf
Ipotezele de bază sunt descrise detaliat în secțiunile următoare.
Paragraf 1
2.4. Ipoteze pentru evoluția PIB
Paragraf
Guvernul României sprijină activ un ritm accelerat de creștere a PIB în vederea reducerii decalajului economic dintre România și statele membre UE. Tabelul 1 prezintă creșterea și structura estimată a PIB pentru perioada 2003-2012. Creșterea estimată a PIB se datorează creșterii cererii interne și mai ales a investițiilor, sprijinite prin fonduri guvernamentale și fonduri structurale UE. În aceste condiții, este așteptată o creștere a PIB pe locuitor de la 2720 euro, la nivelul anului 2004, la 3880 euro în 2010.
Paragraf
Prognoza creșterii economice până în 2012 are la bază următoarele considerente:
Paragraf
● modificarea structurii și modernizarea economiei;
Paragraf
● diversificarea surselor de energie primară și dezvoltarea sectorului de producere a energiei electrice;
Paragraf
● reducerea intensității energetice prin:
Paragraf
● reducerea pierderilor de căldură și energie electrică în rețelele de transport și distribuție;
Paragraf
● capacități noi de producție eficiente;
Paragraf
● izolarea termică a clădirilor;
Paragraf
● creșterea eficienței energetice în sectorul rezidențial și în cel al serviciilor;
Paragraf
● promovarea vehiculelor cu emisii reduse;
Paragraf
● dezvoltarea transportului în comun.
Paragraf
Tabel 1. Evoluția produsului intern brut și ponderea sectoarelor în PIB
PRE PRE_143
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Tranziția economiei românești de la economia centralizată la economia de piață s-a realizat în urma unei reforme economice radicale, la toate nivelurile și în toate sectoarele economice. Se observă că evoluția ponderii diferitelor sectoare în produsul intern brut se află într-o permanentă dinamică în perioada 1991-1999 și se observă o stabilizare după anul 2000. Totodată, se remarcă o scădere a ponderii industriei în PIB cu aproximativ 29% în perioada 1991-2005 și o creștere a ponderii serviciilor în PIB cu aproximativ 33% în aceeași perioadă (tabelul 1.1).
Paragraf
Avându-se în vedere tiparul privind creșterile înregistrate în perioada 2000-2005, prognoza privind ritmul de creștere al sectoarelor pentru perioada 2007-2012 a fost realizată pe baza ipotezei în care rata de creștere a sectorului servicii va avea același ritm cu creșterea PIB. În același timp, a fost luat în considerare faptul că integrarea în UE începând cu 2007 determină schimbări ce influențează procesul de restructurare economică, precum și faptul că veniturile populației nu permit încă accesul la anumite servicii, care sunt foarte dezvoltate în alte țări UE.
Paragraf
De altfel, în ceea ce privește ponderea industriei și serviciilor, din documentele UE "European Energy and Transport Trends to 2030" se poate vedea că există diferențe esențiale între țările cu tradiție în UE (15), țările integrate în 2004 (10) și Bulgaria și România (tabelul 1.2).
Paragraf
Tabelul 1.1
Paragraf
Structura PIB în perioada 1991-2005
PRE PRE_149
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Tabelul 1.2
Paragraf
Evoluția structurii economiei în Europa
PRE PRE_152
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 1
2.5. Decuplarea ratei de creștere a PIB de rata de creștere a emisiilor de GES
Paragraf
În tabelul 2 se prezintă atât evoluția prognozată a PIB, cât și cea a emisiilor de GES pentru perioada 2006-2012, precum și realizările pentru 2003-2005. Pentru perioada 2006-2012, rata medie de creștere a PIB este de 5,86%, în timp ce rata medie de creștere a emisiilor de GES este de 4,2%.
Paragraf
Tabelul 2. Evoluția PIB și a emisiilor de gaze cu efect de seră pe perioada 2003-2012
PRE PRE_156
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
În tabelul 3 și figura 2 sunt prezentate evoluția PIB și cea a emisiilor GES pentru economie ca întreg și pentru sectoarele care cad sub incidența schemei. Este evident faptul că rata de creștere a PIB este mai mare decât cea a emisiilor de GES. Acest fapt este rezultatul scăderii intensității carbonului pe economie.
Paragraf
Tabelul 3. Evoluția PIB și a GES pe economie și pe sectoarele aflate sub incidența schemei
PRE PRE_159
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Emisiile totale de GES generate la nivelul anilor 2003 și 2004 s-au calculat pe baza balanței energetice, conform metodologiei IPCC, revizuită în 1996. Pentru proiecțiile emisiilor de GES realizate pentru intervalul 2005-2012 s-a avut în vedere metodologia prezentată în anexa A, secțiunea A3.
Paragraf
Emisiile estimate din Inventarul național al GES se calculează pe baza indicatorilor macroeconomici furnizați de Institutul Național de Statistică (balanța energetică, Anuarul Statistic al României) și a datelor provenite de la diferite instituții naționale).
Paragraf
Ponderea emisiilor generate de instalațiile EU-ETS a fost calculată utilizându-se factorii de emisie IPCC, pe baza prognozelor de producție furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și a Strategiei României privind eficiența energetică.
Paragraf
Figura 2. Evoluția Produsului intern brut și a emisiilor de gaze cu efect de seră, pe sectoare
Paragraf 1
2.6. Surse de date
Paragraf
Principalele surse de date folosite pentru determinarea emisiilor istorice și prognozate, totale și pe sectoare sunt:
Paragraf
● Prognoza Comisiei Naționale de Statistică pentru perioada 2006-2010 (prelungită până în 2012), transmisă recent Comisiei Europene, de unde au fost extrase principalele proiecții macroeconomice;
Paragraf
● Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră (inclusiv tabelele CRF și NIR) ce cuprinde date până la nivelul anului 2004, folosit pentru a extrage date referitoare la emisiile istorice, atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru cele non-ETS;
Paragraf
● A treia Comunicare națională cu privire la schimbările climatice, 2005;
Paragraf
● Planul național de dezvoltare 2006-2013, pentru politici și măsuri avute în vedere atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru cele non-ETS;
Paragraf
Paragraf
● Politica energetică a României 2006-2009;
Paragraf
● The 1990-2030 Climate Change Policy Scenarios Modulation for EU Members and Candidates, National Technical University din Atena, Grecia;
Paragraf
● Anuarul Statistic al României - Institutul Național de Statistică;
Paragraf
● Balanța Energetică - Institutul Național de Statistică, utilizată pentru datele istorice privind sectorul energetic;
Paragraf
● Prognozele privind producțiile sectoarelor EU-ETS furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Paragraf 1
3. Numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră și ponderea pe care acestea o reprezintă în totalul emisiilor naționale
PRE PRE_179
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Numărul de certificate ce urmează a fi alocate în anul 2007 este de 74.836.235. Numărul de certificate ce urmează a fi alocate în cea de-a doua perioadă (2008-2012) este 379.721.760 (întreaga perioadă), cu o valoare medie de 75.944.352 anual.
Paragraf
Metodologia pentru stabilirea numărului total de certificate, precum și pentru stabilirea numărului de certificate alocate la nivelul sectoarelor ETS este descrisă detaliat în anexa A.
Paragraf
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 780/2006, România alocă certificatele de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit.
Paragraf
Rezerva pentru nou-intrați rămasă neutilizată la sfârșitul perioadei 2008-2012 este valorificată prin scoatere la licitație.
PRE PRE_185
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
În figura 3 se prezintă ponderea emisiilor sectoarelor aflate sub incidența schemei și a sectoarelor non-ETS în totalul emisiilor de GES:
Paragraf
Figura 3. Ponderea emisiei de dioxid de carbon a sectoarelor ETS și non-ETS
Paragraf
Astfel, în anul de bază 2003, ponderea emisiilor sectoarelor ETS este de aproximativ 47,75%. Această valoare scade ușor până la 44,23% în perioada 2004-2005, pentru a crește din nou până la 47,25% în anul 2012.
Paragraf
Această variație se datorează faptului că anii 2004 și 2005 au fost ani hidrologici deosebiți, acoperirea cererii de energie electrică realizându-se în proporție mai mare din centralele hidroelectrice. Astfel, producția de energie hidroelectrică și alte surse regenerabile a crescut de la 13,26 TWh în 2003 la 20,21 TWh în 2005.
Paragraf
Guvernul României intenționează să echilibreze creșterea numărului de automobile prin îmbunătățirea calității lor, respectiv înlocuirea automobilelor vechi și poluante. În acest sens, în 2005 a fost inițiat programul de reînnoire a parcului auto. În cadrul acestui program Guvernul oferă în schimbul fiecărui automobil vechi predat o sumă de bani ce constituie avansul pentru achiziționarea unui automobil nou, mai puțin poluant.
Paragraf
Emisiile altor sectoare non-ETS, cum este cel rezidențial sau cel al serviciilor, sunt de asemenea controlate prin intermediul politicilor de mediu, deoarece România nu dorește să facă deosebiri între sectoarele ETS și non-ETS. Majoritatea acestor politici sunt prezentate în Strategia națională privind schimbările climatice și în Planul național de acțiune privind schimbările climatice. Reglementările cu privire la protecția mediului sunt aplicate în același fel pentru sectoarele ETS și cele non-ETS. Ambele trebuie să se conformeze acelorași criterii, necondiționat de participarea la schemă. Există și politici ce se aplică numai sectoarelor non-ETS, pentru a asigura același grad de participare la reducerea emisiilor de GES ca și al sectoarelor aflate sub incidența schemei. A se vedea secțiunea 1.4 pentru detalii.
Paragraf 1
4. Politici și măsuri aplicate surselor ce nu intră sub incidența Directivei
PRE PRE_194
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Politicile și măsurile ce vor fi aplicate surselor de emisii de gaze cu efect de seră ce nu intră sub incidența Directivei sunt cele menționate în principalele documente strategice ale României, ce țin cont de dezvoltarea economică și obligațiile asumate privind reducerea emisiilor.
Paragraf
Principalele documente strategice care cuprind politici și măsuri aplicabile la nivelul întregii economii, inclusiv sectoarelor ce nu intră sub incidența schemei, sunt:
Paragraf
Strategia națională privind schimbările climatice, urmată de Planul național de acțiune privind schimbările climatice, ilustrează politicile naționale adoptate în vederea atingerii obligațiilor internaționale asumate, precum și prioritățile în domeniu. Planul național de acțiune subliniază politicile și măsurile individuale ce urmează a fi implementate, precum și măsuri de raportare a progreselor înregistrate. Sunt identificate autoritățile competente pentru fiecare acțiune, termenele de implementare și posibile surse de finanțare.
Paragraf
Planul național de dezvoltare 2006-2013, document de planificare strategică și financiară în vederea stimulării creșterii sociale și economice, corelat cu politica de coeziune a UE. Pentru fiecare sector de activitate sunt stabilite direcțiile strategice, astfel încât creșterea economică dorită să fie atinsă, în condițiile respectării restricțiilor financiare și de mediu.
Paragraf
Foaia de parcurs pentru sectorul energetic, reprezentând liniile directoare ale politicii energetice pe termen mediu. Sunt identificate obiectivele și țintele specifice, duratele lor de implementare, precum și nevoile financiare și posibilele surse de acoperire a acestora. Impactul acestui document asupra schimbărilor climatice se datorează menționării în cadrul său a intenției României de a construi noi capacități de producere a energiei, folosind drept combustibil gazul natural.
Paragraf
În condițiile creșterii spectaculoase a prețului gazului natural în ultima vreme, "Politica Energetică a României 2006-2009", document aflat în discuție, menționează cărbunele ca fiind combustibilul de bază pentru sectorul energetic.
Paragraf
Strategia pentru sectorul energetic și eficiență energetică reprezintă documentul-cadru pentru aplicarea măsurilor de eficiență energetică, fiind bazat pe obiective pe termen lung, ce reflectă nevoia economiei pentru siguranță în alimentarea cu energie, eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie și protecția mediului. Totodată, documentul stă la baza măsurilor aplicate în programele de reabilitare a eficienței energetice a clădirilor. Prin Legea nr. 260/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 187/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2004 privind instituirea unor măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate s-au instituit măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.
Paragraf
Hotărârea Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie, cu modificările ulterioare, reprezintă documentul de bază pentru dezvoltarea utilizării SRE în producția de energie, servind drept cadru întregului sistem de promovare a SRE, inclusiv sistemului certificatelor verzi.
Paragraf
Planul de implementare a Directivei 96/61/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC), transpusă prin Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, are influențe indirecte asupra politicilor privind schimbările climatice; parte din măsurile promovate în cadrul acestui document pot avea drept rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Trebuie menționat că instalațiile industriale aflate sub incidența acestei directive beneficiază de perioade de tranziție ce influențează emisiile de GES.
Paragraf
Planul de implementare a Directivei 1999/31/CE privind managementul deșeurilor, transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 349/2005. Documentul stabilește condițiile pentru operarea și monitorizarea zonelor de depozitare a deșeurilor, inclusiv obligativitatea operatorilor de a recupera emisiile de GES (CH(4)) și, în cazul în care nu le utilizează la producerea energiei, să le ardă la flacără. În acest fel emisiile de GES de la depozitele de deșeuri urbane vor scădea.
PRE PRE_211
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Datorită faptului că emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 50% comparativ cu nivelul anului de bază 1989, România își va îndeplini cu siguranță obligațiile asumate prin Protocolul de la Kyoto, prin urmare nu intenționează să folosească mecanismele flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto în scopul respectării acestor obligații.
Paragraf
România a decis să stabilească o limită până la care instalațiile pot folosi reducerile de emisii rezultate din proiecte tip JI sau CDM, în cazul în care operatorii vor dori să investească în astfel de proiecte în alte țări, la 10% din numărul total alocat instalației pentru ambele perioade. Astfel, operatorii din România vor avea posibilitatea de a utiliza mecanismele flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto în concordanță cu prevederile directivei.
Paragraf
În ceea ce privește găzduirea proiectelor JI*9), România păstrează o rezervă JI în scopul evitării dublei contabilizări. A se vedea anexa E pentru detalii privind rezerva JI.
Paragraf
*9) România este inclusă în anexa I, țări dezvoltate sau cu economie în tranziție.
Paragraf 1
5. Considerarea politicii energetice naționale în stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră
PRE PRE_218
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
În determinarea numărului total de certificate ce urmează a fi alocate, proiecțiile "de sus în jos" (top - down) au fost stabilite pe baza combinației între metoda istorică și cea a prognozei, conform descrierii din Secțiunea 1.2.
Paragraf
Principalele politici cu referire la sectorul energie avute în vedere sunt:
Paragraf
● Foaia de parcurs pentru sectorul energetic:
Paragraf
- implementarea de noi capacități de producție convenționale care funcționează pe bază de gaz natural;
Paragraf
- implementarea de noi capacități nucleare;
Paragraf
- dezvoltarea de noi capacități din SRE.
Paragraf
● Strategia pentru sectorul energetic și eficiență energetică:
Paragraf
- măsuri pentru promovarea eficienței energetice în sectoarele industriale și în sectorul rezidențial.
Paragraf
● Hotărârea Guvernului nr. 882/2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate:
Paragraf
- promovarea producerii și furnizării eficiente de căldură.
Paragraf
Paragraf
- stabilește cadrul pentru dezvoltarea utilizării SRE (se constituie ca bază pentru Strategia națională de utilizare a SRE, sistemul certificatelor verzi etc.)
Paragraf
Proiecțiile emisiilor, precum și determinarea cantității totale de certificate ce urmează a fi alocate au fost stabilite ținându-se cont de toate aceste politici și măsuri pentru sectorul energetic.
PRE PRE_234
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Conform prognozei emisiilor de gaze cu efect de seră prezentate în cel mai recent inventar național al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și în Raportul progreselor*10), România își va îndeplini angajamentul asumat prin Protocolul de la Kyoto.
Paragraf
*10) Raportul României privind progresele în implementarea Protocolului de la Kyoto, transmis în ianuarie 2006 la UNFCCC.
Paragraf
Graficul de mai jos prezintă evoluția emisiilor de GES din România comparativ cu angajamentul asumat prin Protocolul de la Kyoto.
Paragraf
Figura 4. Emisii de gaze cu efect de seră comparativ cu ținta Kyoto
Paragraf
Numărul total de certificate a fost determinat pe baza proiecțiilor de sus în jos (top-down), determinate la rândul lor pe baza indicatorilor macroeconomici. Scenariul considerat a fost "afaceri ca de obicei", ce nu presupune implementarea unor măsuri suplimentare de reducere a emisiilor de GES.
Paragraf
Evoluția cererii și a structurii producției de energie a fost analizată în baza politicilor existente și verificată de autoritatea competentă (MEF).
Paragraf
Proiecțiile emisiilor au ținut seama și de reducerea intensității carbonului în sectoarele aflate sub incidența schemei ca urmare a noilor investiții.
Paragraf
Măsurile de reducere a emisiilor de GES au fost stabilite pentru fiecare sector în parte, ținându-se seama de opțiuni și diferite măsuri indirecte viitoare ce ar putea avea un impact semnificativ asupra emisiilor de GES ale României.
Paragraf
Numărul total de certificate a fost determinat folosindu-se datele prezentate în cel mai recent Inventar național al emisiilor de gaze cu efect de seră precum și în Raportul progreselor 2006.
Paragraf 1
6. Garantarea faptului că numărul total de certificate nu este mai mare decât cel necesar
PRE PRE_247
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Numărul total de certificate este determinat pe baza proiecțiilor care au în vedere efectele politicilor și măsurilor, la nivel național și al sectoarelor, pentru a asigura conformarea cu cerințele referitoare la reducerea și controlul emisiilor de GES. Numărul total de certificate pentru 2007 este de 74.836.235, iar pentru 2008-2012 este de 75.944.352 anual, valoare care se situează sub plafonul prognozat al emisiilor aferente sectoarelor aflate sub incidența schemei, prin urmare acest criteriu se consideră îndeplinit.
Paragraf
A se vedea și secțiunea 1.5.
PRE PRE_250
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Datele cu privire la emisiile actuale și prognozate, prezentate în Planul național de alocare sunt în concordanță cu informațiile existente în:
litera a)
Raportul privind progresele în implementarea Protocolului de la Kyoto (RDP 2006);
litera b)
Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră transmis la UE în mai 2006, cuprinzând inventarul emisiilor de GES pentru perioada 1990 - 2004.
Paragraf
A se vedea anexa A pentru detalii.
Paragraf 1
7. Considerarea potențialului de reducere a emisiilor în determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră
PRE PRE_262
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
În conformitate cu cel de-al doilea Ghid al Comisiei Europene privind elaborarea Planului național de alocare, în analiza potențialului economic și tehnologic de reducere a emisiilor sunt considerate creșterea anuală a PIB, precum și scăderea intensității carbonului la nivelul fiecărui sector. Efectul combinat al acestor doi indicatori reprezintă rata anuală a potențialului de reducere a emisiilor.
Paragraf
Pornindu-se de la emisiile anului relevant și presupunându-se că sectoarele au ponderi constante în totalul emisiilor și un potențial de reducere a emisiilor similar cu cel al întregii economii, se poate determina un "plafon indicativ", în conformitate cu prevederile criteriului 3 din anexa III a Directivei 2003/87/CE.
Paragraf
A se vedea secțiunea 4.1 și anexa A pentru detalii.
Paragraf 1
8. Considerarea politicii comunitare
PRE PRE_267
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
A se vedea secțiunea 5.3.
Paragraf 1
9. Licitarea certificatelor
PRE PRE_270
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
România nu intenționează să scoată la licitație certificate în perioada 2007.
Paragraf
România nu intenționează să scoată la licitație certificate în perioada 2008 - 2012, cu excepția certificatelor din RNI rămase neutilizate la finele acestei perioade.
Paragraf 2
Determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de sector ETS
Paragraf 2
1. Metodologia de alocare la nivel de sector ETS
PRE PRE_275
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Pentru alocarea certificatelor instalațiilor aflate sub incidența schemei, România a folosit abordarea în 2 pași: în primul pas este stabilit plafonul național, din care se extrag certificatele corespunzătoare rezervei pentru nou-intrați și rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii. Apoi, numărul de certificate rămas este alocat la nivelul sectoarelor ETS. În cel de-al doilea pas, certificatele sunt distribuite fiecărei instalații din cadrul fiecărui sector ETS.
Paragraf
Plafonul la nivel de sector ETS se determină astfel:
Paragraf
● pentru anul 2007, pe baza ponderilor deținute de fiecare sector ETS în plafonul pentru anul 2007, ponderi calculate ca raport între totalul emisiilor fiecărui sector (determinate pe baza proiecțiilor "de sus în jos") și totalul emisiilor sectoarelor care intră sub incidența schemei;
Paragraf
● pentru perioada 2008 - 2012, pe baza mediei ponderilor deținute de fiecare sector în plafonul pentru perioada 2008 - 2012, ponderi calculate ca raport între totalul emisiilor fiecărui sector (determinate pe baza proiecțiilor "de sus în jos") și totalul emisiilor sectoarelor care intră sub incidența schemei.
Paragraf
În cadrul alocării la nivel de sector se disting următoarele etape:
Paragraf
● definirea sectoarelor;
Paragraf
● determinarea emisiilor sectorului;
Paragraf
● determinarea ponderii emisiilor sectorului în totalul emisiilor provenite din activități ETS;
Paragraf
● corecția alocării pentru sectorul energie .
Paragraf
Au fost definite următoarele 8 sectoare (de alocare) ETS: sectorul energie, sectorul rafinare produse petroliere, sectorul producție și prelucrare metale feroase, sectorul ciment, sectorul var, sectorul sticlă, sectorul ceramică, sectorul celuloză și hârtie.
Paragraf
Factorul de creștere al emisiilor sectorului este determinat pe baza producției sectorului, creșterii PIB și a evoluției intensității carbonului. Numărul total de certificate se alocă sectoarelor în conformitate cu ponderea emisiilor acestora în totalul emisiilor viitoare. În final, din numărul de certificate aferent sectorului energie sunt extrase numărul corespunzător rezervei pentru acordarea bonusului pentru cogenerare, precum și cel corespunzător rezervei pentru proiecte de tip JI cu efect indirect asupra emisiilor din sectorul energetic.
Paragraf
Privatizarea timpurie a unor sectoare și investițiile deja realizate ca urmare a procesului de privatizare determină un potențial mai scăzut de reducere a emisiilor în primii ani de participare în cadrul schemei.
Paragraf
A se vedea anexa B pentru detalii cu privire la alocarea la nivel de sector.
Paragraf 2
Considerarea potențialului tehnologic de reducere a emisiilor
PRE PRE_290
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
La nivel de sector, reducerea intensității carbonului a fost determinată ținându-se seama de potențialul (inclusiv cel tehnologic) activităților de reducere a emisiilor.
Paragraf
A se vedea anexa B pentru detalii.
Paragraf 2
3. Considerarea cadrului legislativ și al politicilor comunitare
PRE PRE_294
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
A se vedea secțiunea 5.3 pentru detalii cu privire la considerarea cadrului legislativ și a politicilor comunitare în determinarea plafoanelor sectoriale.
Paragraf 2
4. Mediul concurențial
PRE PRE_297
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Concurența din partea unor țări sau entități din afara Uniunii Europene nu a fost luată în considerare în determinarea plafoanelor sectoriale pentru perioada 2007, respectiv pentru perioada 2008 - 2012.
Paragraf 3
Determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație
Paragraf 3
1. Metodologia de alocare la nivel de instalație
PRE PRE_301
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Odată stabilit numărul de certificate ce revine fiecăruia dintre cele 8 sectoare, acestea sunt alocate instalațiilor din cadrul sectorului. Pentru această alocare s-a folosit abordarea istorică, conform căreia numărul de certificate ce revine fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiilor relevante ale instalației din anul relevant în totalul emisiilor sectorului. Această metodologie se aplică atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008-2012.
Paragraf
Alegerea acestei metodologii se bazează pe ipoteza că ponderea emisiilor unei instalații în cadrul sectorului nu se modifică substanțial în perioada 2005-2012. Pentru a ține cont de fluctuațiile în activitatea instalației nu se consideră un an istoric, ci o perioadă istorică, denumită perioadă de referință. Pentru fiecare instalație se determină anul relevant, respectiv emisiile relevante ca medie între 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință.
Paragraf
În cadrul alocării certificatelor la nivel de instalație se disting următoarele etape:
Paragraf 1
determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului în anul relevant; pentru perioada 2007, precum și pentru perioada 2008-2012; ponderea certificatelor alocate instalației din totalul sectorului este egală cu ponderea emisiilor instalației din anul relevant;
Paragraf 2
determinarea numărului de certificate ce revine fiecărei instalații.
Paragraf
În condițiile îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, așa cum sunt acestea prezentate în secțiunea 4 și în anexele F și G, instalațiile pot primi un bonus, sub forma unui număr de certificate, pentru cogenerare sau pentru acțiuni timpurii. În cazul în care o instalație este eligibilă pentru ambele bonusuri, va primi numai bonusul aferent cogenerării.
Paragraf
Bonusul pentru cogenerare este acordat datorită faptului că România urmărește stimularea eficienței energetice și a folosirii tehnologiilor curate prin implementarea schemei ETS. Astfel, Planul național de alocare pentru prima, respectiv pentru cea de-a doua perioadă, ține seama de beneficiile cogenerării eficiente prin acordarea unui număr suplimentar de certificate instalațiilor de cogenerare ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa F.
Paragraf
Bonusul pentru acțiuni timpurii se acordă pe baza faptului că utilizarea perioadei de referință avantajează operatorii care și-au redus emisiile după 2003. Există companii care, înainte de anul 2003, după privatizare, au investit voluntar în măsuri care au avut ca rezultat reducerea emisiilor de GES. România dorește să evite penalizarea operatorilor care, în perioada 1998-2002, au investit voluntar în măsuri ce au avut ca rezultat reducerea emisiilor. Acțiunile timpurii din această perioadă sunt luate în considerare prin acordarea unui număr suplimentar de certificate, sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii, instalațiilor ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa G, atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008-2012.
Paragraf
A se vedea anexa C pentru detalii asupra metodologiei de alocare la nivel de instalație.
Paragraf
A se vedea anexele F și G pentru detalii asupra acordării acestui bonus.
Paragraf 3
2. Folosirea emisiilor istorice
PRE PRE_313
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Emisiile istorice au fost folosite pentru determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului.
Paragraf
În acest scop, prin intermediul unui chestionar, operatorilor le-au fost solicitate următoarele informații:
Paragraf
● informații generale cu privire la instalație (adresă, date de contact etc.);
Paragraf
● diagrama procesului;
Paragraf
● producția istorică și prognozată a instalației;
Paragraf
● consumul istoric și prognozat de combustibil și materii prime.
Paragraf
Solicitarea informațiilor s-a făcut astfel încât să servească la determinarea emisiilor de GES în conformitate cu prevederile ghidurilor pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de GES elaborate de Comisia Europeană.
Paragraf
Datele furnizate de către operatori au fost supuse verificării independente de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), astfel:
Paragraf 1
informațiile istorice au fost comparate cu informații existente în alte surse disponibile (rapoarte sectoriale, rapoarte de companie etc.);
Paragraf 2
au fost verificate caracterul complet, acuratețea, corectitudinea și consistența datelor;
Paragraf 3
consumurile de combustibil și materii prime au fost analizate comparativ cu evoluția producției și a emisiilor, ținându-se seama de creșterea capacității sau închiderea parțială a instalațiilor.
Paragraf
În cazul chestionarelor incomplete sau incorect completate, acestea au fost retransmise operatorilor sau informația a fost obținută prin contact direct cu aceștia.
Paragraf
Factorii de emisie folosiți pentru calculul emisiilor sunt cei listați în liniile directoare IPCC - 1996. Există și excepții datorate faptului că aceste linii directoare nu includ factori de emisie pentru o serie de materii prime folosite în anumite activități aflate sub incidența ETS. În aceste cazuri particulare au fost folosiți factori de emisie proveniți din alte surse oficiale.
Paragraf
A se vedea anexa C pentru detalii.
Paragraf 3
Acțiuni timpurii și tehnologii curate
PRE PRE_329
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
România ține seama de acțiunile timpurii, sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii, acordat pentru ambele perioade, 2007 și 2008-2012.
Paragraf
A se vedea anexa G pentru detalii.
Paragraf
România ține seama de tehnologiile curate, sub forma unui bonus pentru cogenerare, acordat pentru ambele perioade, 2007 și 2008-2012.
Paragraf
A se vedea anexa F pentru detalii.
Paragraf 3
4. Includerea unilaterală a instalațiilor
PRE PRE_335
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
România nu dorește să includă unilateral instalații din sectoarele listate în anexa I cu capacități sub plafoanele stabilite în această anexă, în perioada 2007 sau în perioada 2008-2012.
Paragraf 3
5. Excludere temporară
PRE PRE_338
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
România nu intenționează să excludă temporar instalații până la data de 31 decembrie 2007.
Paragraf 4
Aspecte tehnice
Paragraf 4
1. Potențialul (inclusiv tehnologic) de reducere a emisiilor
PRE PRE_342
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Criteriul 3 cere ca numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate să fie în conformitate cu potențialul (tehnologic sau de alt tip) de reducere a emisiilor al activităților aflate sub incidența schemei.
Paragraf
La stabilirea numărului de certificate ce urmează a fi alocate sectoarelor ETS, România a ținut seama de potențialul de reducere a emisiilor; acesta a fost luat în considerare și pentru determinarea scăderii emisiilor de GES la nivelul sectoarelor.
Paragraf
A se vedea anexele A și B pentru detalii.
PRE PRE_346
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
A se vedea anexele A și B.
PRE PRE_348
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
În cadrul elaborării Planului național de alocare al României, benchmarkingul nu a fost utilizat pentru perioada 2007 sau perioada 2008-2012.
Paragraf 4
2. Acțiuni timpurii
PRE PRE_351
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
În conformitate cu criteriul 7 prevăzut în anexa III la Directiva 2003/87/CE, România intenționează să acorde bonusuri pentru acțiunile timpurii, atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008-2012.
Paragraf
România dorește să sprijine operatorii care au investit voluntar în măsuri de reducere a emisiilor în perioada 1998-2002. Acțiunile timpurii din această perioadă vor fi luate în considerare prin acordarea unui număr suplimentar de certificate sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii instalațiilor ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa G, atât pentru perioada 2007 cât și pentru perioada 2008-2012.
Paragraf
Pentru a fi eligibilă sub "acțiuni timpurii", acțiunea trebuie să fi avut ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră suplimentar măsurilor obligatorii de reducere a emisiilor impuse de legislația în vigoare la momentul implementării.
Paragraf
Operatorii au avut ocazia de a se înscrie pentru obținerea bonusului prin furnizarea ANPM a următoarelor informații:
Paragraf
● emisia specifică înainte și după implementarea proiectului;
Paragraf
● descrierea tipului de investiție și a proiectului;
Paragraf
● demonstrarea adiționalității proiectului și a faptului că proiectul a fost voluntar.
Paragraf
Datele furnizate de către operatori au fost verificate prin intermediul aceluiași tip de proceduri ca și cele folosite la determinarea emisiilor istorice. Benchmarkingul nu a fost folosit.
Paragraf
Din totalul de 41 de instalații care au solicitat acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii, 31 de instalații au primit acest bonus, pe baza criteriilor de eligibilitate
Paragraf
A se vedea anexa G pentru detalii cu privire la calcularea bonusului.
Paragraf 4
3. Tehnologii curate
PRE PRE_363
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
România urmărește stimularea eficienței energetice și a folosirii tehnologiilor curate prin implementarea schemei. Astfel, Planul național de alocare pentru prima, respectiv pentru cea de-a doua perioadă, ține seama de beneficiile cogenerării eficiente prin acordarea unui bonus, sub forma unui număr suplimentar de certificate, instalațiilor de cogenerare ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate.
Paragraf
Bonusul se acordă atât în perioada 2007, cât și în perioada 2008-2012, cu condiția îndeplinirii următoarelor criterii:
Paragraf
● eficiența producerii simultane și combinate a energiei electrice și energiei termice utile este de minimum 65%;
Paragraf
● economia de combustibil aferentă producerii combinate și simultane de energie electrică și termică, comparativ cu producerea separată a acelorași cantități de energie, este mai mare decât zero.
Paragraf
Bonusul este determinat pe baza economiei de combustibil (prin urmare reducerea emisiilor de GES) datorate producerii combinate și simultane de electricitate și căldură, comparativ cu producerea separată a acelorași cantități în centrale convenționale.
Paragraf
Pentru a nu se aplica un tratament discriminatoriu între instalațiile existente și cele nou intrate în ceea ce privește cogenerarea, acestea din urmă se vor supune altor reguli privind RNI (a se vedea anexa D). La alocarea din rezerva pentru nou-intrați (RNI) instalațiile de cogenerare vor beneficia de un regim special comparativ cu celelalte instalații care aplică pentru această rezervă.
Paragraf
Din totalul de 51 de instalații care au solicitat acordarea bonusului pentru cogenerare, 38 de instalații au primit acest bonus, pe baza criteriilor de eligibilitate.
Paragraf
Bonusul pentru cogenerare este extras din numărul total de certificate alocat sectorului energie, cogenerarea fiind parte a acestui sector.
Paragraf
A se vedea anexa F pentru detalii privind calcularea bonusului și criteriilor de eligibilitate.
Paragraf 5
Cadrul legislativ și politica comunitară
Paragraf 5
1. Politica concurențială (art. 81-82 și 87-88 din Tratatul de aderare la UE)
PRE PRE_375
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
România a permis operatorilor să formeze grupuri comune ale instalațiilor.
Paragraf
Operatorii au putut solicita formarea unui grup comun al instalațiilor pentru perioada 2008-2012 până la data de 30 septembrie 2006. Nu a fost înregistrată nicio solicitare în acest sens.
Paragraf 5
2. Politica de piață internă - nou-intrați (art. 43 din Tratatul de aderare la UE)
Paragraf 5
2.1. Nou-intrați
PRE PRE_380
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
România permite participarea nou-intraților în cadrul schemei prin constituirea unei rezerve de certificate pentru această categorie de instalații, denumită rezerva pentru nou-intrați (RNI).
Paragraf
RNI este scăzută din numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră stabilit la nivel național și este accesibilă nou-intraților din toate sectoarele aflate sub incidența schemei.
Paragraf
Alocarea certificatelor din această rezervă se va realiza cu titlu gratuit, în baza principiului "primul venit, primul servit". În cazul în care cererea de certificate din această rezervă depășește disponibilul, operatorii trebuie să cumpere certificatele necesare pe piață. Pentru situația în care o instalație își mărește capacitatea, din RNI vor fi alocate certificate corespunzătoare numai acestei creșteri.
Paragraf
Nou-intrații vor primi 95% din numărul de certificate solicitate din RNI (vezi anexa D pentru detalii cu privire la modul de calcul). Pentru a compensa faptul că instalațiile existente de cogenerare primesc un bonus, s-a decis acordarea a 99% din numărul de certificate solicitat pentru instalațiile nou-intrate care folosesc sisteme de cogenerare. Măsura susține dezvoltarea cogenerării ca tehnologie eficientă.
Paragraf
Certificatele rămase neutilizate din RNI la finele perioadei 2008-2012 vor fi scoase la licitație.
Paragraf
A se vedea anexa D pentru detalii cu privire la alocarea de certificate către nou-intrați.
Paragraf 5
2.2. Informații cu privire la numărul nou-intraților
PRE PRE_388
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
La data notificării acestui document către Comisia Europeană, un număr de 38 de operatori au exprimat intenția aplicării pentru nou-intrați pentru perioada 2008-2012. Pentru aceste instalații, autorizațiile privind emisiile de gaze cu efect de seră vor fi acordate la punerea în funcțiune a acestora.
Paragraf
Vezi anexa D pentru informații suplimentare cu privire la dimensiunea RNI și metodologia de alocare a certificatelor din această rezervă.
Paragraf 5
3. Alte politici și măsuri legislative
Paragraf 5
3.1. Alte politici și măsuri legislative comunitare
PRE PRE_393
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
În tabelul de mai jos sunt listate politici și măsuri legislative comunitare avute în vedere la elaborarea Planului național de alocare:
PRE PRE_395
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 5
3.2. Prevederi legislative comunitare noi
PRE PRE_397
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
A se vedea tabelul prezentat în secțiunea anterioară.
Paragraf 6
Consultarea publicului
Paragraf 6
1. Comentarii
PRE PRE_401
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Consultarea publicului cu privire la metodologia și principiile aplicate în cadrul Planului național de alocare este esențială în vederea asigurării corectitudinii acestuia și a sprijinului necesar implementării sale. În conformitate cu reglementările naționale cu privire la consultarea publicului și cu Directiva ETS a fost adoptată următoarea procedură:
Paragraf
● coordonatorul procedurii de consultare a publicului este Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD);
Paragraf
● toate documentele de discuție au fost publicate pe website-ul MMDD*11), precum și pe website-ul dedicat implementării ETS în România*12);
Paragraf
*11) www.numediu.ro
Paragraf
*12) www.eu-ets.ro
Paragraf
● comentariile au fost transmise la MMDD, începând cu 30 august 2006, pe o perioadă de 30 de zile.
Paragraf 6
2. Înregistrarea comentariilor
PRE PRE_410
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Prima versiune a PNA a fost publicată pentru dezbatere publică la data de 29 august 2006 pe diferite website-uri ale autorităților pentru protecția mediului (www.mmediu.ro, www.eu-ets.ro, www.anpm.ro). Documentul de discuție a fost publicat pentru consultarea publicului timp de 30 de zile, în perioada 29 august - 30 septembrie 2006. Pe parcursul acestei perioade, au fost înregistrate comentarii din partea tuturor celor implicați, după cum urmează:
Paragraf
● operatori (80);
Paragraf
● asociații și organizații profesionale (UNIROM SIDER, CIROM, ROMPAP, STICEF);
Paragraf
● organizații neguvernamentale;
Paragraf
● autorități publice.
Paragraf
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în calitate de autoritate responsabilă pentru elaborarea PNA, a răspuns tuturor comentariilor și observațiilor prin intermediul scrisorilor transmise electronic sau prin poștă și/sau în cadrul întâlnirilor ce au avut loc la sediul său. Comentariile primite au fost înregistrate și structurate pe categorii în funcție de tipul acestora.
Paragraf
O echipă MMDD/ANPM, cu sprijinul consultanților locali, a analizat comentariile primite și a decis asupra acțiunilor ulterioare. Au fost formulate și transmise răspunsuri și au avut loc consultări cu operatorii la sediul MMDD.
Paragraf
A fost organizat un seminar-dezbatere, în data de 22 septembrie 2006, la care au participat 60 de operatori.
Paragraf
A fost luată în considerare posibilitatea existenței unor instalații neidentificate la momentul realizării inventarului instalațiilor, ai căror operatori au transmis ulterior către Agenția Națională pentru Protecția Mediului chestionarele cu datele privind instalațiile deținute. Pe durata perioadei de consultări, s-au identificat 24 de instalații neinventariate inițial.
Paragraf
Ca urmare a comentariilor și observațiilor primite, MMDD a revizuit analiza sa și/sau rezultatele acesteia, la nivel macro- și microeconomic, precum și principiile și metodologia ce au stat la baza elaborării PNA.
Paragraf 6
3. Influența comentariilor asupra Planului național de alocare
PRE PRE_422
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Pe parcursul celor 30 de zile rezervate consultării publicului, au fost înregistrate 90 de comentarii și solicitări din partea operatorilor, vizând:
Paragraf
● explicații privind metodologia de alocare a certificatelor la nivel de instalație și la nivel de sector;
Paragraf
● detalierea aspectelor legate de rezerva pentru nou-intrați și criteriile de încadrare a instalațiilor în această categorie;
Paragraf
● modificarea datelor previzionate privind producțiile și consumurile de combustibili și materii prime, atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008-2012;
Paragraf
● solicitări privind creșterea numărului de certificate alocate, atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008-2012;
Paragraf
● solicitări privind acordarea bonusului de cogenerare sau a celui pentru acțiuni timpurii.
Paragraf
În urma comentariilor primite din partea operatorilor în cazul unor instalații s-a constatat insuficiența datelor transmise prin intermediul chestionarelor. În aceste situații au fost solicitate informații suplimentare sau clarificări, pentru fiecare caz în parte.
Paragraf
Varianta de lucru a Planului național de alocare a fost supusă revizuirilor, luându-se în calcul datele noi/suplimentare transmise de operatori.
Paragraf 7
Criterii avute în vedere, altele decât cele listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE
Paragraf 7
1. Criterii avute în vedere, altele decât cele listate în anexa III
PRE PRE_433
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
În cadrul elaborării Planului național de alocare, pentru perioada 2007, respectiv pentru perioada 2008 - 2012, nu au fost avute în vedere alte criterii în afara celor listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE.
Paragraf 8
1. Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioada 2007
PRE PRE_436
[Imagine S_PRE ID: N/A]
PRE PRE_437
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 8
2 Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioada 2008-2012
PRE PRE_439
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Pct. 8.2 din plan a fost modificat de art. I din HOTĂRÂREA nr. 611 din 28 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 569 din 29 iulie 2015.
Paragraf 9
Lista proiectelor JI în România
PRE PRE_444
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 9
1. Anexa I aferentă rezervei JI, în concordanță cu Decizia 2006/780/CE
PRE PRE_446
[Imagine S_PRE ID: N/A]
PRE PRE_447
[Imagine S_PRE ID: N/A]
PRE PRE_448
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 9
2. Anexa II aferentă rezervei JI, în concordanță cu Decizia 2006/780/CE
PRE PRE_450
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 10
Anexele A - H fac parte integrantă din prezentul plan.
ANX
Anexa A a
Paragraf
la plan
Paragraf
METODOLOGIA
Paragraf
pentru stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră - plafonul național
Paragraf
Prezenta anexă descrie metodologia utilizată pentru determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (plafonul național) ce urmează a fi alocate instalațiilor aflate sub incidența schemei.
Paragraf
A.1 Generalități
Paragraf
Metoda folosită pentru determinarea proiecțiilor top - down (de sus în jos) este bazată pe date istorice și pe prognoza principalilor indicatori macroeconomici și sectoriali, așa cum este aceasta prezentată în documentele oficiale legate de dezvoltarea socioeconomică a României.
Paragraf
Principalele etape parcurse în cadrul determinării plafonului național sunt:
Paragraf 1
Determinarea emisiilor istorice naționale și divizarea acestora în emisii ale sectoarelor aflate sub incidența schemei, sectoarele ETS, și emisii ale sectoarelor ce nu se află sub incidența acestei scheme, sectoarele non ETS, folosind abordarea "de sus în jos" (top - down)
Paragraf 2
Determinarea proiecțiilor emisiilor aferente sectoarelor ETS, precum și a celor ale sectoarelor non-ETS, ținând seama de creșterea PIB și de tendințele de evoluție ale intensității de carbon
Paragraf 3
Stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, plafonul național
Paragraf 4
Compararea plafonului național cu plafonul indicativ
Paragraf
A.2 Etapa 1: Emisii istorice
Paragraf
Pentru a putea determina evoluția viitoare a emisiilor de dioxid de carbon în România au fost analizate datele prezentate în cadrul Inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest document a fost elaborat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM București în anul 2006 și a fost trimis de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor la Secretariatul UNFCC și la Agenția Europeană pentru Protecția Mediului.
Paragraf
Inventarul național cuprinde date cu privire la emisiile antropogenice de gaze cu efect de seră (GES) direct, CO(2), CH(4), N(2)O, HFC, PFC, SF(6) , precum și date referitoare la cele cu efect indirect, NO(x) , CO, NMVOC și SO(2).
Paragraf
Emisiile de gaze cu efect de seră au fost inventariate pentru perioada 1989-2004 și sunt exprimate în tone CO(2) echivalent, ținând seama de potențialul global de încălzire prevăzut de ghidul IPCC. Sectoarele cuprinse în inventarul național sunt: energie, procese industriale, utilizare solvenți și alte produse, agricultură, deșeuri, LULUCF și altele. Pe baza emisiilor generate de aceste sectoare au fost determinate emisiile generate de sectoarele EU-ETS.
Paragraf
Pentru perioada 2006-2012, proiecțiile emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național și la nivelul sectoarelor schemei de tranzacționare a certificatelor de emisii de CO(2) au fost realizate pornind de la emisiile înregistrate în anul de bază (2003).
Paragraf
A.3 Etapa 2. Proiecția emisiilor
Paragraf
A.3.1 Metodologie
Paragraf
Emisiile de GES au fost determinate pentru sectorul energie și pentru sectoarele non-energie, la nivelul economiei naționale.
Paragraf
Ținând cont de faptul că emisiile de gaze cu efect de seră generate de către sectorul energie au ponderea cea mai mare în totalul GES, în cadrul acestuia au fost considerare următoarele subsectoare:
Paragraf
- energia furnizată;
Paragraf
- procese de conversie a energiei - rafinarea produselor petroliere, producția de cocs, producția de energie electrică și energie termică;
Paragraf
- consumatorii de energie.
Paragraf
Prognoza emisiilor de GES din sectorul energie, pentru perioada de până în anul 2012, se bazează pe calcule efectuate cu ajutorul pachetului de programe de calcul și simulare ENPEP (Programul de evaluare a energiei și electricității - Energy and Power Evaluation Program), dezvoltat de Laboratorul Național de la Argonne al Departamentului pentru Energie al SUA (DOE) și distribuit de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Principalele module folosite sunt MAED (Modulul pentru analiza cererii de energie - Analyses of Energy Demand), WASP (Programul automat de simulare Wiener) - Wiener Automatic Simulation Program), BALANCE și IMPACTS și sunt prezentate în figura 1.
Paragraf
Figura 1. Sistemul integrat de modelare pentru prognoza GES și evaluarea opțiunilor de reducere a GES
PRE PRE_484
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Utilizarea programelor mai sus menționate a condus la realizarea bilanțului energetic la nivel național. A fost analizat întregul flux al combustibililor fosili și nefosili, de la extracție până la consumatorul final.
Paragraf
În figura 2 se prezintă o schemă simplificată a bilanțului energetic utilizată în scopul elaborării documentului. Balanța cuprinde patru elemente de bază:
Paragraf
- resursele de energie primară;
Paragraf
- tehnologiile de conversie a energiei;
Paragraf
- transportul și distribuția resurselor de energie;
Paragraf
- consumatorii de energie.
Paragraf
Figura 2. Schema simplificată a rețelei de energie
PRE PRE_492
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
În România, resursele de energie primară produse și utilizate sunt: cărbune, petrol, gaz natural, resurse regenerabile de energie (hidro și biomasă), precum și uraniu.
Paragraf
De asemenea, se importă ca sursă primară de energie cărbunele, gazul natural și petrolul.
Paragraf
Consumatorii de energie au fost încadrați pe sectoare conform metodologiei IPCC. Fiecare sector a fost modelat în detaliu, ținându-se seama de procesele tehnologice și de factorii de emisie prevăzuți în metodologia IPCC.
Paragraf
Emisiile rezultate din procesele de conversie a energie au fost determinate cu ajutorul programului IMPACTS.
Paragraf
Pentru sectoarele non-energie, s-au analizat următoarele activități:
Paragraf
- agricultură - emisiile de CH(4) datorate fermentației dejecțiilor animale și îngrășămintelor naturale, precum și emisiile de N(2)O datorate folosirii îngrășămintelor chimice;
Paragraf
- industrie - emisii generate de procesele industriale;
Paragraf
- silvicultură - pentru sechestrarea carbonului din atmosferă;
Paragraf
- solvenți și alte produse - emisiile au fost determinate în corelație cu dezvoltarea tehnico-economică;
Paragraf
- deșeuri - opțiuni de management al deșeurilor solide și lichide.
Paragraf
Proiecțiile emisiilor de GES pentru sectorul industrial se bazează pe prognoza producției diferitelor ramuri, ținându-se seama de restructurarea industrială impusă de evoluția economică și cerințele UE, și sunt corelate cu factorii de emisie prevăzuți în metodologia IPCC.
Paragraf
A.3.2. Ipoteze
Paragraf
Pentru estimarea emisiilor de GES a fost stabilit un scenariu de bază, "afaceri ca de obicei" (BaU - business as usual). Indicatorii macroeconomici și indicatorii energetici folosiți pentru simularea evoluției emisiilor de GES în România pentru perioada 2006-2012 sunt în conformitate cu conținutul secțiunii 1.2.6 și sunt prezentați în tabelul de mai jos:
Paragraf
Tabelul A1. Indicatorii macroeconomici și indicatorii energetici pentru perioada 2003-2012
PRE PRE_507
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
În perioada 1990-2000, contribuția sectorului servicii la valoarea adăugată totală a crescut continuu. Contribuția sectoarelor industrie, agricultură și energie la valoarea adăugată totală a fost, la nivelul anului 2000, 43,8%, semnificativ mai mică comparativ cu 67,8%, valoare înregistrată la nivelul anului 1990.
Paragraf
Structura macroeconomică a economiei românești este diferită de cea a statelor membre ale UE.
Paragraf
În aceste condiții, politicile macroeconomice pe termen scurt ale României constau în:
Paragraf
- restructurare economică selectivă;
Paragraf
- modernizarea și dezvoltarea infrastructurii;
Paragraf
- dezvoltarea acelor sectoare industriale care au un potențial concurențial ridicat;
Paragraf
- dezvoltarea sectorului agricol, ținându-se cont de potențialul economic, uman și natural al României;
Paragraf
- sprijinirea activităților de tip IT;
Paragraf
- dezvoltarea turismului;
Paragraf
- diversificarea sectorului de servicii.
Paragraf
În perioada 2001-2004 rata medie a valorii adăugate totale a fost de 5,8% pentru industrie, 4,2% pentru agricultură, 7,0% pentru construcții, 4,6% pentru servicii. În strânsă legătură cu producția industrială și agricolă, s-a ajuns la o creștere a activităților cu o rată medie de 5,2% în sectorul transport.
Paragraf
Referitor la dezvoltarea macroeconomică a României după 2006, au fost formulate următoarele ipoteze:
Paragraf
- finalizarea modificărilor structurale începute cu anul 2000;
Paragraf
- structura evoluției macroeconomice, cu tendințe similare celor din UE;
Paragraf
- creștere economică și investiții importante pentru a se produce modificări semnificative în structura macroeconomică.
Paragraf
Cererea de energie pentru perioada 2006-2012 a fost determinată ținându-se seama de datele prevăzute în tabelul A2.
PRE PRE_524
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Cererea de energie electrică: Ministerul Economiei și Comerțului
Paragraf
Evoluția prognozată a cererii de energie primară pentru perioada 2006-2012 are o rată anuală medie de creștere de aproximativ 2,5%.
Paragraf
Evoluția estimată a cererii de energie electrică pentru perioada 2006-2012 are o rată anuală medie de creștere de aproximativ 2,77 %.
Paragraf
În tabelul A3 este prezentată evoluția producției interne de resurse primare pentru perioada 2006-2012:
PRE PRE_529
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
În perioada 2006-2012, producția de energie electrică din surse nucleare se va dubla comparativ cu producția din anul 2006, ca urmare a punerii în operare a Unității II a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Paragraf
Tabelul A4 prezintă evoluția producției de energie electrică necesară pentru acoperirea cererii.
PRE PRE_532
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Figura 3. Evoluția producției de energie electrică pe tipuri de centrale în perioada 2003-2012
Paragraf
Figura 4. Evoluția producției de energie electrică pe tipuri de combustibili în perioada 2003-2012
Paragraf
În perioada 2006-2012, vor fi scoase din funcțiune unități de producere a energiei electrice ce au performanțe reduse, având o putere instalată de aproximativ 2.100 MW. În aceeași perioadă unități noi vor fi puse în funcțiune, având o putere instalată de aproximativ 1.100 MW, iar unele unități vor fi reabilitate, cu o putere instalată de aproximativ 950 MW. Totodată, reabilitarea centralelor termice și rețelelor de transport și distribuție a energiei termice va fi efectuată pentru reducerea pierderilor de căldură și îmbunătățirea eficienței energetice.
Paragraf
Tabelul A5 și figura 5 prezintă evoluția producției pentru sectorul rafinare produse petroliere.
Paragraf
Tabelul A5. Producția sectorului rafinare produse petroliere aflat sub incidența schemei [mii tone]
PRE PRE_540
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Figura 5. Producția sectorului rafinare produse petroliere aflat sub incidența schemei
Paragraf
Tabelul A6 și figura 6 prezintă prognoza producției pentru sectoarele industriale aflate sub incidența schemei, respectiv: sector mineral (ciment, var, sticlă , ceramică), producție și prelucrare metale feroase (oțel, fier etc), celuloză și hârtie.
Paragraf
Tabelul A6. Producția sectoarelor industriale aflate sub incidența schemei [mii tone]
PRE PRE_545
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Figura 6. Producțiile fizice ale sectoarelor industriale aflate sub incidența schemei
Paragraf
Înlocuirea rapidă a tehnologiilor învechite pentru cele mai importante sectoare industriale nu va putea fi realizată în perioada 2007-2012. Se estimează că în majoritatea sectoarelor se vor folosi capacitățile existente, unele dintre acestea reabilitate în vederea creșterii producției și a eficienței energetice.
Paragraf
În ultimii ani, diverse companii care au înregistrat producții scăzute până în anul 2005 au fost sau sunt în proces de privatizare. Se așteaptă ca aceste unități să își crească semnificativ producția.
Paragraf
Strategia României este de a se alinia la standardele europene și de a depăși diferențele față de celelalte țări din Uniunea Europeană; se concretizează în proiecte de infrastructură de mare anvergură, care atrag creșteri semnificative ale producției industriale, precum și ale materialelor de construcții (oțel, fontă, ciment, var etc.).
Paragraf
Creșterile prognozate pentru sectoarele și produsele prezentate în tabelul A.6 au avut la bază Planul național de dezvoltare 2007-2013, precum și Programul regional operațional "Dezvoltare regională 2007-2013".
Paragraf
Aceste documente (Planul național de dezvoltare 2007-2013, programele operaționale regionale, planuri operaționale sectoriale etc.) furnizează informații privind investițiile de infrastructură planificate și obiectivele până în 2013, pentru ca România să fie capabilă să reducă într-o perioadă scurtă diferențele de dezvoltare economică și socială comparativ cu dezvoltarea din țările UE.
Paragraf
Unul dintre indicatorii relevanți de măsurare a nivelului de dezvoltare a unei țări este consumul de ciment pe cap de locuitor. În anul 2005, România a înregistrat un consum specific de 292 kg cim/cap de locuitor, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene formată din cele 15 state membre la acea dată (UE15) a fost de 538 kg cim/cap de locuitor (sursa Cembureau).
Paragraf
Pentru perioada 2005-2006 prognoza de creștere a producției de ciment este de 20%, realizându-se o creștere de cca 16%. Cererea redusă a pieței față de prognoza estimată s-a datorat, în principal, întârzierilor în demararea unor lucrări de infrastructură. Ținându-se cont de faptul că proiectele întârziate privind infrastructura au fost deja demarate, se apreciază că diferența dintre creșterea producției de clincher în 2006 și prognoza din PNA va fi redusă în perioada următoare.
Paragraf
Capacitatea totală de producție a clincherului de ciment este apreciată în prezent la cca 9,5 milioane tone/an. Pentru realizarea producțiilor prognozate, în perioada 2008-2012, sunt prevăzute realizări de noi capacități (prima, de 1,5 milioane tone/an, va fi pusă în funcțiune în anul 2008), concomitent cu lucrările de modernizare și creștere de capacitate a unora dintre instalațiile existente.
Paragraf
Creșterea producției de oțel în perioada 2006-2012 are la bază următoarele premise:
Paragraf
- datele și elementele ce se regăsesc în Strategia de restructurare a industriei siderurgice din România, care cuprinde și planurile individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice, pentru perioada 2003-2008, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2005. Aceasta a fost convenită cu reprezentanții Comisiei Europene și stă la baza procesului de monitorizare a restructurării siderurgiei românești;
Paragraf
- creșterea gradului de utilizare a capacităților aferente, până la nivelul maxim, așa cum este menționat în strategie. Conform prevederilor strategice nu este planificată construirea de noi capacități, prin urmare prognoza privind nivelele de producție corespunde cu producțiile capacităților existente (9 milioane tone oțel/an). Nivelele de producție preconizate pentru perioada 2009-2012 sunt aceleași cu nivelele prevăzute pentru anul 2008. Este de menționat faptul că după 31 decembrie 2008 monitorizarea companiilor siderurgice încetează și, în mod implicit, dispare întregul pachet de restricții referitoare la dezvoltarea de noi capacități.
Paragraf
În acest context, pentru perioada 2008-2012, în baza propriilor planuri de afaceri pentru grupurile siderurgice proprietare, s-au prognozat dezvoltări de noi capacități corelate cu nivelele de producție (conform tabelului A.6).
Paragraf
Creșterea producției în siderurgie în perioada 2006-2007 are la bază următoarele premise:
Paragraf
- creșterea consumului național de produse din oțel (de la 3.115 mii tone, realizat în anul 2005, la 4.250 mii tone, realizat în anul 2006, ceea ce reprezintă o creștere cu cca 36%), ce va continua și în anul 2007;
Paragraf
- investițiile tehnologice finalizate în anul 2006 și puse în funcțiune la începutul anului 2007;
Paragraf
- atingerea parametrilor de viabilitate (conform criteriilor europene) de către toate companiile siderurgice românești până în anul 2008, ceea ce implică creșterea producției fizice vandabile, necesare pentru obținerea unor venituri suficient de ridicate din exploatare.
Paragraf
Creșterea de producție a sectorului celuloză și hârtie pentru perioada 2006-2012 se bazează pe:
Paragraf
- prognozele de piață ce indică o creștere continuă a consumului de hârtii și cartoane (de exemplu, între 2005-2006 creșterea a fost de 6%). Consumul anual pe cap de locuitor este în România de 39 kg față de media UE de circa 130 kg pe cap de locuitor. Se apreciază că în următorii 5 ani România va avea același nivel de consum ca și cel european;
Paragraf
- creșterea gradului de utilizare a capacităților actuale prin modernizare, precum și extinderea de capacitate;
Paragraf
- repornirea unor capacități de producție modernizate în anul 2006.
Paragraf
Creșterea producției de hârtie și cartoane se va realiza atât prin creșterea producțiilor de celuloză, cât și prin creșterea ratei de utilizare a maculaturii - în unele cazuri în proporție de 100%.
Paragraf
Creșterea producției sectorului de sticlă în perioada 2006-2012 are la bază evoluția ascendentă a cererii de piață, susținută de construirea de noi locuințe, îmbunătățirea izolării termice și cererea de ambalaje din sticlă.
Paragraf
Creșterea producției de sticlă cu 37% în 2007 față de anul 2006 a fost fundamentată pe cererea de piață pentru geam float.
Paragraf
La estimarea producției pentru perioada 2008-2012 au fost luate în considerare realizarea de noi capacități de producție de cca 300 mii tone/an, din care o capacitate de 200 mii tone/an a fost pusă în funcțiune în ianuarie 2007.
Paragraf
De asemenea, a fost luată în considerare și punerea în funcțiune a unei noi instalații de producere a vatei de sticlă, având o capacitate de producție de cca. 20 mii tone/an. Se preconizează că, în funcție de cererea de pe piața internă și externă, să fie repornite o serie de capacități oprite în prezent.
Paragraf
A.3.3 Proiecțiile GES pe sectoarele ETS și non - ETS
Paragraf
Activitățile din sectorul energie sunt clasificate în instalații de producere a energiei electrice și/sau termice, rafinării și cocserii.
Paragraf
Prognozele emisiilor pentru sectoarele mai sus menționate în perioada 2006-2012 au fost determinate ținându-se seama de prognozele cererii de energie electrică și termică, respectiv ale producției de cocs și producției rafinăriilor. În cadrul calculului proiecțiilor au fost folosiți factorii de emisie din metodologia IPCC.
Paragraf
În tabelul A7 și în figura 7 se prezintă evoluția emisiilor CO(2) pentru activitățile din sectorul energie, respectiv instalații de ardere și rafinării.
Paragraf
Instalațiile de ardere sunt defalcate pe: instalații de producere a energiei electrice și termice, instalații de producere a energiei electrice și termice pentru industrie și instalații de producere a energiei termice pentru alte sectoare, precum sectorul rezidențial, comercial etc.
Paragraf
Tabelul A7. Evoluția emisiilor de CO(2) pentru activitățile din sectorul energie [mil. tone CO(2)]
PRE PRE_580
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Figura 7. Emisiile de CO(2) generate de activitățile din sectorul energie
Paragraf
În tabelul A8 se prezintă evoluția emisiilor GES, avându-se în vedere structura sectoarelor conform Inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră și evoluția emisiilor de GES pentru sectoarele aflate sub incidența EU ETS.
Paragraf
Tabelul A8. Evoluția emisiilor GES [mil. t CO(2) echiv.)] și evoluția emisiilor de CO(2), pe sectoarele ETS și non ETS [mil. t CO(2)]
PRE PRE_585
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
În tabelul A9 se prezintă evoluția emisiilor de CO(2) pentru sectoarele industriale, avându-se în vedere atât procesele tehnologice, cât și instalațiile de ardere.
Paragraf
Tabelul A9. Emisii actuale și prognozate ale sectoarelor ETS [mil. t CO(2)]
PRE PRE_588
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
A.3.4 Evoluția intensității carbonului
Paragraf
În tabelul A10 se prezintă evoluția intensității carbonului, a PIB-ului și a emisiilor totale GES în perioada 2000-2012. Pe baza simulărilor realizate se poate observa scăderea intensității carbonului de la 103,7% în anul 2000 la 86,18% în anul 2012.
Paragraf
Tabelul A10. Evoluția intensității carbonului 2003-2012
PRE PRE_592
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Rata de reducere a intensității carbonului este relativ scăzută datorită creșterii consumului de cărbune utilizat pentru producerea de energie electrică, termică și pentru procesele industriale. Motivele pentru care crește gradul de utilizare a cărbunelui sunt reprezentate de prețul ridicat și disponibilitatea acestuia pe piața internațională. Totodată, în acest sens trebuie menționat și faptul că politica guvernamentală este de a crește siguranța în aprovizionarea cu energie și de a utiliza resursele energetice locale.
Paragraf
A.4 Etapa 3. Determinarea plafonului național
Paragraf
Proiecțiile "de sus în jos" sunt principala sursă de date pentru stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate la nivel național, respectiv a plafonului național. Proiecțiile "de jos în sus" se bazează pe datele furnizate de către operatori în scopul obținerii unei imagini complete și corecte a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activitățile ce intră sub incidența schemei (vezi secțiunea C.2 pentru detalii cu privire la colectarea datelor din chestionare).
Paragraf
Plafonul național pentru anul 2007 și pentru perioada 2008 - 2012 este prezentat în tabelul următor:
PRE PRE_597
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
A.5 Etapa 4. Compararea plafonului național cu plafonul indicativ
Paragraf
Plafonul indicativ este determinat ținându-se seama de cantitatea de emisii de CO2 generată de instalațiile aflate sub incidența EU-ETS, de rata de creștere a PIB-ului (din perioada 2003-2007 și din perioada 2003-2010), precum și de reducerea intensității carbonului din aceleași perioade.
Paragraf
Astfel, pentru perioadele analizate se utilizează următoarele formule:
Paragraf 1
pentru plafonul indicativ pentru 2007:
Paragraf
P.I.(2007)= E(ET 2003)(1+r(PIB))^4(1+r(IC))^4, unde:
Paragraf 2
perioada 1 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2012:
Paragraf
P.I.(2008 -2012)= E(ET 2003)(1+r(PIB))^7(1+r(IC))^7, unde:
Paragraf
P.I. = plafonul indicativ;
Paragraf
E(ET) = emisiile de dioxid de carbon generate de sectoarele care intră sub incidența schemei;
Paragraf
r(PIB) = rata de creștere a produsului intern brut în perioada indicată;
Paragraf
r(IC) = rata intensității carbonului în perioada indicată;
Paragraf
IC = intensitatea carbonului se calculează ca raport între emisia totală de gaze cu efect de seră și 1.000 euro PIB.
Paragraf
Pentru România rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:
PRE PRE_611
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
A.5.1. Analiză
Paragraf
Evaluarea preliminară a datelor istorice disponibile și a prognozelor referitoare la dezvoltarea economică a României conduce la următoarele concluzii:
Paragraf
- rata de creștere a PIB pentru anul 2003 este 6,02%;
Paragraf
- rata prognozată a creșterii economice pentru perioada 2005-2010 este 5,8%;
Paragraf
- creșterea economică de 5,8 % este cu mult mai mare decât valoarea indicativă prezentată în documentul Comisiei Europene privind Liniile directoare adiționale privind elaborarea NAP pentru perioada 2008-2012;
Paragraf
- anul 2000 nu este reprezentativ pentru realizarea prognozelor privind emisiile de GES, datorită procesului semnificativ de restructurare economică, început în 1990 și finalizat în anul 2003.
Paragraf
Prin urmare, pentru România anul 2003 este considerat potrivit ca an de referință pentru evoluția crescătoare a PIB-ului și pentru evoluția descrescătoare a intensității carbonului.
ANX
Anexa B b
Paragraf
la plan
Paragraf
METODOLOGIA
Paragraf
de alocare la nivel de sector
Paragraf
B.1 Alocare în 2 pași
Paragraf
Pentru alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, România a folosit abordarea în 2 pași. În primul pas este stabilit plafonul la nivel național, din care se extrage numărul de certificate de emisii de gaze cu efect seră corespunzător rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii și rezervei pentru nou-intrați. Numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră rămas este alocat sectoarelor. În cel de-al doilea pas certificatele de emisii de gaze cu efect de seră sunt distribuite fiecărei instalații din cadrul fiecărui sector.
Paragraf
Această abordare este cea mai potrivită pentru România, deoarece evoluțiile istorice și prognozate ale producțiilor diferă semnificativ între sectoarele care cad sub incidența schemei.
Paragraf
Metodologia se aplică atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008 - 2012.
Paragraf
B.2 Stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul sectoarelor
Paragraf
La stabilirea plafoanelor pentru cele 8 sectoare, denumite plafon sector, a fost folosită următoarea formulă de calcul:
Paragraf
plafon sector = PN - AT - RNI
Paragraf
unde:
Paragraf
- PN = plafon național;
Paragraf
- AT = rezerva pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii;
Paragraf
- RNI = rezerva pentru nou-intrați.
Paragraf
Calculul rezervei pentru nou intrați și al rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii este prezentat în anexa D și, respectiv, anexa F.
Paragraf
Metodologia se aplică atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008 - 2012.
Paragraf
B.3 Metodologia de alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul fiecărui sector
Paragraf
Stabilirea numărului de certificate pentru fiecare sector se realizează ținându-se seama de ponderea emisiilor sectorului respectiv în emisiile totale generate de activitățile aflate sub incidența schemei. Ponderea emisiilor sectorului se determină ca raport între emisiile estimate ale sectorului în anul 2007, respectiv pentru perioada 2008 - 2012, și emisiile totale estimate ale activităților aflate sub incidența schemei în aceeași perioadă. Ponderea emisiilor calculate este egală cu ponderea numărului de certificate alocate fiecărui sector, după extragerea rezervei pentru nou-intrați și a rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii.
Paragraf
Alocarea la nivel de sector se determină astfel:
Paragraf 1
stabilirea sectoarelor;
Paragraf 2
determinarea emisiilor sectoarelor;
Paragraf 3
determinarea ponderii emisiilor fiecărui sector în totalul emisiilor generate de activitățile aflate sub incidența schemei;
Paragraf 4
corecția alocării numărului de certificate pentru sectorul energie*1).
Paragraf
*1) Din numărul de certificate alocate sectorului energie se extrage rezerva pentru acordarea bonusului pentru cogenerare și rezerva JI.
Paragraf
B.3.1 Etapa 1: Stabilirea sectoarelor
Paragraf
Au fost stabilite următoarele 8 sectoare:
Paragraf 1
sectorul energie;
Paragraf 2
sectorul rafinare produse petroliere;
Paragraf 3
sectorul producție și prelucrare metale feroase;
Paragraf 4
sectorul ciment;
Paragraf 5
sectorul var;
Paragraf 6
sectorul sticlă;
Paragraf 7
sectorul ceramică;
Paragraf 8
sectorul celuloză și hârtie.
Paragraf
Emisia la nivel de sector este determinată pe baza producțiilor istorice și prognozate, precum și pe baza ratei de creștere a emisiilor generate de activitatea care intră sub incidența schemei.
Paragraf
În sectorul energie sunt incluse și instalațiile care aparțin altor sectoare de activitate și care intră sub incidența schemei, deoarece dețin instalații de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 20 MW.
Paragraf
B.3.2 Etapa 2: Determinarea emisiilor la nivel de sector
Paragraf
La nivel de sector emisiile istorice sunt determinate pe baza datelor obținute din cel mai recent Inventar național al emisiilor de GES (1989-2004), disponibil în 2006.
Paragraf
Rata de creștere a emisiilor sectorului este corelată cu următorii factori:
Paragraf 1
producția sectorului, creșterea PIB-ului;
Paragraf 2
evoluția intensității carbonului.
Paragraf
Intensitatea carbonului la nivel de sector este corelată cu următorii factori:
Paragraf 1
creșterea eficienței energetice;
Paragraf 2
schimbarea în utilizare a combustibililor;
Paragraf 3
schimbarea structurii producției.
Paragraf
B.3.3 Etapa 3: Determinarea ponderii emisiilor fiecărui sector în totalul emisiilor generate de activitățile care intră sub incidența schemei
Paragraf
Pentru anul 2007, ponderea fiecărui sector se determină ca raport între emisiile prognozate în 2007 (abordarea de "sus în jos") pentru sectorul respectiv și emisiile totale ale activităților care intră sub incidența schemei din acel an.
Paragraf
Pentru perioada 2008 - 2012, ponderea fiecărui sector se determină ca medie a ponderii sectorului în acea perioadă. Ponderea sectorului se determină ca raport între emisiile prognozate pentru perioada 2008-2012 (abordarea "de sus în jos") și emisiile totale ale sectoarelor care intră sub incidența schemei în acea perioadă.
Paragraf
B.3.4 Etapa 4: Corecția numărului de certificate alocate sectorului energie
Paragraf
Corecția plafonului sectorului energie se realizează prin extragerea:
Paragraf
- rezervei pentru acordarea bonusului pentru cogenerare, acest bonus fiind destinat instalațiilor din sectorul energie;
Paragraf
- rezervei pentru proiectele tip implementare în comun (JI), respectiv numai a rezervei pentru proiectele JI cu efect indirect asupra emisiilor acestui sector, aceasta corespunzând unor reduceri indirecte de emisii în sectorul energie datorate implementării proiectelor de tip JI.
Paragraf
Pentru mai multe informații cu privire la rezerva pentru acordarea bonusului pentru cogenerare și rezerva JI, a se vedea anexa E, respectiv anexa F.
Paragraf
B.4 Rezultatele alocărilor la nivel de sector
Paragraf
În tabelul de mai jos sunt prezentate alocările propuse sectoarelor ETS:
Paragraf
Tabelul B1. Alocările propuse pe sectoare
PRE PRE_683
[Imagine S_PRE ID: N/A]
ANX
Anexa C c
Paragraf
la plan
Paragraf
METODOLOGIA
Paragraf
de alocare a certificatelor la nivel de instalație
Paragraf
C.1 Abordare
Paragraf
Odată stabilit numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru fiecare dintre cele 8 sectoare mai sus menționate, se trece la alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră instalațiilor din cadrul sectorului. Această anexă prezintă metodologia folosită pentru alocarea certificatelor la nivel de instalație.
Paragraf
Metodologia folosită este abordarea istorică, conform căreia numărul de certificate care revine fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiilor instalației din anul relevant în totalul emisiilor generate de acel sector.
Paragraf
Metodologia se bazează pe ipoteza conform căreia ponderea emisiilor unei instalații în cadrul sectorului nu se va schimba în viitor.
Paragraf
Pașii care au fost realizați în cadrul alocării certificatelor la nivel de instalație sunt:
Paragraf 1
determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului, pentru anul relevant;
Paragraf 2
numărul de certificate alocate fiecărei instalații pentru 2007 și perioada 2008-2012 este rezultatul direct al ponderii emisiilor instalațiilor, așa cum a fost determinată în etapa 1, la numărul de certificate aferent sectorului.
Paragraf
Alocarea la nivel de instalație respectă criteriul "la nivel de instalație, alocarea nu este mai mare decât necesarul", la care se ajunge prin utilizarea următoarei formule:
PRE PRE_702
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
E(inst.) = emisiile aferente instalației;
Paragraf
A(inst.) = alocarea aferentă instalației.
Paragraf
Dacă alocarea la nivel de instalație este mai mare decât emisiile aferente instalației, numărul de certificate adițional care depășește valoarea emisiilor este alocat instalațiilor din sector în baza ponderii fiecărei instalații în cadrul sectorului.
Paragraf
Operatorii pot să utilizeze unități de reducere a emisiilor (ERU) și reduceri de emisii certificate (CER), pentru perioada 2008-2012, în procent de 10% din numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate fiecărei instalații, prevăzut în Planul național de alocare.
Paragraf
Pentru anul 2007, Agenția Națională pentru Protecția Mediului emite în registrul național certificatele alocate prin Planul național de alocare, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se aprobă Planul național de alocare.
Paragraf
Pentru perioada 2008-2012, anual până la data de 28 februarie a fiecărui an, o cincime din numărul total de certificate alocate prin Planul național de alocare.
Paragraf
Aceeași metodologie se aplică atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008-2012.
Paragraf
C2 Etapa 1: Determinarea emisiilor la nivel de instalație
Paragraf
C2.1 Determinarea perioadei istorice de referință
Paragraf
Perioadă istorică (perioada de referință) ia în considerare fluctuațiile din activitatea instalației. Pentru fiecare instalație, în perioada de referință se determină anul relevant, respectiv emisiile relevante, ca medie a acelor 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință.
Paragraf
Perioada de referință este 2001-2004. Alegerea acestei perioade este bazată pe următoarele considerații:
Paragraf
- 2004 este cel mai recent an pentru care sunt disponibile date la nivel național, ceea ce face posibilă o imagine reală asupra emisiilor de GES, inclusiv a celor generate de instalațiile care intră sub incidența ei. Mai mult, fiind cel mai recent inventar național (trimis de România în 2006), are cel mai ridicat grad de acuratețe și siguranță a datelor;
Paragraf
- se consideră ca necesară și suficientă o perioadă de 4 ani pentru a ține cont de fluctuațiile în activitatea instalației.
Paragraf
C2.2 Identificarea instalațiilor
Paragraf
În luna aprilie 2006 a început procesul de identificare a instalațiilor și de colectare a datelor, cu ajutorul agențiilor locale pentru protecția mediului, a ministerelor, a Camerei de Comerț și Industrie și a asociațiilor de ramură.
Paragraf
Instalații identificate, inclusiv după procesul de consultare a publicului, sunt următoarele:
PRE PRE_719
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
*) Include 4 instalații cu funcționare 100% pe biomasă și emisii zero, care sunt monitorizate.
Paragraf
Figura 9. Instalații identificate
Paragraf
Instalațiile identificate care intră sub incidența schemei și cărora nu li se alocă certificate, deoarece funcționează pe biomasă, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Paragraf
Tabelul C2. Instalațiile identificate care funcționează pe biomasă și care intră sub incidența schemei, dar cărora nu li se alocă certificate
PRE PRE_726
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
C2.3 Colectarea datelor la nivel de instalație
Paragraf
Prin intermediul unui chestionar, operatorilor le-au fost solicitate următoarele informații:
Paragraf
- informații generale cu privire la instalație (adresă, date de contact etc.);
Paragraf
- schema procesului tehnologic;
Paragraf
- producția istorică și prognozată a instalației;
Paragraf
- consumul istoric și prognozat de combustibil și materii prime.
Paragraf
Formatul chestionarului a fost elaborat astfel încât să permită operatorilor furnizarea datelor necesare pentru calculul emisiilor, în conformitate cu prevederile Liniilor directoare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Chestionarele completate au fost returnate, atât în format electronic, cât și în format hârtie. Procesul de colectare și verificare a datelor a fost coordonat și verificat de două ori de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), sub supravegherea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor (MMGA).
Paragraf
C2.4 Evaluarea și verificarea datelor transmise
Paragraf
Datele furnizate de către operatori au fost supuse verificării independente de către ANPM, astfel:
Paragraf 1
informațiile istorice au fost comparate cu informațiile existente din alte surse disponibile (rapoarte sectoriale, rapoartele companiilor etc.);
Paragraf 2
au fost verificate caracterul complet, acuratețea, corectitudinea și consistența datelor;
Paragraf 3
ținându-se cont de creșterea de capacitate/închiderea parțială a instalațiilor, s-au realizat comparații între producție și consumurile de combustibil și materii prime și emisiile generate.
Paragraf
Datele privind prognozele de producții și consum furnizate de către operatori nu au stat la baza alocării. Alocarea s-a realizat pe baza proiecțiilor "de sus în jos".
Paragraf
C2.5 Calculul emisiilor istorice și prognozate
Paragraf
Abordare
Paragraf
Pe baza datelor verificate privind producțiile și consumurile istorice și prognozate au fost calculate emisiile istorice și prognozate pentru fiecare instalație, de către ANPM, în conformitate cu Liniile directoare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, după cum urmează:
Paragraf
consum combustibil x factor de emisie x factor de oxidare*1)
Paragraf
*1) Pentru toți combustibilii și materiile prime s-a utilizat factorul de oxidare 1.
Paragraf
Emisiile totale ale instalației au fost determinate prin luarea în considerare atât a emisiilor de proces, cât și a emisiilor de ardere. De exemplu, metoda bilanțului materii intrate-ieșite a fost utilizată în cazul sectorului producere și prelucrare metale feroase, precum și al sectorului de prelucrare.
Paragraf
Factorii de emisie folosiți
Paragraf
Factorii de emisie folosiți pentru determinarea emisiilor istorice și a celor prognozate sunt cei indicați de Liniile directoare IPCC, revizuite - 1996. Există și câteva excepții de la documentul anterior menționat, deoarece acesta nu furnizează factori de emisie pentru anumite tipuri de combustibil și materii prime, utilizate în activități care intră sub incidența schemei. În aceste cazuri particulare au fost folosiți factori de emisie proveniți din alte surse oficiale.
Paragraf
Factorii de emisie utilizați sunt prezentați în tabelul următor:
PRE PRE_750
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
C3. Etapa 2: Determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului
Paragraf
Determinarea anului relevant pentru fiecare instalație (definit ca emisia relevantă) se face ca medie a acelor 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință. În acest mod se stabilește anul relevant. Pentru a se dezavantaja instalațiile cu o evoluție constantă sau crescătoare privind dezvoltarea, se aplică un factor de continuitate, pentru ajustarea emisiilor, așa cum este prezentat în formula următoare:
Paragraf
REL.E(inst.i) = [ΣE(max)(2 din 4))]/2 x Fcont, unde:
Paragraf
ΣE(max (2 din 4)) = suma a 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință
Paragraf
F(cont)= factorul de continuitate, care se determină astfel:
litera a)
dacă Q(REL)/ Q(2007)< 0,95, atunci F(cont)= 105%;
litera b)
dacă 0,95 ≤ Q(REL)/ Q(2007)< 1,1, atunci F(cont)= 103%;
Paragraf
Q(REL) = media producției realizate în cei 2 ani din perioada de referință (2001-2004) cu emisiile cele mai mari;
Paragraf
Q(2007) = producția prognozată a instalației în anul 2007.
Paragraf
Emisia relevantă a fiecărui sector este determinată ca sumă a tuturor emisiilor instalațiilor:
Paragraf
REL.E(S)= REL.E(inst.i)
Paragraf
Ponderea emisiei instalației în cadrul sectorului se calculează pe baza emisiei relevante a instalației (în perioada de referință) și a emisiei relevante a sectorului, așa cum este prezentat în următoarea formulă:
Paragraf
p(inst.i.)= REL.E(inst.i)/REL.E(S), unde:
Paragraf
p(inst.i) = ponderea emisiei instalației (i) în cadrul sectorului;
Paragraf
REL.E(inst.i) = emisiile instalației (i) în anul relevant;
Paragraf
REL.E(S) = emisiile relevante ale sectorului (S).
Paragraf
REL.E(S)= Σ(REL.E(inst.i)+ E(inst.j))
Paragraf
Emisiile relevante ale sectorului sunt calculate ca sumă a emisiilor instalațiilor cu date istorice și a emisiilor instalațiilor fără date istorice (E(inst.j))
Paragraf
Ponderea instalației determinată pentru anul 2007 este aceeași cu cea pentru 2008-2012.
Paragraf
C4. Etapa 3: Determinarea numărului de certificate alocate la nivelul instalației
Paragraf
C4.1 Abordare
Paragraf
Abordare generală privind alocarea
Paragraf
Numărul de certificate alocate fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiei instalației în cadrul sectorului.
Paragraf
Bonusul pentru cogenerare și bonusul pentru acțiunile timpurii
Paragraf
În condițiile îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, instalațiilor li se poate acorda bonusul pentru cogenerare (B(COG)) sau bonusul pentru acțiuni timpurii (B(EA)). În cazul în care o instalație este eligibilă pentru obținerea ambelor bonusuri, aceasta va primi numai bonusul aferent cogenerării. Pentru mai multe detalii a se vedea anexele F și G.
Paragraf
Alocarea certificatelor pentru instalații fără date istorice în perioada de referință
Paragraf
Alocarea pentru instalațiile fără date istorice a fost determinată în mod diferit față de instalațiile cu date istorice în perioada de referință. Instalațiile fără date istorice sunt cele pentru care nu există date în cel puțin 2 ani în cadrul perioadei de referință. În acest caz, alocarea se bazează pe media emisiei specifice a subsectorului în perioada de referință și pe producția prognozată a instalației.
Paragraf
Media emisiei specifice pentru fiecare sector a fost stabilită în baza următoarelor considerente:
Paragraf
- tipul activității și al producției;
Paragraf
- tipul tehnologiei;
Paragraf
- tipul combustibililor și al materiilor prime.
Paragraf
S-a utilizat media emisiei subsectorului pentru a ilustra cât mai bine activitatea instalației și pentru a nu se face discriminări în cadrul sectorului.
Paragraf
C4.2 Formulele de calcul
Paragraf
Alocarea certificatelor la nivel de instalație se face după formula:
Paragraf
A(inst.i)= p(inst.i.)x A(S) + B(COG)(sau B(AT)),
Paragraf
unde:
Paragraf
A(S) = alocarea pentru sectorul (S);
Paragraf
A(inst.i) = alocarea pentru instalația (i);
Paragraf
p(inst.i) = ponderea emisiilor instalației (i) în cadrul sectorului;
Paragraf
B(COG) = bonus pentru cogenerare;
Paragraf
B(AT) = bonus pentru acțiuni timpurii.
Paragraf
Alocarea certificatelor în cazul instalațiilor fără date istorice în perioada de referință:
Paragraf
A(inst.j)= p(inst.j.)x A(S) + B(COG)(sau B(AT))
Paragraf
p(inst.j.) = E(inst.j)/E(S)
Paragraf
E(inst.j) = E(smspr)x Q(p)x 95%,
Paragraf
unde:
Paragraf
A(inst.j) = alocarea certificatelor în cazul instalației (j) pentru care nu există date relevante pentru cel puțin 2 ani în perioada de referință;
Paragraf
A(S) = alocarea pentru sectorul (S);
Paragraf
p(inst.j) = ponderea emisiilor instalației (i) în cadrul sectorului;
Paragraf
E(S) = emisia totală pentru sectorul (S), în perioada de referință, în anul relevant;
Paragraf
E(smspr) = emisia specifică medie a subsectorului în perioada de referință, pe baza tipului de combustibili și a tipului de tehnologii folosite;
Paragraf
Q(p) = producția prognozată a instalației respective pentru anul 2007;
Paragraf 95
% = factor de credibilitate a datelor.
ANX
Anexa D d
Paragraf
la plan
Paragraf
INSTALAȚIILE
Paragraf
nou-intrate și închiderea instalațiilor
Paragraf
D.1 Abordare
Paragraf
Metodologia de alocare a certificatelor pentru instalațiile nou-intrate în schemă este aceeași atât pentru 2007, cât și pentru perioada 2008-2012.
Paragraf
D1.1 Principiile alocării
Paragraf
Alocarea pentru instalațiile nou-intrate se va face dintr-o rezervă pentru nou-intrați (RNI).
Paragraf
Alocarea pentru instalațiile nou-intrate se realizează cu titlu gratuit.
Paragraf
RNI se gestionează la nivel național și va fi disponibilă pentru instalațiile nou-intrate din toate sectoarele care intră sub incidența schemei, la începutul perioadei, respectiv anul 2008. RNI este extrasă din plafonul național înainte de determinarea numărului de certificate alocate sectoarelor.
Paragraf
Certificatele din această rezervă se alocă după principiul "primul venit, primul servit". În cazul în care rezerva se epuizează, operatorii trebuie să cumpere de pe piață certificatele necesare.
Paragraf
D1.2 Estimarea dimensiunii rezervei pentru instalațiile nou-intrate
Paragraf
Dimensiunea RNI a fost estimată pe baza datelor furnizate de către operatori prin intermediul chestionarelor (vezi anexa C - detalii cu privire la colectarea datelor), dar și al programelor și strategiilor guvernamentale, care impun sau încurajează construcția de noi capacități sau extinderea celor existente. RNI include un număr de certificate pentru instalațiile nou-intrate identificate, precum și un număr suplimentar de certificate pentru posibilii nou-intrați necunoscuți la momentul elaborării PNA.
Paragraf
D1.3 Eligibilitate și aplicabilitate
Paragraf
Instalația nou-intrată este o instalație nouă sau o instalație existentă care a obținut autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră sau revizuirea acesteia, ulterior notificării PNA către Comisia Europeană. Instalațiile identificate după trimiterea PNA Comisiei Europene se consideră instalații nou-intrate.
Paragraf
D1.4 Certificate neutilizate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate
Paragraf
Dacă la sfârșitul perioadei 2008-2012 rămân neutilizate certificate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate acestea sunt valorificate prin licitație.
Paragraf
D2. Determinarea numărului de certificate alocate instalațiilor nou-intrate
Paragraf
D2.1 Principii generale privind determinarea
Paragraf
Instalațiile nou-intrate vor primi 95% din numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră calculat.
Paragraf
Pentru a fi sigur că cei care solicită certificate din RNI nu transmit prognoze optimiste privind producția, operatorul trebuie să furnizeze ANPM informații cu privire la regimul de funcționare a instalației până în 2012, cu 90 de zile înainte de începerea activității (prognoze privind producția, consumuri de combustibil și materii prime).
Paragraf
D2.2 Condiții speciale pentru instalațiile noi de cogenerare
Paragraf
Pentru a compensa faptul că instalațiile de cogenerare existente primesc un bonus, s-a decis ca pentru instalațiile noi de cogenerare să se acorde 99% din numărul de certificate calculat. Măsura are rolul de a încuraja utilizarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic.
Paragraf
D2.3 Formula de calcul
Paragraf
Alocarea pentru instalațiile noi de cogenerare se va face după următoarea formulă:
Paragraf
A(inst.ni) = E.S.(BAT)x Q(p)x F,
Paragraf
unde:
Paragraf
A(inst.ni) = alocarea aferentă instalației noi;
Paragraf
E.S.(BAT) = emisia specifică prevăzută în BAT;
Paragraf
Q(p) = producția prognozată a instalației respective pentru 2007 și/sau 2008-2012;
Paragraf
F = 99%, pentru instalațiile de cogenerare;
Paragraf
F = 95%, pentru toate celelalte tipuri de instalații.
Paragraf
Pentru instalațiile cu putere termică medie sub 50 MW se va considera, de asemenea, emisia specifică din BAT-ul pentru instalații mari de ardere.
Paragraf
D3. Închiderea definitivă a instalațiilor
Paragraf
O instalație este considerată închisă definitiv atunci când pentru o perioadă de minimum un an calendaristic - de la 1 ianuarie până la 31 decembrie - sunt întrunite simultan următoarele condiții:
litera a)
nu se mai desfășoară niciuna dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 1 laHotărârea Guvernului nr. 780/2006;
litera b)
producția este egală cu zero;
litera c)
emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero;
litera d)
instalația respectivă nu se mai deschide în viitor.
Paragraf
Toate certificatele alocate instalației rămân valabile pentru anul în care închiderea definitivă este notificată de operator autorității competente pentru protecția mediului. Începând cu anul calendaristic ulterior închiderii, certificatele nu mai sunt alocate instalației, fiind transferate în RNI.
Paragraf
Un operator a cărui instalație se va închide are obligația de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului cu privire la încetarea oricărei activități listate în anexa I a directivei.
Paragraf
D4. Dimensiunea rezervei pentru nou-intrați
PRE PRE_871
[Imagine S_PRE ID: N/A]
ANX
Anexa E e
Paragraf
la plan
Paragraf
REZERVA
Paragraf
pentru proiectele de tip implementare în comun (rezerva JI)
Paragraf
E1. Principii
Paragraf
România a aprobat deja un număr de proiecte JI, prezentate în cap. 9 al acestui document, și intenționează să aprobe și să găzduiască proiecte JI și în viitor, în conformitate cu prima Strategie națională a României privind schimbările climatice (Hotărârea Guvernului nr. 645/2005) și primul Plan de acțiune privind schimbările climatice (Hotărârea Guvernului nr. 1.877/2005) pentru perioada 2005-2007. Ținând seama de prevederile directivelor 2003/87/CE și 2004/101/CE și ale noii Decizii 2006/780/CE, România a inclus o rezervă JI în PNA. Prezenta anexă descrie metodologia utilizată pentru determinarea rezervei JI.
Paragraf
Rezerva JI inclusă în PNA al României acoperă atât proiectele JI cu posibil efect de dublă contabilizare, atât direct, cât și indirect. Certificatele aferente proiectelor JI cu posibil efect indirect de dublă contabilizare au fost extrase din numărul total de certificate propuse spre alocare sectorului energie inclus în PNA, iar certificatele aferente proiectelor JI cu posibil efect direct de dublă contabilizare au fost extrase din certificatele alocate instalației la care se desfășoară respectivul proiect JI.
Paragraf
Definițiile reducerilor de emisii directe și indirecte au fost utilizate conform prevederilor Deciziei 2006/780/CE.
Paragraf
Lista proiectelor JI inclusă în cap. 9 al PNA prezintă doar denumirea, situația și metodologia dublei contabilizări a tuturor proiectelor JI din România (inclusiv proiectele care nu se suprapun cu instalații EU ETS). Suplimentar, au fost incluse în PNA anexele (I și II) completate conform formatelor standard cuprinse în Decizia Consiliului 2006/780/CE.
Paragraf
Proiectele JI pot genera ERU-uri doar în prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto 2008-2012. Luând în considerare faptul că, pentru reducerile de emisii rezultate din unele proiecte JI înainte de 2008, România a acceptat să transfere "credite timpurii" sub formă de AAU-uri, a fost, de asemenea, inclusă în PNA și o rezervă JI pentru anul 2007. Având în vedere că AAU-urile pot fi transferate doar din 2008, doar certificatele aferente instalațiilor unde sunt implementate proiecte JI au fost extrase și incluse în rezerva JI calculată pentru anul 2007, considerându-se că ele vor fi returnate operatorilor în situația în care proiectele JI nu generează "credite timpurii" la sfârșitul lui 2007. În acest caz, alocarea pentru instalația respectivă a fost micșorată cu numărul de certificate prevăzut la acea instalație în anexa I pentru anul 2007, în același fel ca pentru perioada 2008-2012.
Paragraf
Rezerva JI pentru anul 2007 cuprinde certificatele pentru 8 proiecte JI cu "credite timpurii" în 2007 incluse în anexa I, numărul total de certificate fiind 492.879, din care:
Paragraf
- direct: 202.976;
Paragraf
- indirect: 289.903.
Paragraf
E2. Anexa I aferentă rezervei JI
Paragraf
Anexa I aferentă rezervei JI cuprinde 12 proiecte JI care au obținut deja scrisoarea de aprobare din partea Guvernului României la data trimiterii oficiale a PNA. Numărul total de certificate din anexa I este 3.452.214, din care:
Paragraf
- direct: 1.360.849;
Paragraf
- indirect: 2.092.365.
Paragraf
E3. Anexa II aferentă rezervei JI
Paragraf
Anexa II aferentă rezervei JI cuprinde 3 proiecte JI care au obținut deja scrisoarea de susținere din partea Guvernului României sau care au trimis deja un PIN (Project Idea Note) și un grup special de proiecte JI posibil a fi dezvoltate în viitor în domeniul utilizării resurselor regenerabile de energie și a promovării cogenerării de mică putere și care sunt în curs de discuții cu dezvoltatorii de proiecte. Numărul total de certificate din anexa II este 3.854.846, din care:
Paragraf
- direct: 95.824;
Paragraf
- indirect: 3.759.022.
Paragraf
E4. Dimensiunea rezervei JI
Paragraf
Dimensiunea rezervei JI în anul 2007:
PRE PRE_903
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
E5. Surplusul de certificate
Paragraf
În perioada 2008-2012, certificatele din anexa II care nu sunt transformate în AAU-uri până la 31 decembrie 2012 vor fi anulate.
ANX
Anexa F f
Paragraf
la plan
Paragraf
METODOLOGIA
Paragraf
de calcul pentru bonusul de cogenerare eficientă
Paragraf
F1. Motivare și principii generale
Paragraf
România consideră că implementarea schemei reprezintă un impuls pentru promovarea tehnologiilor curate și eficiente din punct de vedere energetic. Planul național de alocare al României pentru fazele I și II ia în considerare beneficiile de mediu aduse de instalațiile care produc combinat energie electrică și energie termică, prin alocarea unui număr suplimentar de certificate instalațiilor de cogenerare.
Paragraf
Bonusul este oferit atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008-2012.
Paragraf
Pentru a se asigura că instalațiile de cogenerare nu vor primi un număr de certificate mai mare decât necesarul, au fost luate următoarele măsuri:
Paragraf
- alocarea pentru o instalație existentă include atât alocarea de bază, cât și bonusul;
Paragraf
- diferențele între alocare și necesar, pentru fiecare an, au fost verificate în cadrul programului de alocare;
Paragraf
- în situația în care alocarea pentru o instalație este mai mare decât necesarul, diferența este extrasă de la instalația respectivă și redistribuită celorlalte instalații prin reiterații în cadrul programului de alocare, utilizându-se aceleași principii.
Paragraf
F2. Criterii de eligibilitate
Paragraf
Bonusul pentru cogenerare se calculează pe baza reducerii emisiilor de dioxid de carbon datorate economiei de combustibil, ca urmare a utilizării cogenerării, comparativ cu producerea separată a energiei electrice și energiei termice.
Paragraf
Bonusul pentru cogenerare se acordă pentru instalațiile existente dacă îndeplinesc următoarele condiții:
Paragraf 1
eficiența globală a instalației este de minimum 65%. Formula pentru calcularea acesteia este:
Paragraf
EF(COG) = 100 x (EE(COG) + ET(COG))/c(COG), unde:
Paragraf
EF(COG) = eficiența producerii energiei electrice și termice în cogenerare (%);
Paragraf
EE(COG) = energia electrică produsă în cogenerare în anul (s), exprimată în (MWh);
Paragraf
ET(COG) = energia termică utilă produsă în cogenerare, în anul (s), exprimată în (MWh);
Paragraf
c(COG) = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, în anul (s), exprimată în (MWh);
Paragraf
s = unul din cei 2 ani din perioada de referință 2001-2004, utilizați în calculul emisiilor (în care EF(COG) este cea mai mare);
Paragraf 2
economia de combustibil obținută comparativ cu producerea separată a energiei electrice și termice. Economia de combustibil se calculează cu formula:
Paragraf
E.C. = [(EE(COG)/c(COG))/ EF.EE(SEP) + (ET(COG)/c(COG))/ EF.ET(SEP)) -1], unde:
Paragraf
E.C. = economia de combustibil raportată la consumul de combustibil în cogenerare;
Paragraf
EE(COG) = energia electrică produsă în cogenerare, exprimată în TJ;
Paragraf
ET(COG) = energia termică utilă în cogenerare, exprimată în TJ;
Paragraf
EF.EE(SEP) = eficiența producerii separate de energie electrică în centrale din România (31,85%)*1);
Paragraf
EF.ET(SEP) = eficiența producerii separate a energiei termice în centrale termice în România, cu o valoare de 87,56%*2);
Paragraf
*1) Valoare conform datelor din anul 2004, raportate de Institutul Național de Statistică la IEA-EUROSTAT-UNECE.
Paragraf
*2) Idem nota 1).
Paragraf
c(COG) = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, exprimat în TJ.
Paragraf
F3. Calculul bonusului de cogenerare
Paragraf
Bonusul pentru cogenerare se calculează astfel:
Paragraf
B(COG.inst.i) = 50% x E.C. x C(COG)x E.S.(sist.comp.), unde:
Paragraf
B(COG.inst.i) = bonusul pentru cogenerare pentru instalația (i);
Paragraf
E.C. = economia de combustibil;
Paragraf
C(COG) = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, exprimat în TJ/an, reprezentat ca medie a consumurilor de combustibil pentru cei 2 ani din perioada de referință pentru care s-au determinat emisiile;
Paragraf
E.S.(sist.comp.) = emisia specifică GES pe unitatea de combustibil consumat în sistem comparativ, determinată ca emisie specifică a centralelor ce funcționează pe gaz natural, cu o valoare de 0,06 tCO2/TJ (în baza datelor pentru 2004 transmise de către Institutul Național de Statistică la IEA-EUROSTAT-UNECE).
Paragraf
Datele pentru calculul eficienței obținute ca urmare a utilizării cogenerării sunt luate din perioada 2001-2004.
Paragraf
Instalațiile noi de cogenerare
Paragraf
Unitățile noi de cogenerare beneficiază de aceleași tratament ca și cele existente. La alocarea de certificate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate (RNI), acestea vor beneficia de un regim special, comparativ cu celelalte instalații care aplică pentru certificate din rezervă.
Paragraf
Vezi anexa D cu privire la alocarea către nou-intrați.
ANX
Anexa G g
Paragraf
la plan
Paragraf
METODOLOGIA
Paragraf
pentru determinarea bonusului pentru acțiunile timpurii
Paragraf
G1. Motivare
Paragraf
Criteriul 7 al anexei III a Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 oferă posibilitate României de a lua în considerare opțiunea acordării bonusului pentru acțiunile timpurii (AT).
Paragraf
Perioada de referință este 2001-2004. Emisiile relevante sunt calculate ca medie a acelor 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință. Această abordare este favorabilă instalațiilor care au realizat investiții care au condus la reduceri de emisii din anul 2003.
Paragraf
În perioada anterioară anului 2003, ca urmare a privatizării începute la mijlocul anilor '90, multe companii au investit în măsuri voluntare de eficiență energetică.
Paragraf
România dorește să sprijine operatorii care au investit voluntar în măsuri de reducere a emisiilor în perioada 1998-2002. Acțiunile timpurii din această perioadă vor fi luate în considerare prin acordarea unei bonus operatorilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, atât pentru 2007, cât și pentru 2008-2012.
Paragraf
G2. Criterii de eligibilitate
Paragraf
Instalațiile din toate sectoarele sunt eligibile pentru acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii.
Paragraf
Acțiunile timpurii trebuie corelate cu investițiile realizate care au generat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Paragraf
Proiectul calificat drept acțiune timpurie trebuie să fie un proiect din care să rezulte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 1998-2002.
Paragraf
Reducerea de emisii rezultată trebuie să fie adițională reducerilor obligatorii (rezultate din implementarea legislației Uniunii Europene sau naționale) la momentul realizării proiectului.
Paragraf
Nu este posibilă primirea simultană a bonusului pentru acțiuni timpurii și a bonusului pentru cogenerare.
Paragraf
Nu se fac diferențieri între instalațiile deținute de stat și cele private.
Paragraf
G3. Calculul bonusului
Paragraf
Bonusul pentru acțiuni timpurii este calculat cu formula:
Paragraf
B(AT.inst.i) = (E.S.(ip)- E.S.(dp)) x [ΣQ(min(2 din 4))]/2, unde:
Paragraf
B(AT.inst.i) = bonus pentru acțiuni timpurii pentru instalația (i);
Paragraf
E.S.(ip) = emisia specifică a instalației înainte de implementarea proiectului;
Paragraf
E.S.(dp) = emisia specifică a instalației după implementarea proiectului;
Paragraf
Q(min(2 din 4)) = suma producțiilor minime pentru 2 ani din perioada de referință.
Paragraf
Unitatea de măsură pentru producție este cea specifică diferitelor tipuri de produse (ex: "MWh" pentru energie, "tone oțel" pentru metale feroase, "tone var" pentru var etc.), iar perioada de referință este 2001-2004.
Paragraf
G4. Procedura de aplicare, verificare a datelor și aprobare a bonusului pentru acțiuni timpurii
Paragraf
Procedura de aplicare și verificare a datelor a fost coordonată de ANPM. MMGA a decis asupra criteriilor de eligibilitate care trebuie îndeplinite pentru acordarea bonusului.
Paragraf
Operatorii au avut ocazia de a se înscrie pentru obținerea bonusului prin furnizarea către ANPM a următoarelor informații:
Paragraf
- emisiile anuale GES în perioada 1998-2002 (emisia specifică înainte și după implementarea proiectului);
Paragraf
- descrierea detaliată a proiectului;
Paragraf
- informații privind adiționalitatea proiectului.
Paragraf
Datele furnizate de către operatori au fost verificate prin intermediul aceleiași proceduri, utilizată pentru determinarea emisiilor istorice.
Paragraf
G5. Dimensiunea bonusului pentru acțiuni timpurii
Paragraf
Rezerva pentru premierea acțiunilor timpurii cuprinde, pentru 2007, 3.895.034 certificate, respectiv pentru perioada 2008-2012, 3.403.451 certificate anual (adică 17.017.256 pentru toată perioada). Deoarece sunt eligibile instalații din toate sectoarele, această rezervă va fi extrasă din plafonul național.
ANX
Anexa H h
Paragraf
la plan
Paragraf
EXPLICAȚII
Paragraf
asupra bankingului
Paragraf
Bankingul reprezintă posibilitatea utilizării numărului de certificate emise într-o perioadă (și neutilizate în acea perioadă) în perioada/perioadele următoare.
Paragraf
H1. Intrabanking în perioada 2008-2012
Paragraf
În cadrul perioadei 2008-2012, certificatele emise sunt valabile pentru întreaga perioadă, inclusiv în primele 4 luni ale perioadei următoare. Astfel, certificatele emise într-o perioadă sunt valabile până la sfârșitul lunii aprilie a perioadei subsecvente.
Paragraf
Certificatele care nu au fost predate sau anulate la sfârșitul unui an, în cadrul unei perioade de comercializare, pot fi utilizate pentru îndeplinirea obligațiilor pentru anul următor, în cadrul aceleiași perioade. Ca urmare, este permisă reportarea numărului de certificate dintr-un an în altul (de exemplu, din 2008 în 2009) în cadrul perioadei 2008-2012.
Paragraf
H2. Banking între anul 2007 și perioada 2008-2012
Paragraf
România nu permite bankingul din anul 2007 în perioada 2008-2012. Transferul certificatelor de la o perioadă la alta va avea efect asupra volumului cantității atribuite AAU și asupra capacității României de a-și atinge angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, asumat prin Protocolul de la Kyoto. Pe termen mediu și lung, pot apărea implicații diverse asupra posibilităților de dezvoltare economică.
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit