AcasăDocument
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*)
pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale (actualizată până la data de 10 iunie 2003*)
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 875 din 4 decembrie 2002. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 10 iunie 2003, cu modificările şi completările aduse de: HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 13 martie 2003; HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003.
CAPITOL
Capitolul 1 Dispoziţii generale
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 1. - (1) Impozitele şi taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt reglementate prin prezenta ordonanţă.
litera
(2) Informaţiile referitoare la impozitele şi taxele locale sunt de interes public, autorităţile administraţiei publice locale având obligaţia să asigure accesul liber şi neingradit la acestea.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 1
01. Prezentele norme metodologice stabilesc principiile, procedurile şi regulile de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, cu completările aduse art. 45 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 138/2002, denumita în continuare Ordonanţa, constituindu-se într-un instrument operational atât pentru autorităţile administraţiei publice locale în realizarea atribuţiilor ce le revin pe aceasta linie, cat şi pentru cetăţean în documentarea sa cu privire la actele adoptate de autorităţile administraţiei publice locale în domeniul impozitelor şi taxelor locale, pe de o parte, precum şi la actele şi faptele pe care le are de îndeplinit în calitatea de contribuabil, pe de altă parte.
Paragraf 1
02. Aplicarea Ordonanţei se face cu respectarea următoarelor principii:
litera a)
principiul transparenţei - autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să îşi desfăşoare activitatea într-o maniera deschisă faţă de public;
litera b)
principiul aplicării unitare - autorităţile administraţiei publice locale asigura organizarea executării şi executarea în concret, în mod unitar, a prevederilor Ordonanţei şi ale prezentelor norme metodologice, fiindu-le interzisă instituirea altor impozite sau taxe locale în afară celor prevăzute de Ordonanţa. Taxele speciale instituite pentru funcţionarea unor servicii publice locale ori pentru efectuarea unor lucrări publice, realizate în interesul persoanelor fizice şi juridice, se încasează numai de la acestea, potrivit regulamentului aprobat de consiliile locale, judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii;
litera c)
principiul autonomiei locale - consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene stabilesc impozitele şi taxele locale între limitele şi în condiţiile Ordonanţei şi ale prezentelor norme metodologice. Acest principiu corespunde Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prinLegea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997.
Paragraf 1
03. Impozitele şi taxele locale, reglementate prin Ordonanţa şi prin prezentele norme metodologice, stabilite de către autorităţile prevăzute la pct. 1.02 lit. c), constituie venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti sau judeţelor, după caz.
Paragraf
Potrivit art. 95 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 215/2001, la nivelul municipiului Bucureşti, atributia referitoare la stabilirea impozitelor şi taxelor locale poate fi exercitată de către consiliile locale ale sectoarelor numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Paragraf 1
04. Autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimentele de specialitate ale acestora, în funcţie de atribuţiile specifice, vor răspunde, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petitiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, în scris sau verbal, după cum este satisfăcut interesul contribuabilului, la orice solicitare adresată de acesta referitoare la impozitele şi taxele locale instituite prin Ordonanţa şi numai pentru cele stabilite ca obligaţie a sa.
Paragraf 1
05. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure accesul neingradit, în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001 şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002, al oricăror persoane interesate la informaţiile privind nivelurile impozitelor şi taxelor locale stabilite conform hotărârilor adoptate de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene, după caz, modul de calcul al acestora, contribuabilii care beneficiază de facilităţi fiscale, precum şi la informaţiile care privesc aplicarea oricăror alte dispoziţii ale Ordonanţei.
Paragraf 1
06. Pentru neplata în termen a impozitelor, taxelor şi a oricăror alte venituri ale bugetelor locale, în scopul descurajarii neefectuarii plăţii obligaţiilor bugetare, autorităţile administraţiei publice locale pot face publice informaţiile referitoare atât la contribuabilii în cauza, cat şi la obligaţiile acestora către bugetele locale.
Paragraf 1
07. Impozitele şi taxele locale reglementate prin Ordonanţa, inclusiv cele prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din aceasta, sunt cuprinse în Tabloul cuprinzând impozitele şi taxele locale care constituie anexa I la prezentele norme metodologice.
Paragraf 1
08. Nivelurile prevăzute în Tabloul cuprinzând impozitele şi taxele locale se indexează anual prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile prevederilor art. 67 coroborate cu cele ale art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din Ordonanţa.
Paragraf 1
09. Dictionarul cuprinzând semnificatia unor termeni şi notiuni utilizate în Ordonanţa, în normele metodologice sau care privesc activitatea de administrare a impozitelor şi taxelor locale constituie anexa II la prezentele norme metodologice.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 2. - Resursele financiare constituite din impozitele şi taxele locale se utilizează pentru cheltuielile publice a căror finanţare se asigura de la bugetele locale, în condiţiile legii.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 2
01. Resursele financiare constituite din impozitele şi taxele locale sunt utilizate în întregime de către autorităţile administraţiei publice locale pentru executarea atribuţiilor acestora, în condiţiile legii. Categoriile de cheltuieli publice a căror finanţare se asigura de la bugetele locale sunt stabilite prin lege.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 3. - (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice, denumite în continuare contribuabili, datorează impozitele şi taxele locale reglementate prin prezenta ordonanţă.
litera
(2) Sunt asimilaţi persoanelor fizice, în sensul prezentei ordonanţe, contribuabilii care desfăşoară activităţi economice pe baza liberei iniţiative ori exercita în mod individual sau prin asociere orice profesie libera.
litera
(3) Prin persoane juridice, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege acele entităţi reprezentate de persoanele fizice, înregistrate legal, ce au un patrimoniu distinct, în scopul desfăşurării unei activităţi, precum:
litera a)
comercianţii şi filialele acestora, definiţi astfel de Codul comercial, inclusiv unităţile economice ale persoanelor juridice de drept public, precum şi cele ale organizaţiilor politice, sindicale, patronale şi cooperatiste, instituţiilor publice, asociaţiilor şi fundaţiilor, cultelor religioase şi altora asemenea, cu excepţia celor menţionate la alin. (2);
litera b)
cultele religioase şi unităţile locale ale acestora, cu personalitate juridică.
litera
(4) Sunt asimilate persoanelor juridice, în sensul prezentei ordonanţe, şi sucursalele şi reprezentantele autorizate sa funcţioneze pe teritoriul României, aparţinând persoanelor fizice sau juridice străine, şi altele asemenea.
litera
(5) Sunt exceptate instituţiile şi unităţile care funcţionează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 3
01. Persoanele fizice şi persoanele juridice prevăzute de Ordonanţa au obligaţia legală să contribuie prin impozitele şi taxele locale stabilite de consiliile locale, consiliile judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, între limitele şi în condiţiile Ordonanţei, precum şi ale prezentelor norme metodologice, la cheltuielile publice locale.
Paragraf 3
02. Contribuabilii asimilaţi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice pe baza liberei iniţiative, precum şi cei care exercită în mod autonom sau prin asociere orice profesie libera sunt:
litera a)
persoanele fizice care exercită activităţi independente în mod autonom sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea realizării de activităţi, cum sunt: asociaţiile familiale, asociaţiile agricole sau altele asemenea şi care nu întrunesc elementele constitutive ale contribuabilului persoana juridică;
litera b)
persoanele fizice care exercită acele profesii, cum sunt: medicale, de avocatura, notariale, de expertiza contabila, de expertiza tehnica, de consultanţa fiscală, de contabil autorizat, de consultant de plasament în valori imobiliare, de arhitectura, de executare judecătorească, cele autorizate să execute lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, sau alte profesii asemănătoare desfăşurate în mod autonom, în condiţiile legii, şi care nu întrunesc elementele constitutive ale contribuabilului persoana juridică.
Paragraf 3
03. În categoria comercianţilor, contribuabili persoane juridice, se cuprind: regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, societăţile bancare şi orice alte societăţi comerciale care se organizează şi îşi desfăşoară activitatea în oricare dintre domeniile specifice producţiei, prestărilor de servicii, desfacerii produselor sau altor activităţi economice, cooperativele meşteşugăreşti, cooperativele de consum, cooperativele de credit sau alte entităţi persoane juridice care fac fapte de comerţ, astfel cum sunt definite de Codul comercial, şi care nu sunt asimilate persoanelor fizice.
Paragraf 3
04. În categoria unităţilor economice ale persoanelor juridice de drept public, ale organizaţiilor politice, sindicale, patronale şi cooperatiste, instituţiilor publice, asociaţiilor, fundaţiilor, federaţiilor, cultelor religioase şi altora asemenea se cuprind numai acele unităţi aparţinând acestor persoane juridice care desfăşoară activităţi în oricare dintre domeniile prevăzute la pct. 3.03 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 3
05. Noţiunea culte religioase, prevăzută la art. 3 alin. (3) din Ordonanţa şi noţiunea culte religioase recunoscute de lege, prevăzută la pct. 3 din anexa nr. 2 şi la pct. 2 din anexa nr. 5 la Ordonanţa, corespund notiunii culte religioase recunoscute oficial în România, prevăzută la pct. 37 din anexa II la prezentele norme metodologice. Cultele religioase recunoscute oficial în România, organizate potrivit statutelor proprii, sunt persoane juridice. Pot fi persoane juridice şi componentele locale ale acestora, precum şi aşezămintele, asociaţiile, ordinele şi congregatiile prevăzute în statutele lor de organizare şi funcţionare, dacă acestea au elementele constitutive ale persoanelor juridice. Unităţile locale menţionate în Ordonanţa corespund, din punct de vedere terminologic, componentelor locale, astfel cum sunt denumite în Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, cu modificările şi completările ulterioare.
Paragraf 3
06. Prin expresia orice alte entităţi cu personalitate juridică se înţelege orice alţi contribuabili care intră în categoria persoanelor juridice nemenţionate expres la art. 3 alin. (3) lit. a) şi b) din Ordonanţa, respectiv la pct. 3.03-3.05 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 3
07. Instituţiile şi unităţile care funcţionează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării sunt exceptate de la plata impozitelor şi taxelor locale reglementate de Ordonanţa, dar au obligaţia să depună declaraţiile de impunere, sub sancţiunile prevăzute de lege.
Paragraf
Punctul 3.07. al art. 3 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
CAPITOL
Capitolul 2 Impozitul pe clădiri
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 4. - (1) Impozitul pe clădiri este anual şi se datorează de către contribuabili pentru clădirile aflate în proprietatea lor, indiferent de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora.
litera
(2) În cazul clădirilor proprietate publică şi privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea sau în folosinţă, după caz, a contribuabililor, impozitul pe clădiri se datorează de către cei care le au în administrare sau în folosinţă.
litera
(3) În sensul prezentei ordonanţe, prin clădire se înţelege orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaţii şi de altele asemenea.
litera
(4) Pentru stabilirea impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, la dimensionarea unei clădiri se are în vedere suprafaţa construită desfăşurată care se determina prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv a celor situate la subsol. În calcul nu se cuprind suprafeţele podurilor, cu excepţia mansardelor, precum şi cele ale treptelor şi teraselor neacoperite.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 4
01. Pentru clădirile de orice fel pe care le deţin în proprietate contribuabilii prevăzuţi la art. 3 din Ordonanţa datorează impozitul pe clădiri, indiferent unde sunt situate acestea, în intravilanul ori extravilanul comunelor, oraşelor sau municipiilor, după caz.
Paragraf 4
02. În cazul clădirilor proprietate publică şi privată a statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea sau în folosinţă, după caz, a contribuabililor, impozitul pe clădiri se determina, în mod diferenţiat, după cum aceştia sunt persoane fizice sau persoane juridice, astfel:
litera a)
în cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,2% sau 0,1%, după mediul în care se afla clădirea, urban ori rural, asupra valorii impozabile determinate potrivit criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa;
litera b)
în cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale asupra valorii de inventar a clădirii, potrivit art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa.
Paragraf
Obligaţia de a depune declaraţia de impunere, în condiţiile şi sub sancţiunile prevăzute de lege, revine contribuabililor care au în administrare sau în folosinţă clădiri proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, la care se anexează, în fotocopie confirmată pentru autoritate sub semnatura contribuabilului/reprezentantului legal al contribuabilului, contractul respectiv.
Paragraf
Se anexează în mod obligatoriu un certificat emis de instituţia publică competenţa, parte în contract, prin care se confirma realitatea menţiunilor respective, în situaţia în care nu sunt înscrise în contract:
litera a)
în cazul persoanelor fizice - suprafaţa construită desfăşurată, anul în care a fost realizată clădirea, precum şi dacă aceasta intra sub incidenţa pct. 3 al notei din anexa nr. 1 la Ordonanţa;
litera b)
în cazul persoanelor juridice - valoarea de inventar a clădirii, înregistrată în contabilitatea instituţiei publice care a hotărât darea în administrare sau în folosinţă a clădirii, precum şi data înregistrării în contabilitate a clădirii respective, iar în cazul efectuării unor reevaluari, data ultimei reevaluari.
Paragraf 4
03. În cazul în care clădirile proprietate publică şi privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale sunt concesionate ori închiriate, impozitul pe clădiri se datorează de către concesionari sau locatari, potrivit prevederilor pct. 4.02 din prezentele norme metodologice, chiar dacă aceştia datorează redeventa sau chirie, după caz.
Paragraf 4
04. În scopul identificarii proprietăţilor situate în intravilanul localităţilor rurale şi urbane, precum şi pentru identificarea adresei de domiciliu/reşedinţa/sediu, autorităţile administraţiei publice locale vor elabora şi vor aproba nomenclatura stradala pe fiecare localitate, până cel târziu la data de 15 decembrie 2002, acolo unde aceasta nu este realizată până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.
Paragraf
La elaborarea şi aprobarea nomenclaturii stradale se au în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 30 august 2002.
Paragraf 4
05. Pentru fiecare proprietate situata în intravilanul localităţilor, pe fiecare strada individualizata prin denumire proprie se atribuie câte un număr de ordine, după cum urmează:
litera a)
pe partea stanga a strazii se începe cu numărul 1 şi se continua cu numerele impare, în ordine crescatoare, până la capatul strazii;
litera b)
pe partea dreaptă a strazii se începe cu numărul 2 şi se continua cu numerele pare, în ordine crescatoare, până la capatul strazii.
Paragraf 4
06. În cazul blocurilor de locuinţe, precum şi în cel al clădirilor alipite situate în cadrul aceleiaşi curţi - lot de teren, care au un sistem constructiv şi arhitectonic unitar şi în care sunt situate mai multe apartamente, datele despre domiciliu/reşedinţa/sediu cuprind strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul.
Paragraf 4
07. Datele despre domiciliul/reşedinţa/sediul contribuabililor se înscriu în registrul agricol, în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi în orice alte evidente specifice cadastrului imobiliar-edilitar, cu menţionarea elementelor de identificare prevăzute la pct. 4.05 şi 4.06 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 4
08. Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri, ce sta la baza calculării impozitului pe clădiri, datorat de persoanele fizice, rezultă din actul de proprietate sau din planul cadastral, iar în lipsa acestora, din schita/fişa clădirii sau din orice alte documente asemănătoare.
Paragraf
Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determina prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv ale balcoanelor, logiilor şi ale celor situate la subsol. În calcul nu se cuprind suprafeţele podurilor, precum şi cele ale treptelor şi teraselor neacoperite.
Paragraf 4
09. Pentru calcularea impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, în cazul în care clădirea nu poate fi efectiv masurata pe conturul exterior, suprafaţa construită desfăşurată se determina prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu coeficientul de transformare de 1,20 prevăzut în anexa nr. 1 la Ordonanţa. Coeficientul de transformare serveşte la stabilirea relatiei dintre suprafaţa utila, potrivit dimensiunilor interioare dintre pereţi, şi suprafaţa construită desfăşurată determinata pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al clădirii.
Paragraf 4
10. La stabilirea coeficientului de transformare menţionat la pct. 4.09 din prezentele norme metodologice s-a avut în vedere potenţiala diferenţa dintre suprafaţa construită desfăşurată şi suprafaţa utila a clădirii; prin potenţiala diferenţa se cuantifica suprafaţa secţiunii zidurilor, a balcoanelor, a loggiilor, precum şi a cotei-părţi din eventualele incinte de deservire comuna, acolo unde este cazul. Dacă în documente este înscrisă suprafaţa construită desfăşurată a clădirii, determinata pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al acesteia, pentru determinarea impozitului pe clădiri nu se ia în calcul suprafaţa utila şi, implicit, nu se aplică coeficientul de transformare.
Paragraf
În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi noţiunea de mai jos au următoarele înţelesuri:
litera a)
balcon - platforma cu balustrada pe peretele exterior al unei clădiri, comunicând cu interiorul printr-una sau mai multe uşi;
litera b)
incinta de deservire comuna - spaţiu închis în interiorul unei clădiri, proprietatea comuna a celor care deţin apartamente în aceasta, afectat scarilor, lifturilor, uscatoriilor sau oricăror alte utilităţi asemănătoare;
litera c)
loggie - galerie exterioară incorporată unei clădiri, acoperită şi deschisă către exterior printr-un şir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stâlpi.
Paragraf
Punctul 4.02 al art. 4 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Punctul 4.03 al art. 4 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Punctul 4.10 al art. 4 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 5. - (1) Impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se calculează prin aplicarea cotei de 0,2% în mediul urban şi de 0,1% în mediul rural asupra valorii impozabile a clădirii, determinata potrivit criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute în anexa nr. 1.
litera
(2) În cazul contribuabililor menţionaţi la alin. (1), care deţin mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, impozitul pe clădiri se majorează după cum urmează:
litera a)
cu 15% pentru prima clădire, în afară celei de la adresa de domiciliu;
litera b)
cu 50% pentru cea de a doua clădire, în afară celei de la adresa de domiciliu;
litera c)
cu 75% pentru cea de a treia clădire, în afară celei de la adresa de domiciliu;
litera d)
cu 100% pentru cea de a patra clădire şi următoarele, în afară celei de la adresa de domiciliu.
litera
(3) Ordinea numerică a proprietăţilor se determina în raport de anul dobândirii clădirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar.
litera
(4) Contribuabilii care intra sub incidenţa alin. (2) au obligaţia să depună o declaraţie specială la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul, precum şi la cele în a căror rază teritorială sunt situate clădirile respective.
litera
(5) Modelul declaraţiei speciale menţionate la alin. (4) se aproba prin normele metodologice referitoare la impozitele şi taxele locale.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 5
01. Impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se determina pe bază de cota procentuală, diferenţiată în funcţie de locul în care se afla situata clădirea, respectiv 0,2% pentru mediul urban şi 0,1% pentru mediul rural, aplicată asupra valorii impozabile a clădirii.
Paragraf 5
02. Pentru determinarea valorii impozabile a clădirilor, stabilită pe baza criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute de anexa nr. 1 la Ordonanţa, se au în vedere instalaţiile cu care este dotată clădirea, respectiv:
litera a)
se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prezentate în coloana 2 acele clădiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalaţii de apa, de canalizare, electrice şi de încălzire, după cum urmează:
Paragraf
a.1. clădirea se considera dotată cu instalatie de apa dacă alimentarea cu apa se face prin conducte, dintr-un sistem de aductiune din reţele publice sau direct dintr-o sursa naturala - put, fântâna sau izvor - în sistem propriu;
Paragraf
a.2. clădirea se considera ca are instalatie de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în reţeaua publică;
Paragraf
a.3. clădirea se considera ca are instalatie electrica dacă este dotată cu cablaje interioare racordate la reţeaua publică sau la o sursa de energie electrica - grup electrogen, microcentrala, instalaţii eoliene sau microhidrocentrala;
Paragraf
a.4. clădirea se considera ca are instalatie de încălzire dacă aceasta se face prin intermediul agentului termic - abur sau apa calda de la centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locală sau centrale termice proprii - şi îl transmit în sistemul de distribuţie în interiorul clădirii, constituit din conducte şi radiatoare - calorifere, indiferent de combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid;
litera b)
se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana 3 acele clădiri care nu se regăsesc în contextul menţionat la lit. a), respectiv cele care nu au nici una dintre aceste instalaţii sau au una, doua ori trei astfel de instalaţii.
Paragraf
Menţiunea cu privire la existenta instalaţiilor se face prin Declaraţia de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri în cazul persoanelor fizice, model ITL - 001, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
Paragraf 5
03. În situaţia în care, pe parcursul anului fiscal, clădirea încadrată pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana 3 din anexa nr. 1 la Ordonanţa face obiectul aplicării valorilor impozabile prevăzute în coloana 2 din aceeaşi anexa, ca efect al dotării cu toate cele patru instalaţii, modificarea impozitului pe clădiri se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a apărut aceasta situaţie, necesitand depunerea unei noi declaraţii de impunere conform pct. 5.02 din prezentele norme metodologice. În mod similar se procedează şi în situaţia în care la clădirea dotată cu toate cele patru instalaţii prevăzute la pct. 5.02 lit. a), pe parcursul anului fiscal, se elimina din sistemul constructiv oricare dintre aceste instalaţii, pe bază de autorizaţie de desfiinţare eliberata în condiţiile legii.
Paragraf 5
04. În vederea aplicării coeficienţilor de corectie prevăzuţi la pct. 1 din nota la anexa nr. 1 la Ordonanţa, pentru încadrarea localităţilor pe ranguri de localităţi se are în vedere ierarhizarea acestora reglementată de Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, denumita în continuare Legea nr. 351/2001. Conform acestei reglementări ierarhizarea localităţilor pe ranguri este următoarea:
litera a)
rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţa europeană;
litera b)
rangul I - municipii de importanţa naţionala, cu influenţa potenţiala la nivel european;
litera c)
rangul II - municipii de importanţa interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi;
litera d)
rangul III - oraşe;
litera e)
rangul IV - sate reşedinţa de comune;
litera f)
rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.
Paragraf 5
05. Localităţile componente ale oraşelor şi municipiilor, astfel cum sunt încadrate potrivit dispoziţiilor Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 2/1968, sunt asimilate localităţilor urbane.
Paragraf 5
06. Exemplu de calcul pentru impozitul pe clădiri
Paragraf
Pentru o clădire cu destinaţia de locuinta, care nu poate fi efectiv masurata pe conturul exterior, proprietatea unei persoane fizice, situata în municipiul Bucureşti, zona A, construită în anul 1950, cu pereţi din caramida arsa, ce are toate cele patru instalaţii menţionate la pct. 5.02 din prezentele norme metodologice şi o suprafaţa utila de 100 mp, impozitul pe clădiri datorat în anul 2003 se calculează astfel:
litera a)
se calculează suprafaţa construită desfăşurată, prin aplicarea coeficientului de transformare de 1,20 asupra suprafeţei utile:
Paragraf 100
mp x 1,20 = 120 mp;
litera b)
se determina valoarea impozabilă a clădirii astfel:
Paragraf
b.1. se calculează valoarea impozabilă pe metru patrat de suprafaţa construită desfăşurată, în funcţie de rangul 0 corespunzător Capitalei, zona A, conform pct. 1 din nota la anexa nr. 1 la Ordonanţa, unde coeficientul de corectie este de 1,30:
Paragraf 5
300.000 lei/mp x 1,30 = 6.890.000 lei/mp;
Paragraf
b.2. se calculează valoarea impozabilă a clădirii, ţinându-se seama de suprafaţa construită desfăşurată prevăzută la lit. a) şi valoarea prevăzută la subpct. b.1:
Paragraf 120
mp x 6.890.000 lei/mp = 826.800.000 lei;
Paragraf
b.3. în raport de anul în care a fost realizată clădirea se aplică o reducere de 15%, potrivit adnotarii**) lit. a) din anexa nr. 1 la Ordonanţa, ce corespunde aplicării unei cote de 85% asupra valorii menţionate la subpct. b.2, respectiv:
Paragraf 826
800.000 lei x 85% = 702.780.000 lei;
litera c)
se calculează impozitul pe clădiri datorat pentru anul 2003 prin înmulţirea valorii menţionate la subpct. b.3 cu cota de 0,2% prevăzută la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa:
Paragraf 702
780.000 lei x 0,2% = 1.405.560 lei/an.
Paragraf
Prin aplicarea prevederilor art. 73 alin. (2) din Ordonanţa rezultă impozitul pe clădiri, rotunjit, de 1.406.000 lei/an.
Paragraf 5
07. Pentru determinarea valorilor impozabile, pe ranguri de localităţi şi zone în cadrul acestora, încadrarea clădirilor urmează încadrarea terenurilor efectuată de către consiliile locale, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, în condiţiile prevăzute la art. 13 din Ordonanţa, cu respectarea condiţiilor prevăzute la pct. 14.02 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 5
08. Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice care deţin în proprietate mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, se majorează conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa.
Paragraf 5
09. Sunt considerate ca fiind închiriate numai acele clădiri cu destinaţia de locuinta pentru care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
litera a)
proprietarul, în calitatea sa de locator, are contract de închiriere încheiat în forma scrisă;
litera b)
contractul prevăzut la lit. a) este înregistrat la organul fiscal competent în scopul stabilirii veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, în condiţiile legii;
litera c)
locatarul nu poate fi membru al familiei locatorului; prin familie, în sensul prezentei litere, se desemnează soţul, sotia şi copiii lor necăsătoriţi. Aceasta condiţie nu se urmăreşte în cazul în care clădirea cu destinaţia de locuinta se închiriază unei persoane juridice.
Paragraf 5
10. Impozitul pe clădiri majorat în condiţiile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa se aplică după cum urmează:
litera a)
pentru acele clădiri pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 5.09 din prezentele norme metodologice, precum şi pentru partea din clădire pentru care nu se face dovada îndeplinirii acestor condiţii;
litera b)
proporţional cu perioada pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de la pct. 5.09 din prezentele norme metodologice, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care nu sunt îndeplinite aceste condiţii.
Paragraf 5
11. O persoana fizica ce deţine în proprietate doua clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:
litera a)
pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa;
litera b)
pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 115%.
Paragraf 5
12. O persoana fizica ce deţine în proprietate trei clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:
litera a)
pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa;
litera b)
pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 115%;
litera c)
pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 150%.
Paragraf 5
13. O persoana fizica ce deţine în proprietate patru clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:
litera a)
pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa;
litera b)
pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 115%;
litera c)
pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 150%;
litera d)
pentru cea de-a patra clădire, care este a treia în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 175%.
Paragraf 5
14. O persoana fizica ce deţine în proprietate cinci clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:
litera a)
pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa;
litera b)
pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 115%;
litera c)
pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 150%;
litera d)
pentru cea de-a patra clădire, care este a treia în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 175%;
litera e)
pentru cea de-a cincea clădire, care este a patra în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 200%.
Paragraf
În cazul persoanelor fizice care deţin în proprietate mai mult de cinci clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa, pentru fiecare dintre acestea, se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 200%.
Paragraf 5
15. În situaţiile în care consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti au aprobat majorarea impozitului pe clădiri cu până la 50% inclusiv, în condiţiile art. 72 din Ordonanţa şi ale pct. 72.02 din prezentele norme metodologice, aceasta cota de majorare se aplică asupra impozitului pe clădiri determinat potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa şi celor ale pct. 5.01, 5.11-5.14 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 5
16. Pentru clădirile aflate în indiviziune contribuabilii persoane fizice răspund solidar în ceea ce priveşte obligaţiile referitoare la impozitul pe clădiri stabilit în condiţiile art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa. Impozitul se împarte conform cotelor-părţi de proprietate, iar cotei-părţi din impozitul pe clădiri corespunzător i se aplică, după caz, majorarea prevăzută la art. 5 alin. (2) din Ordonanţa, în raport de ordinea numerică rezultată din aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa, datorată de fiecare contribuabil, după caz.
Paragraf 5
17. Regulile prevăzute la pct. 5.16 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător persoanelor care beneficiază de facilităţi fiscale de la plata impozitului pe clădiri.
Paragraf 5
18. În categoria clădirilor supuse impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice se cuprind:
litera a)
construcţiile cu destinaţia de locuinta, respectiv unităţile construite formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la acelaşi nivel sau la niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin, prevăzute, după caz, cu dependinţe şi/sau alte spaţii de deservire;
litera b)
construcţiile menţionate la lit. a), dezafectate şi utilizate pentru desfăşurarea de profesii libere, de activităţi comerciale sau în orice alte scopuri;
litera c)
construcţiile-anexe situate fie în corpul principal de clădire, fie în afară acestuia, cum sunt: bucătăriile, camarile, pivnitele, grajdurile, magaziile, garajele şi altele asemenea;
litera d)
construcţiile gospodăreşti, cum sunt: patulele, hambarele pentru cereale, surele, fanariile, remizele, soproanele şi altele asemenea.
Paragraf 5
19. Sunt considerate clădiri distincte, având elemente de identificare proprii ale adresei, potrivit pct. 4.05 şi 4.06 din prezentele norme metodologice:
litera a)
clădirile distantate spatial de celelalte clădiri amplasate în aceeaşi curte - lot de teren, precum şi clădirile legate între ele prin pasarele sau balcoane de serviciu;
litera b)
clădirile alipite, situate pe loturi alăturate, care au sisteme constructive şi arhitectonice diferite - faţade şi materiale de construcţie pentru pereţii exteriori, intrari separate din strada, curte sau gradina - şi nu au legături interioare.
Paragraf 5
20. Clădirile distincte cu destinaţia de locuinta, situate la aceeaşi adresa, proprietate a aceleiaşi persoane fizice, nu intra sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa. În cazul clădirilor de natura celor prevăzute la pct. 4.06 din prezentele norme metodologice, proprietate a aceleiaşi persoane fizice, apartamentul este asimilat clădirii ce intra sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa coroborate cu cele ale pct. 5.10 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 5
21. Nu intra sub incidenţa art. 5 alin. (2) din Ordonanţa, pe durata de executare a contractului, clădirea:
litera a)
care este dobandita în baza unui contract ce conţine clauza de întreţinere pe durata întregii vieţi a persoanei care înstrăinează clădirea respectiva şi la deces noul proprietar asigura inmormantarea după datina;
litera b)
care este dobandita în baza unui contract de renta viageră, în condiţiile art. 1639 din următoarele din Codul civil;
litera c)
asupra căreia s-a constituit dreptul de uzufruct sau abitaţie viageră, în condiţiile art. 517 şi următoarele, respectiv art. 565 şi următoarele din Codul civil.
Paragraf 5
22. De prevederile pct. 5.21 din prezentele norme metodologice un contribuabil poate beneficia numai pentru un singur contract încheiat sub forma autentică şi sub rezerva ca persoana care înstrăinează nu este ruda de gradul întâi cu persoana care dobândeşte clădirea respectiva.
Paragraf 5
23. Majorarea impozitului pe clădiri cu cotele prevăzute la art. 5 alin. (2) din Ordonanţa se calculează şi în cazul persoanelor fizice străine care deţin pe teritoriul României mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta, ordinea numerică a acestora fiind determinata de succesiunea în timp a dobândirii lor, cu obligativitatea depunerii declaraţiei speciale.
Paragraf 5
24. Prin stabilirea impozitului pe clădiri majorat potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa şi în condiţiile pct. 5.08-5.10 şi 5.16-5.23 din prezentele norme metodologice, se considera executate prevederile art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizarii sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002.
Paragraf 5
25. (1) Ordinea numerică a proprietăţilor pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa se determina în funcţie de anul dobândirii clădirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar.
litera
(2) În cazul în care în acelaşi an se dobândesc mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta, ordinea numerică este determinata de data dobândirii.
litera
(3) În cazul în care la aceeaşi dată se dobândesc mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta, ordinea numerică este cea pe care o declara contribuabilul respectiv.
litera
(4) În cazul persoanei fizice care deţine în proprietate mai multe clădiri cu destinaţie de locuinta, iar domiciliul sau reşedinţa sa nu corespunde cu adresa nici uneia dintre aceste clădiri, prima clădire dobandita în ordinea numerică a proprietăţilor, stabilită potrivit alin. 1-3, este asimilată clădirii de la adresa de domiciliu.
Paragraf 5
26. Declaraţia specială de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat, în cazul persoanelor fizice deţinătoare a mai multor clădiri cu destinaţia de locuinta, model ITL - 002, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
Paragraf
Punctul 5.16 al art. 5 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 17 februarie 2003.
Paragraf
Subpunctul a.2 al literei a) de la punctul 5.02 al art. 5 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Punctul 5.09 al art. 5 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Punctul 5.15 al art. 5 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Punctul 5.21 al art. 5 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Alin. (4) al pct. 5.25 al art. 5 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 6. - (1) Impozitul pe clădiri, în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 3 alin. (3), se calculează prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsă între 0,5% şi 1,5% asupra valorii de inventar a clădirii, înregistrată în contabilitatea acestora, conform prevederilor legale în vigoare.
litera
(2) Dacă persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor începând cu anul 1998 până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, cota impozitului pe clădiri este între 3% şi 5%, aplicată la valoarea de inventar a clădirii, până la data primei reevaluari, înregistrată în contabilitatea acestora.
litera
(3) Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe clădiri se determina asupra valorii negociate între părţi şi înscrise în contract şi se datorează de către proprietar.
litera
(4) Începând cu data transferului de proprietate către beneficiar a clădirilor ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul se determina prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (2), până la data primei reevaluari înregistrate în contabilitate.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 6
01. - Prin sintagma valoarea de inventar înscrisă în evidenţa contabilă se înţelege valoarea de intrare a clădirilor în patrimoniu şi care, după caz, poate fi:
litera a)
costul de achiziţie, pentru clădirile procurate cu titlu oneros;
litera b)
costul de producţie, pentru clădirile construite de unitatea patrimonială;
litera c)
valoarea actuala, estimată la înscrierea lor în activ, ţinându-se seama de valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice şi economice similare sau apropiate, pentru clădirile obţinute cu titlu gratuit;
litera d)
valoarea de aport - de utilitate acceptată de părţi -, pentru clădirile intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii/fuziunii, conform statutelor şi contractelor, determinata prin expertiza, potrivit legii;
litera e)
valoarea rezultată în urma reevaluarii, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziţii legale.
Paragraf 6
02. În cursul lunii mai a fiecărui an fiscal pentru anul următor, consiliile locale adopta hotărâri privind stabilirea cotei pe baza căreia se calculează impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice, cota care poate fi cuprinsă între 0,5% şi 1,5% inclusiv. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Paragraf 6
03. Pentru clădirile contribuabililor persoane juridice impozitul se calculează de către aceştia prin aplicarea cotei stabilite de către consiliile locale, potrivit legii, ce poate fi cuprinsă între 0,5% şi 1,5% inclusiv, asupra valorii de inventar înscrise în evidenţa contabilă a acestora. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Paragraf
Declaraţia de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri în cazul persoanelor juridice, model ITL - 003, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
Paragraf 6
04. Impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice care nu au înregistrată în evidenţa contabilă valoarea de inventar actualizată a clădirilor, începând cu anul 1998, se calculează pe baza cotei stabilite între 3% şi 5% inclusiv, prin hotărâre a consiliului local. Cota se stabileşte în cursul lunii mai a fiecărui an fiscal şi se aplică pentru anul următor. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Paragraf 6
05. Pentru executarea prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanţa se au în vedere următoarele:
litera a)
în cazul contribuabililor care nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor începând cu anul 1998, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 6.04 din prezentele norme metodologice asupra valorii de inventar a clădirii;
litera b)
începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care în evidenţa contabilă s-a înregistrat valoarea rezultată în urma reevaluarii, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 6.03 din prezentele norme metodologice asupra valorii de inventar a clădirii;
litera c)
în cazul clădirilor dobândite începând cu 1 ianuarie 1998, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 6.03 din prezentele norme metodologice asupra valorii de intrare în patrimoniu;
litera d)
în cazul clădirilor la care s-au efectuat lucrări de modernizare, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 6.03 din prezentele norme metodologice, numai pentru cele care au fost reevaluate potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. e) din Normele privind reevaluarea imobilizarilor corporale, aprobate prinHotărârea Guvernului nr. 403/2000, cu modificările ulterioare.
Paragraf 6
06. Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar. Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997, proprietar este locatorul/finantatorul până la data expirării contractului de leasing, când se transfera utilizatorului/beneficiarului dreptul de proprietate asupra clădirii.
Paragraf 6
07. Impozitul pe clădiri pe perioada de leasing se determina pe baza valorii negociate între părţi şi înscrise în contract. Începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care expira contractul de leasing, impozitul pe clădiri se determina după cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridică.
Paragraf
Valoarea negociata între părţi corespunde valorii totale a contractului de leasing.
Paragraf 6
08. La determinarea valorii de inventar a clădirii se are în vedere însumarea valorilor tuturor elementelor şi instalaţiilor functionale ale acesteia, cum sunt: terasele, scarile, ascensoarele, instalaţiile de iluminat, instalaţiile sanitare, instalaţiile de încălzire, instalaţiile de telecomunicaţii prin fir şi altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor şi instalaţiilor functionale ale clădirii.
Paragraf
Punctul 6.05 al art. 6 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 7. - (1) La determinarea impozitului pe clădiri, în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 3 alin. (3), se au în vedere atât clădirile aflate în funcţiune, cat şi cele în rezerva sau conservare.
litera
(2) Clădirile aflate în funcţiune şi a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii sunt supuse în continuare impozitului pe clădiri, calculat pe baza valorii de inventar înregistrate în contabilitate.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 7
01. Datorarea impozitului pe clădiri este prevăzută în sarcina contribuabililor persoane juridice atât pentru clădirile aflate în funcţiune, în rezerva sau în conservare, cat şi pentru cele aflate în funcţiune şi a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii.
Paragraf 7
02. Pentru aplicarea prevederilor art. 7 din Ordonanţa se au în vedere Normele privind reevaluarea imobilizarilor corporale aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 403/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 7 iunie 2000, denumita în continuare Hotărârea Guvernului nr. 403/2000.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 8. - Clădirile dobândite în cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite. Impozitul se calculează proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 8
01. Prin expresia clădire dobandita, indiferent sub ce forma se înţelege orice clădire intrata în proprietatea persoanelor fizice sau juridice pe oricare dintre căile prevăzute de dispoziţiile art. 644 şi următoarele din Codul civil.
Paragraf
În cazul clădirilor dobândite prin acte notariale, translative ale dreptului de proprietate, data dobândirii este cea menţionată în actul respectiv.
Paragraf
În cazul clădirilor dobândite prin hotărâri judecătoreşti, data dobândirii este data pronunţării hotărârii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă.
Paragraf 8
02. În cazul persoanelor fizice, pentru clădirile executate potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 50/1991, data dobândirii clădirii se considera după cum urmează:
litera a)
pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;
litera b)
pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege;
litera c)
pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de baza ale unei clădiri, în speta pereţi şi acoperis. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată în raport de care se stabileşte impozitul pe clădiri.
Paragraf 8
03. Procesele-verbale menţionate la pct. 8.02 din prezentele norme metodologice se întocmesc prin grija structurilor specializate din domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului ale autorităţilor administraţiei publice locale, denumite în continuare structuri specializate, şi servesc la înregistrarea în evidentele fiscale, agricole sau cadastrale, după caz, precum şi la determinarea impozitului pe clădiri.
Paragraf 8
04. Data dobândirii clădirii, potrivit menţiunii prevăzute la pct. 8.02 din prezentele norme metodologice, determina concomitent, în condiţiile Ordonanţei şi ale prezentelor norme metodologice, următoarele:
litera a)
datorarea impozitului pe clădiri;
litera b)
diminuarea suprafeţei de teren pentru care se datorează impozitul pe teren cu suprafaţa construită la sol a clădirii respective.
Paragraf
Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice se stabileşte pe baza datelor extrase din actele care atesta dreptul de proprietate.
Paragraf 8
05. Pentru clădirile dobândite în cursul anului impozitul pe clădiri datorat de la data de întâi a lunii următoare celei în care aceasta a fost dobandita şi până la sfârşitul anului respectiv se repartizează la termenele de plată rămase, iar ratele scadente sunt în funcţie de ratele trimestriale determinate pentru impozitul anual, proporţional cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe clădiri.
Paragraf 8
06. Exemple de calcul
Paragraf
Exemplul 0. Utilizându-se exemplul de calcul de la pct. 5.06 din prezentele norme metodologice, impozitul pe clădiri aferent unui an fiscal este de 1.406.000 lei şi, potrivit art. 10 din Ordonanţa, se plăteşte trimestrial în patru rate egale, astfel:
Paragraf
I. până la 15 martie inclusiv .............. 351.500 lei;
Paragraf
II. până la 15 iunie inclusiv .............. 351.500 lei;
Paragraf
III. până la 15 septembrie inclusiv ........ 351.500 lei;
Paragraf
IV. până la 15 noiembrie inclusiv .......... 351.500 lei,
Paragraf
iar impozitul pe clădiri aferent unei luni se determina prin împărţirea impozitului pe clădiri aferent anului fiscal la numărul de luni calendaristice, respectiv:
Paragraf 1
406.000 lei : 12 luni ≈'98 117.167 lei/luna.
Paragraf
Pentru clarificarea prevederilor pct. 8.05 din prezentele norme metodologice prin exemplele de calcul ce urmează se parcurg toate perioadele dintr-un an fiscal având drept referinţa exemplul 0.
Paragraf
Exemplul 1. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna ianuarie.
litera a)
Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 februarie:
Paragraf 117
167 lei/luna x 11 luni = 1.288.837 lei.
litera b)
Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:
Paragraf
I. până la 15 martie inclusiv ........... 234.334 lei;
Paragraf
II. până la 15 iunie inclusiv ........... 351.501 lei;
Paragraf
III. până la 15 septembrie inclusiv ..... 351.501 lei;
Paragraf
IV. până la 15 noiembrie inclusiv ....... 351.501 lei.
Paragraf
Exemplul 2. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna februarie.
litera a)
Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 martie:
Paragraf 117
167 lei/luna x 10 luni = 1.171.670 lei.
litera b)
Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:
Paragraf
I. până la 15 martie inclusiv .............. 117.167 lei;
Paragraf
II. până la 15 iunie inclusiv .............. 351.501 lei;
Paragraf
III. până la 15 septembrie inclusiv ........ 351.501 lei;
Paragraf
IV. până la 15 noiembrie inclusiv .......... 351.501 lei.
Paragraf
Exemplul 3. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna martie.
litera a)
Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 aprilie:
Paragraf 117
167 lei/luna x 9 luni = 1.054.503 lei.
litera b)
Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:
Paragraf
I. până la 15 martie inclusiv ............. - lei;
Paragraf
II. până la 15 iunie inclusiv ............. 351.501 lei;
Paragraf
III. până la 15 septembrie inclusiv ....... 351.501 lei;
Paragraf
IV. până la 15 noiembrie inclusiv ......... 351.501 lei.
Paragraf
Exemplul 4. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna aprilie.
litera a)
Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 mai:
Paragraf 117
167 lei/luna x 8 luni = 937.336 lei.
litera b)
Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:
Paragraf
I. până la 15 martie inclusiv .................. - lei;
Paragraf
II. până la 15 iunie inclusiv .................. 234.334 lei;
Paragraf
III. până la 15 septembrie inclusiv ............ 351.501 lei;
Paragraf
IV. până la 15 noiembrie inclusiv .............. 351.501 lei.
Paragraf
Exemplul 5. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna mai.
litera a)
Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 iunie:
Paragraf 117
167 lei/luna x 7 luni = 820.169 lei.
litera b)
Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:
Paragraf
I. până la 15 martie inclusiv .......... - lei;
Paragraf
II. până la 15 iunie inclusiv .......... 117.167 lei;
Paragraf
III. până la 15 septembrie inclusiv .... 351.501 lei;
Paragraf
IV. până la 15 noiembrie inclusiv ...... 351.501 lei.
Paragraf
Exemplul 6. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna iunie.
litera a)
Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 iulie:
Paragraf 117
167 lei/luna x 6 luni = 703.002 lei.
litera b)
Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:
Paragraf
I. până la 15 martie inclusiv ............. - lei;
Paragraf
II. până la 15 iunie inclusiv ............. - lei;
Paragraf
III. până la 15 septembrie inclusiv ....... 351.501 lei;
Paragraf
IV. până la 15 noiembrie inclusiv ......... 351.501 lei.
Paragraf
Exemplul 7. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna iulie.
litera a)
Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 august:
Paragraf 117
167 lei/luna x 5 luni = 585.835 lei.
litera b)
Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:
Paragraf
I. până la 15 martie inclusiv ................. - lei;
Paragraf
II. până la 15 iunie inclusiv ................. - lei;
Paragraf
III. până la 15 septembrie inclusiv ........... 234.334 lei;
Paragraf
IV. până la 15 noiembrie inclusiv ............. 351.501 lei.
Paragraf
Exemplul 8. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna august.
litera a)
Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 septembrie:
Paragraf 117
167 lei/luna x 4 luni = 468.668 lei.
litera b)
Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:
Paragraf
I. până la 15 martie inclusiv ............... - lei;
Paragraf
II. până la 15 iunie inclusiv ............... - lei;
Paragraf
III. până la 15 septembrie inclusiv ......... 117.167 lei;
Paragraf
IV. până la 15 noiembrie inclusiv ........... 351.501 lei.
Paragraf
Exemplul 9. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna septembrie.
litera a)
Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 octombrie:
Paragraf 117
167 lei/luna x 3 luni = 351.501 lei.
litera b)
Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:
Paragraf
I. până la 15 martie inclusiv ............... - lei;
Paragraf
II. până la 15 iunie inclusiv ............... - lei;
Paragraf
III. până la 15 septembrie inclusiv ......... - lei;
Paragraf
IV. până la 15 noiembrie inclusiv ........... 351.501 lei.
Paragraf
Exemplul 10. Dreptul de proprietate se dobândeşte între 1 şi 15 octombrie inclusiv.
litera a)
Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 noiembrie:
Paragraf 117
167 lei/luna x 2 luni = 234.334 lei.
litera b)
Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:
Paragraf
I. până la 15 martie inclusiv .............. - lei;
Paragraf
II. până la 15 iunie inclusiv .............. - lei;
Paragraf
III. până la 15 septembrie inclusiv ........ - lei;
Paragraf
IV. până la 15 noiembrie inclusiv .......... 234.334 lei.
Paragraf
Exemplul 11. Dreptul de proprietate se dobândeşte între 16 şi 31 octombrie inclusiv.
litera a)
Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 noiembrie:
Paragraf 117
167 lei/luna x 2 luni = 234.334 lei.
litera b)
Având în vedere art. 62 alin. (1) din Ordonanţa, cum ultimul termen de plată prevăzut la art. 10 din Ordonanţa este înăuntrul celor 30 de zile în care contribuabilul are obligaţia să depună declaraţia de impunere pentru clădirile dobândite, termenul de plată pentru impozitul datorat, menţionat la lit. a), este la 30 de zile de la data dobândirii clădirii, respectiv între 16 şi 30 noiembrie inclusiv.
Paragraf
Exemplul 12. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna noiembrie.
litera a)
Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 decembrie:
Paragraf 117
167 lei/luna x 1 luna = 117.167 lei.
litera b)
Având în vedere art. 62 alin. (1) din Ordonanţa, cum ultimul termen de plată prevăzut la art. 10 din Ordonanţa este depăşit, plata se considera în termen dacă impozitul datorat, menţionat la lit. a), se plăteşte până la expirarea perioadei de 30 de zile de la dobândire, înăuntrul căreia contribuabilul are obligaţia să depună declaraţia de impunere pentru clădirile dobândite, dar nu mai târziu de ultima zi lucrătoare a lunii decembrie a anului fiscal respectiv.
Paragraf
Exemplul 13. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna decembrie.
Paragraf
Având în vedere ca impozitul pe clădiri se datorează cu data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobandita, adică începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor, este evident ca pentru anul curent nu se stabileşte impozit pe clădiri.
Paragraf 8
07. Rotunjirea prevăzută la art. 73 alin. (2) din Ordonanţa se aplică numai la calcularea impozitului pe clădiri anual. Pentru toate celelalte calcule intermediare referitoare la impozitul pe clădiri datorat pentru perioade mai mici de un an, la determinarea unor niveluri ca efect al majorării anuale prevăzute la art. 72 din Ordonanţa ori al aplicării unor coeficienţi de corectie, precum şi la repartizarea pe termene de plată, rotunjirea se face la leu, în sensul că orice fracţiune din acesta se întregeşte la un leu, prin adaos.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 9. - (1) Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru situaţiile de dezafectare, demolare, dezmembrare sau distrugere a clădirilor, precum şi de transfer al dreptului de proprietate ori locaţiune asupra clădirilor, după caz, se face cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs una dintre aceste situaţii. Scăderea se acordă proporţional cu partea de clădire supusă unei astfel de situaţii, precum şi cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal.
litera
(2) Lista cuprinzând clădirile care nu sunt supuse impozitului pe clădiri este redata în anexa nr. 2.
litera
(3) Avizarea de către consiliile locale a construcţiilor speciale prevăzute la subpunctul 20 al pct. 7 din anexa nr. 2 se va face anual, în cursul lunii noiembrie, şi se aplică în anul fiscal următor.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 9
01. Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) din Ordonanţa, se face după cum urmează:
litera a)
începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situaţia respectiva;
litera b)
proporţional cu partea de clădire supusă unei astfel de situaţii;
litera c)
proporţional cu perioada cuprinsă între data menţionată la lit. a) şi sfârşitul anului fiscal respectiv.
Paragraf
Pe cale de consecinţa, impozitul pe clădiri, determinat în condiţiile Ordonanţei şi ale prezentelor norme metodologice, se datorează până la data la care se face scăderea.
Paragraf 9
02. Prin noţiunea instituţii publice, menţionată la pct. 1 din anexa nr. 2 la Ordonanţa, se înţelege: Parlamentul, Administraţia Prezidentiala, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora.
Paragraf 9
03. Prin sintagma incinte folosite pentru activităţi economice, menţionată la pct. 1-4 din anexa nr. 2 la Ordonanţa, se înţelege spaţiile utilizate pentru realizarea oricăror fapte de comerţ, astfel cum sunt definite în Codul comercial, ce exced destinaţiilor specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri.
Paragraf 9
04. Referitor la pct. 3 din anexa nr. 2 la Ordonanţa, prin sintagma clădirile care, prin destinaţie, constituie lacasuri de cult se înţelege bisericile - lacasurile de inchinaciune, casele de rugaciuni - şi anexele acestora.
Paragraf
Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnita, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capela mortuara, casa parohiala, cu dependintele sale, destinată ca locuinta a preotului/preoţilor slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumanari, pangarul, troita, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, asezamantul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfăşurarea activităţilor cu caracter administrativ-bisericesc, reşedinţa chiriarhului, precum şi altele asemenea; prin asezamant cu caracter social-caritabil se înţelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantina socială sau orice alta incinta destinată unei activităţi asemănătoare.
Paragraf 9
05. În cursul lunii noiembrie a fiecărui an fiscal pentru anul următor consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, potrivit subpct. (20) al pct. 7 din anexa nr. 2 la Ordonanţa, stabilesc prin hotărâre acele construcţii speciale de natura similară nemenţionate la subpct. (1)-(19) ale aceluiaşi punct. Termenul avizare, prevăzut la art. 9 alin. (3) din Ordonanţa, corespunde avizului prevăzut la art. 45 din Legea nr. 215/2001, specific adoptării hotărârilor de către consiliile locale, în condiţiile art. 46 din aceeaşi lege.
Paragraf
Pentru anul 2003 adoptarea hotărârilor se face până cel târziu la 28 februarie 2003.
Paragraf 9
06. Contribuabilii proprietari ai construcţiilor care fac obiectul pct. 9.05 din prezentele norme metodologice vor depune anual, în cursul lunii octombrie, Cererea privind avizarea construcţiilor speciale în scopul scutirii de la plata impozitului pe clădiri, model ITL - 023, potrivit anexei nr. IV la prezentele norme metodologice, la autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe a căror rază administrativ-teritorială se afla construcţiile speciale. Nedepunerea acestei cereri până la data de 31 octombrie a fiecărui an, precum şi respingerea cererilor de către consiliile locale determina stabilirea impozitului pe clădiri în condiţiile Ordonanţei şi ale prezentelor norme metodologice.
Paragraf
Pentru anul 2003 cererea prevăzută la alin. 1 se depune în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub sancţiunea decăderii.
Paragraf 9
07. În cerere se prezintă detaliat elementele de identificare ale construcţiilor speciale pentru care se solicita aprobarea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu menţionarea expresă a declaraţiei pe propria răspundere a semnatarului cererii, sub sancţiunile prevăzute de legea penală pentru nedeclararea corespunzătoare adevărului, ca acele construcţii speciale nu întrunesc elementele constitutive ale clădirii pentru care se datorează impozitul pe clădiri.
Paragraf 9
08. Prin hotărârile adoptate de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, potrivit pct. 9.05 din prezentele norme metodologice, se menţionează nominal contribuabilii care au depus cereri, construcţiile stabilite ca fiind de natura similară construcţiilor speciale care nu sunt supuse impozitului pe clădiri, precum şi cazurile de cereri respinse.
Paragraf
Neadoptarea hotărârilor până la termenele prevăzute la pct. 9.05 din prezentele norme metodologice corespunde măsurii de aprobare a cererilor, respectiv de avizare a construcţiilor speciale.
Paragraf
Punctul 9.05 al art. 9 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 17 februarie 2003.
Paragraf
Punctul 9.03 al art. 9 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Punctul 9.04 al art. 9 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 10. - Impozitul pe clădiri se stabileşte pe baza declaraţiei de impunere depuse de contribuabili, în condiţiile prezentei ordonanţe, şi se plăteşte trimestrial în patru rate egale, astfel: până la 15 martie, până la 15 iunie, până la 15 septembrie şi până la 15 noiembrie.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 10
01. Contribuabilii sunt obligaţi să depună declaraţiile de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se afla clădirile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, conform prevederilor art. 10 şi ale art. 62 alin. (1) din Ordonanţa.
Paragraf 10
02. Declaraţiile de impunere, potrivit art. 62 alin. (5) din Ordonanţa, se depun în termen de 30 de zile de la dobândire sau de la data apariţiei oricăreia dintre următoarele situaţii:
litera a)
intervin schimbări privind domiciliul sau sediul, după caz, al contribuabilului;
litera b)
se realizează lucrări ce conduc la modificarea impozitului pe clădiri datorat;
litera c)
intervin schimbări privind situaţia juridică a contribuabilului, de natura sa conducă la modificarea impozitului pe clădiri.
Paragraf 10
03. Contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice sunt obligaţi să depună declaraţia de impunere în condiţiile prevăzute la pct. 10.01, 10.02, 10.04 şi 10.05 din prezentele norme metodologice, chiar dacă aceştia beneficiază de reducere sau de scutire de impozit pe clădiri.
Paragraf 10
04. Contribuabilii persoane fizice care deţin mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta sunt obligaţi să depună şi declaraţia specială de impunere, în condiţiile prevăzute la pct. 10.01 şi 10.02 din prezentele norme metodologice, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială îşi au domiciliul, precum şi la cele în a căror rază administrativ-teritorială sunt situate respectivele clădiri, potrivit art. 5 alin. (4) din Ordonanţa.
Paragraf 10
05. Contribuabilii persoane juridice calculează impozitul pe clădiri datorat anual şi depun declaraţia de impunere până la data de 31 ianuarie a fiecărui an fiscal la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în a carei raza administrativ-teritorială se afla clădirea, conform prevederilor art. 62 alin. (6) din Ordonanţa.
Paragraf 10
06. Potrivit art. 62 alin. (3) din Ordonanţa, în cazurile contribuabililor care nu depun declaraţia de impunere conform prevederilor pct. 10.01, 10.02, 10.04 şi 10.05 din prezentele norme metodologice, după caz, impozitul pe clădiri se poate stabili din oficiu pe baza înregistrărilor existente în registrele agricole, în evidentele specifice cadastrului imobiliar-edilitar, precum şi în evidenţa contabilă a contribuabililor.
Paragraf 10
07. Impozitul pe clădiri anual se plăteşte în patru rate egale până la data de 15 inclusiv a lunilor martie, iunie, septembrie şi noiembrie ale fiecărui an.
Paragraf 10
08. În cazul în care termenul de plată a impozitului pe clădiri, stabilit în condiţiile Ordonanţei, expira într-o zi nelucrătoare, plata se considera în termen dacă este efectuată în ziua lucrătoare imediat următoare.
CAPITOL
Capitolul 3 Impozitul şi taxa pe teren
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 11. - Contribuabilii care deţin în proprietate terenuri situate în municipii, oraşe şi comune, în intravilanul sau extravilanul localităţilor datorează impozit pe teren.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 11
01. Pentru terenurile dobândite, indiferent sub ce forma, contribuabilii prevăzuţi la art. 3 din Ordonanţa datorează impozitul pe teren, stabilit în limitele şi în condiţiile Ordonanţei şi ale prezentelor norme metodologice, oriunde ar fi situate aceste terenuri, în comune, oraşe sau municipii, atât pentru cele din intravilan, cat şi pentru cele din extravilan.
Paragraf 11
02. Se considera proprietari de terenuri şi acei contribuabili cărora, în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările aduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 400/2002, li s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, după caz, de la data punerii în posesie constatată prin procese-verbale, fise sau orice alte documente de punere în posesie întocmite de comisiile locale, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, chiar dacă nu este emis titlul de proprietate.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 12. - (1) Impozitul pe teren se stabileşte anual, în suma fixa pe metru patrat de teren, în mod diferenţiat, în intravilanul localităţilor, pe ranguri de localităţi şi zone, iar în extravilanul localităţilor, pe ranguri de localităţi şi categorii de folosinţă a terenurilor, pe zone, potrivit anexei nr. 3 şi, respectiv, anexei nr. 4.
litera
(2) În cazurile în care terenurile situate în intravilanul localităţilor sunt înregistrate în registrul agricol la alta categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, acestea se vor supune impozitului pe teren conform anexei nr. 4.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 12
01. Impozitul pe teren se stabileşte anual în suma fixa, pe metru patrat de teren, în mod diferenţiat, în intravilanul şi extravilanul localităţilor, după cum urmează:
litera a)
în intravilan:
Paragraf
a.1. pe ranguri de localităţi, identificate prin cifrele române: 0, I, II, III, IV şi V;
Paragraf
a.2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C şi D;
Paragraf
a.3. pe categorii de folosinţă, astfel cum sunt evidentiate în tabelul prezentat la pct. 12.06 din prezentele norme metodologice;
litera b)
în extravilan:
Paragraf
b.1. pe ranguri de localităţi, identificate prin cifrele române: 0, I, II, III, IV şi V;
Paragraf
b.2. pe zone, identificate prin cifrele române, respectiv zonele: I, a II-a, a III-a şi a IV-a;
Paragraf
b.3. pe categorii de folosinţă, astfel cum sunt evidentiate în tabloul prezentat la pct. 12.06 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 12
02. Pentru terenurile din intravilanul localităţilor, înregistrate în registrul agricol la alta categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se determina prin înmulţirea nivelurilor prevăzute în anexa nr. 4 la Ordonanţa cu coeficienţii de corectie cuprinşi în nota din aceeaşi anexa, diferentiati pe ranguri de localităţi. Pentru încadrarea terenurilor pe zone se utilizează următoarea corespondenta:
litera a)
zonei A din intravilan îi corespunde zona I din extravilan;
litera b)
zonei B din intravilan îi corespunde zona a II-a din extravilan;
litera c)
zonei C din intravilan îi corespunde zona a III-a din extravilan;
litera d)
zonei D din intravilan îi corespunde zona a IV-a din extravilan.
Paragraf 12
03. Exemplu de calcul privind impozitul pe teren situat în intravilan. O persoana fizica sau juridică deţine în proprietate o suprafaţa de teren de 500 mp, având categoria de folosinţă teren cu construcţii, situata în intravilanul localităţii, din care 50 mp reprezintă suprafaţa construită la sol a clădirilor. Terenul este situat în municipiul Bucureşti, corespunzător rangului 0 de localităţi, şi în zona A, potrivit hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti, adoptată în termenul prevăzut la art. 77 din Ordonanţa. Impozitul pentru terenul situat în intravilanul localităţii, datorat pentru anul 2003, se determina după cum urmează:
litera a)
se stabileşte suprafaţa de teren supusă impozitului, scăzându-se din suprafaţa deţinută în proprietate suprafaţa construită la sol a clădirilor, respectiv: 500 mp -50 mp = 450 mp;
litera b)
se calculează impozitul pe terenul situat în intravilan, inmultindu-se suprafaţa stabilită la lit. a) cu nivelul impozitului pe teren, corespunzător rangului 0 şi zonei A, menţionat în anexa nr. 3 la Ordonanţa, respectiv: 450 mp x 5.900 lei/mp = 2.655.000 lei/an.
Paragraf 12
04. Exemplu de calcul privind impozitul pe teren situat în extravilan. O persoana fizica sau juridică deţine în proprietate o suprafaţa de teren situata în extravilanul localităţii, de 472 mp, din care suprafaţa construită la sol a clădirilor este de 129 mp. Terenul este situat în municipiul Bucureşti, corespunzător rangului 0 de localităţi, în categoria de folosinţă "livezi", zona I. Impozitul pe terenul situat în extravilanul localităţii, datorat pentru anul 2003, se determina după cum urmează:
litera a)
se stabileşte suprafaţa de teren supusă impozitului, scăzându-se din suprafaţa deţinută în proprietate suprafaţa construită la sol a clădirilor, respectiv: 472 mp -129 mp = 343 mp;
litera b)
se calculează impozitul pe terenul situat în extravilan, inmultindu-se suprafaţa stabilită la lit. a) cu nivelul impozitului pe teren corespunzător categoriei de folosinţă "livezi", menţionat la nr. crt. 6 din anexa nr. 4 la Ordonanţa, zona I, precum şi cu coeficientul de corectie menţionat la lit. a) a notei din aceeaşi anexa, respectiv:
Paragraf 343
mp x 30 lei/mp x 8,00 = 82.320 lei/an.
Paragraf
Prin aplicarea prevederilor art. 73 alin. (2) din Ordonanţa rezultă impozitul pe teren rotunjit, datorat pentru anul 2003, în suma de 82.000 lei.
Paragraf 12
05. Precizările efectuate la pct. 5.04 şi 5.05 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător şi pentru stabilirea impozitului pe terenurile situate în intravilan şi în extravilan.
Paragraf 12
06. La încadrarea terenurilor pe categorii de folosinţă se are în vedere tabloul următor:
PRE PRE_840
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 12
07. Ierarhizarea localităţilor urbane şi rurale pe ranguri se face avându-se în vedere prevederile Legii nr. 351/2001. În acest sens, la nivelurile impozitului pe terenurile situate în extravilan, prevăzute în anexa nr. 4 la Ordonanţa, se aplică următorii coeficienţi de corectie:
litera a)
localităţi urbane de rangul 0 ........8,00;
litera b)
localităţi urbane de rangul I.........5,00;
litera c)
localităţi urbane de rangul II........4,00;
litera d)
localităţi urbane de rangul III.......3,00;
litera e)
localităţi rurale de rangul IV........1,10;
litera f)
localităţi rurale de rangul V.........1,00.
Paragraf 12
08. Pentru terenurile înregistrate la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii", ocupate de orice fel de construcţii care nu sunt de natura clădirilor, se datorează impozitul pe teren.
Paragraf
Trotuarele, aleile de orice fel, digurile, terenurile de sport, puturile, fosele betonate, podurile, bazinele, platformele betonate, căile de rulare, reţelele de canalizare, imprejmuirile, precum şi orice alte construcţii asemănătoare nu sunt de natura clădirilor, iar pentru suprafeţele ocupate de acestea se datorează impozit pe teren.
Paragraf 12
09. Abrogat.
Paragraf
Punctul 12.09 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 13. - Încadrarea terenurilor pe zone şi pe categorii de folosinţă, în intravilan şi extravilan, se face de către consiliile locale, în funcţie de poziţia terenurilor faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidente agricole ori cadastrale.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 13
01. Consiliile locale adopta hotărâri privind delimitarea zonelor, atât în intravilan, cat şi în extravilan, pe baza documentelor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, a registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau a altor evidente agricole ori cadastrale, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Paragraf
Neadoptarea hotărârilor în termenul prevăzut la alin. 1 corespunde opţiunii consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti de delimitare la nivelul comunei, oraşului sau municipiului respectiv, în intravilan, a zonei A, iar în extravilan, a zonei I.
Paragraf
Pentru asigurarea unei stabilitati în ceea ce priveşte delimitarea zonelor, hotărârile prevăzute la alin. 1 pot avea caracter multianual.
Paragraf
În cazul în care la nivelul unităţii administrativ-teritoriale se impun modificări ale delimitării zonelor, autorităţile deliberative prevăzute la alin. 1 adopta hotărârile respective în cursul lunii mai pentru anul fiscal următor. Neadoptarea hotărârilor în cursul lunii mai corespunde opţiunii autorităţilor deliberative de menţinere a zonelor existente.
Paragraf 13
02. La unităţile administrativ-teritoriale în cazul cărora elementele specifice permit delimitarea a mai puţin de 4 zone consiliile locale pot face încadrarea terenurilor, după cum urmează:
litera a)
în cazul în care delimiteaza 3 zone, acestea sunt:
Paragraf
a.1. în intravilan: zona A, zona B şi zona C;
Paragraf
a.2. în extravilan: zona I, zona a II-a şi zona a III-a;
litera b)
în cazul în care delimiteaza 2 zone, acestea sunt:
Paragraf
b.1. în intravilan: zona A şi zona B;
Paragraf
b.2. în extravilan: zona I şi zona a II-a;
litera c)
în cazul în care delimiteaza o singura zona, aceasta este:
Paragraf
c.1. în intravilan: zona A;
Paragraf
c.2. în extravilan: zona I.
Paragraf 13
03. În cazurile în care numărul de zone din intravilan este diferit de numărul de zone din extravilan, pentru determinarea impozitului pe terenurile situate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la alta categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, corespondenta dintre zone se face după cum urmează:
litera a)
în intravilan se delimiteaza doar zona A, iar în extravilan se delimiteaza zonele: I, a II-a, a III-a şi a IV-a; pentru aceste cazuri impozitul pe teren se determina numai în funcţie de nivelurile corespunzătoare zonei I;
litera b)
în intravilan se delimiteaza zonele A şi B, iar în extravilan se delimiteaza zonele: I, a II-a, a III-a şi a IV-a; pentru acest caz impozitul pe terenurile încadrate în zona A se determina în funcţie de nivelurile corespunzătoare zonei I, iar pentru cele încadrate în zona B se determina în funcţie de nivelurile corespunzătoare zonei a II-a;
litera c)
în intravilan se delimiteaza zonele A, B şi C, iar în extravilan se delimiteaza zonele: I, a II-a, a III-a şi a IV-a; pentru acest caz impozitul pe terenurile încadrate în zona A se determina în funcţie de nivelurile corespunzătoare zonei I, pentru cele încadrate în zona B se determina în funcţie de nivelurile corespunzătoare zone a II-a, iar pentru cele încadrate în zona C se determina în funcţie de nivelurile corespunzătoare zonei a III-a;
litera d)
în intravilan se delimiteaza zonele A, B, C, şi D, iar în extravilan se delimiteaza zonele I, a II-a şi a III-a; pentru acest caz impozitul pe terenurile încadrate în zona A se determina în funcţie de nivelurile corespunzătoare zonei I, pentru cele încadrate în zona B se determina în funcţie de nivelurile corespunzătoare zonei a II-a, iar pentru cele încadrate în zonele C şi D, în funcţie de nivelurile corespunzătoare zonei a III-a;
litera e)
în intravilan se delimiteaza zonele A, B, C şi D, iar în extravilan se delimiteaza zonele I şi a II-a; pentru acest caz impozitul pe terenurile încadrate în zona A se determina în funcţie de nivelurile corespunzătoare zonei I, iar pentru cele încadrate în zonele B, C şi D se determina în funcţie de nivelurile corespunzătoare zonei a II-a;
litera f)
în intravilan se delimiteaza zonele A, B, C şi D, iar în extravilan se delimiteaza doar zona I; pentru acest caz impozitul pe teren, indiferent în care dintre zonele A-D sunt încadrate terenurile, se determina în funcţie de nivelurile zonei I;
Paragraf
NOTĂ: Prevederile prezentului punct sunt sistematizate, în forma tabelara, după cum urmează:
PRE PRE_918
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 13
04.Exemplu de calcul privind impozitul pe teren. Un contribuabil deţine în proprietate, pe raza administrativ-teritorială a unei localităţi de rangul I, următoarele terenuri:
Paragraf
A. în intravilan:
Paragraf
A.1. 2.780 mp teren cu construcţii situat la adresa: Str. Viitorului nr. 17, încadrat în zona B, pe care este amplasata o clădire a carei suprafaţa construită desfăşurată este de 630 mp, suprafaţa construită la sol a acesteia fiind de 295 mp;
Paragraf
A.2. 4.314 mp teren situat la adresa: Str. Labirintului nr. 53, încadrat în zona D, înregistrat în registrul agricol ca având categoria de folosinţă "livezi";
Paragraf
B. în extravilan:
Paragraf
B.1. 6.372 mp teren de sport situat în punctul: "Hipodrom", încadrat în zona I, pe care se afla doua clădiri a căror suprafaţa construită la sol este de 615 mp;
Paragraf
B.2. 10.000 mp teren agricol situat în punctul: "La gradina", încadrat în zona a III-a, din care 4.660 mp sunt cultivati cu legume şi 5.340 mp sunt afectaţi unei pepiniere viticole.
Paragraf
Consiliul local al municipiului respectiv, prin hotărâre, în condiţiile art. 13 şi 72 coroborate cu cele ale art. 77 din Ordonanţa, pentru anul 2003 stabileşte următoarele:
litera a)
pentru intravilan încadrarea terenurilor se face pe patru zone;
litera b)
pentru extravilan încadrarea terenurilor se face pe trei zone;
litera c)
impozitul pe teren se majorează cu cota de 45%.
Paragraf
Pentru determinarea impozitului pe teren se parcurg următoarele etape:
litera a)
se stabilesc atât pentru intravilan, cat şi pentru extravilan suprafeţele de teren ce fac obiectul impozitării, în sensul că din suprafeţele deţinute se scad suprafeţele construite la sol ale clădirilor, şi anume:
Paragraf
A.1. 2.780 mp - 295 mp = 2.485 mp;
Paragraf
A.2. 4.314 mp - 0 mp = 4.314 mp;
Paragraf
B.1. 6.372 mp - 615 mp = 5.757 mp;
Paragraf
B.2.1. 4.660 mp - 0 mp = 4.660 mp;
Paragraf
B.2.2. 5.340 mp - 0 mp = 5.340 mp;
litera b)
se determina, în condiţiile date, nivelurile impozitului pe teren, în lei/mp, atât pentru intravilan, cat şi pentru extravilan, pe categoriile de folosinţă declarate de contribuabil şi înregistrate ca atare în registrul agricol, astfel ca:
Paragraf
A.1. pentru terenul cu construcţii încadrat în zona B, impozitul pe teren, potrivit anexei nr. 3 la Ordonanţa, este de 3.700 lei/mp, iar prin majorarea anuală conduce la nivelul de 5.365 lei/mp;
Paragraf
A.2. pentru terenul având alta categorie de folosinţă decât cea de "terenuri cu construcţii", respectiv categoria de folosinţă "livezi", încadrat în zona D, impozitul pe teren, potrivit art. 12 alin. (2) din Ordonanţa şi nr. crt. 6 din anexa nr. 4 la Ordonanţa, este de 20 lei/mp, corespunzător precizărilor de la pct. 13.03 lit. d) din prezentele norme metodologice, în sensul că în intravilan s-au stabilit patru zone şi în extravilan doar trei zone, iar prin majorarea anuală conduce la nivelul de 29 lei/mp, asupra căruia se aplică coeficientul de corectie 5,00, rezultând nivelul de: 29 lei/mp x 5,00 = 145 lei/mp ;
Paragraf
B.1. pentru terenul de sport care se încadrează la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii" şi în zona I, impozitul pe teren, potrivit nr. crt. 1 din anexa nr. 4 la Ordonanţa, este de 10 lei/mp, iar prin majorarea anuală conduce la nivelul, rotunjit la leu, de 15 lei/mp, asupra căruia se aplică coeficientul de corectie 5,00, rezultând nivelul, rotunjit la leu, de: 15 lei/mp x 5,00 = 75 lei/mp;
Paragraf
B.2. pentru acest teren, încadrat în zona a III-a, identificam două categorii de folosinţă, şi anume:
Paragraf
B.2.1. pentru terenul cultivat cu legume, care se încadrează la categoria de folosinţă "arabil", impozitul pe teren, potrivit nr. crt. 2 din anexa nr. 4 la Ordonanţa, este de 10 lei/mp, iar prin majorarea anuală conduce la nivelul, rotunjit la leu, de 15 lei/mp, asupra căruia se aplică coeficientul de corectie 5,00, rezultând nivelul de: 15 lei/mp x 5,00 = 75 lei/mp;
Paragraf
B.2.2. pentru terenul afectat unei pepiniere viticole, care se încadrează la categoria de folosinţă "vii", impozitul pe teren, potrivit nr. crt. 5, din anexa nr. 4 la Ordonanţa, este de 15 lei/mp, iar prin majorarea anuală conduce la nivelul, rotunjit la leu, de 22 lei/mp, asupra căruia se aplică coeficientul de corectie 5,00, rezultând nivelul, rotunjit la leu, de: 22 lei/mp x 5,00 = 110 lei/mp ;
litera c)
având suprafeţele de teren ce fac obiectul impozitării, menţionate la lit. a), precum şi nivelurile impozitului pe teren, în lei/mp, pentru fiecare dintre aceste suprafeţe, menţionate la lit. b), se calculează impozitul pe teren datorat, astfel:
Paragraf
A.1. 2.485 mp x 5.365 lei/mp = 13.332.025 lei;
Paragraf
A.2. 4.314 mp x 145 lei/mp = 625.530 lei;
Paragraf
B.1. 5.757 mp x 75 lei/mp = 431.775 lei;
Paragraf
B.2.1. 4.660 mp x 75 lei/mp = 349.500 lei;
Paragraf
B.2.2. 5.340 mp x 110 lei/mp = 587.400 lei;
Paragraf
TOTAL: 15.326.230 lei;
litera d)
prin aplicarea prevederilor art. 73 alin. (2) din Ordonanţa rezultă impozitul pe teren, rotunjit, datorat pentru anul 2003 în suma de 15.326.000 lei, repartizat în rate egale pe termene de plată, astfel:
Paragraf
d.1. 15 martie inclusiv 3.831.500 lei;
Paragraf
d.2. 15 iunie inclusiv 3.831.500 lei;
Paragraf
d.3. 15 septembrie inclusiv 3.831.500 lei;
Paragraf
d.4. 15 noiembrie inclusiv 3.831.500 lei;
Paragraf 13
05. Prevederile pct. 8.07 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător şi pentru impozitul pe teren.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 14. - (1) Pentru terenurile dobândite în cursul anului, indiferent sub ce forma, impozitul pe teren se datorează de la data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite, proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal.
litera
(2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul terenurilor a căror încadrare se modifica în cursul anului fiscal.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 14
01. Procedura de calcul pentru determinarea impozitului pe teren datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului este similară cu cea prevăzută la pct. 8.05 şi 8.06 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 14
02. În situaţia în care pe parcursul anului fiscal terenurile fac obiectul modificării încadrării din extravilan în intravilan ori din intravilan în extravilan, stabilite ca atare prin Planul urbanistic general, sau al schimbării categoriei de folosinţă, în condiţiile legii, impozitul pe teren se modifica de la data de întâi a lunii următoare celei în care a apărut modificarea sau schimbarea, după caz.
Paragraf 14
03. Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale are obligaţia sa comunice contribuabililor care intra sub incidenţa pct. 14.02 din prezentele norme metodologice înştiinţările referitoare la modificarea impozitului pe teren, în termen de cel mult 30 de zile de la data aprobării modificării încadrării sau schimbării categoriei de folosinţă, după caz.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 15. - În situaţia în care în cursul anului se modifica rangul localităţii, impozitul pe teren se modifica corespunzător noii incadrari a localităţii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit aceasta modificare.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 15
01. Dacă în cursul anului se modifica rangul localităţilor urbane şi rurale, impozitul pe teren datorat se modifica potrivit noii incadrari a localităţii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, dat fiind faptul ca priveşte toţi contribuabilii dintr-o unitate administrativ-teritorială. În aceasta situaţie impozitul pe teren datorat se determina din oficiu de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, fără a se mai depune o noua declaraţie de impunere, după ce în prealabil le-a fost adusă la cunoştinţa contribuabililor modificarea rangului localităţii.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 16. - (1) Impozitul pe teren nu se aplică asupra terenurilor pentru care se plăteşte taxa pe teren datorată potrivit art. 17 din prezenta ordonanţă.
litera
(2) Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile care corespund dispoziţiilor legale în vigoare, se face cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs acea situaţie, proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal.
litera
(3) Lista cuprinzând terenurile pentru care nu se datorează impozitul şi taxa este redata în anexa nr. 5.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 16
01. Pentru terenurile aflate în proprietatea contribuabililor se datorează impozit pe teren.
Paragraf
Pentru terenurile proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea sau în folosinţă persoanelor juridice şi folosite de către acestea în alte scopuri decât pentru agricultura sau silvicultura, se datorează taxa pe teren.
Paragraf 16
02. Pentru o suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren nu se datorează taxa pe teren.
Paragraf 16
03. Prin sintagma scăderea de la impunere se înţelege scăderea referitoare la impozitul pe teren şi/sau la taxa pe teren. Dispoziţiile pct. 9.01 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător pentru determinarea impozitului pe teren şi a taxei pe teren.
Paragraf 16
04. În cazul în care terenul este concesionat sau închiriat, datorarea redeventei sau chiriei stabilite conform prevederilor legale nu exonereaza datorarea taxei pe teren.
Paragraf 16
05. Prin sintagma suprafaţa construită a acestora, prevăzută la lit. A pct. 1 din anexa nr. 5 la Ordonanţa, se înţelege suprafaţa construită la sol a clădirilor, în sensul că pentru determinarea impozitului pe teren, din suprafaţa înregistrată în registrul agricol la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii" se scade suprafaţa construită la sol a clădirilor, chiar dacă pentru acestea nu se datorează impozit pe clădiri.
Paragraf 16
06. Pentru terenurile înregistrate la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii" ocupate de construcţii care nu sunt de natura clădirilor se datorează impozitul/taxa pe teren, după caz.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 17. - Pentru terenurile proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea sau în folosinţă regiilor autonome, a societăţilor comerciale şi a altor persoane juridice, utilizate în alte scopuri decât pentru agricultura sau silvicultura, acestea datorează taxa pe teren, care se stabileşte în aceleaşi condiţii ca şi impozitul pe teren prevăzut la art. 12.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 17
01. Regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, societăţile bancare, societăţile comerciale sau persoanele juridice care deţin în administrare sau în folosinţă terenuri proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, utilizate în alte scopuri decât pentru agricultura sau silvicultura, datorează taxa pe teren. Taxa pe teren se determina în aceleaşi condiţii ca impozitul pe teren.
Paragraf 17
02. Utilizarea terenurilor în alte scopuri decât pentru agricultura sau silvicultura este confirmată prin actele de dispoziţie ale autorităţilor administraţiei publice care au atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz.
Paragraf 17
03. Contribuabilii prevăzuţi la pct. 17.01 din prezentele norme metodologice au obligaţia să depună la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale din raza administrativ-teritorială unde se afla situate terenurile pentru care se datorează taxa pe teren, o dată cu declaraţia de impunere, şi copia actului prin care face dovada acordului autorităţilor menţionate la pct. 17.02 din prezentele norme metodologice cu privire la administrarea sau folosinţă terenurilor respective.
Paragraf 17
04. În cazurile în care pe terenurile prevăzute la art. 17 din Ordonanţa sunt amplasate clădiri, din suprafaţa de teren care se afla în administrare sau în folosinţă, pentru determinarea taxei pe teren, nu se scade suprafaţa construită la sol a clădirilor.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 18. - (1) Pentru terenurile ocupate de drumuri şi cai ferate contribuabilii prevăzuţi la art. 17 datorează taxa pe teren ce se stabileşte anual, în lei/km, diferenţiată după cum urmează:
litera a)
pentru drumuri 200.000 lei/km;
litera b)
pentru cai ferate normale 390.000 lei/km;
litera c)
pentru cai ferate inguste 200.000 lei/km.
litera
(2) Taxa se datorează numai pentru liniile ferate şi drumurile până la accesul în incinta unităţii.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 18
01. Contribuabilii prevăzuţi la art. 17 din Ordonanţa datorează taxa pe teren stabilită în lei/km, atunci când pe terenurile pe care le au în administrare sau în folosinţă sunt amplasate drumuri sau cai ferate.
Paragraf 18
02. Taxa pe teren stabilită în lei/km de drum sau de cale ferată se datorează numai pentru lungimea acestora care afectează terenurile proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale situate în afară incintei unităţii. Prin incinta unităţii se înţelege suprafaţa de teren imprejmuita sau convenţional delimitata, care se încadrează la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii" - subcategoria de folosinţă "curţi şi construcţii".
Paragraf 18
03. Pentru suprafaţa de teren din incinta unităţii se datorează impozit pe teren în cazul în care, potrivit art. 16 alin. (1) din Ordonanţa, nu se datorează taxa pe teren în condiţiile art. 17 din Ordonanţa.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 19. - Unităţile de transport feroviar sunt scutite de taxa pe teren prevăzută la art. 17 şi 18.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 19
01. Potrivit art. 14 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 8 iulie 1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 89/1999, cu modificările şi completările ulterioare, elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, precum şi terenurile destinate acestui scop sunt scutite de orice taxe şi impozite.
Paragraf 19
02. Având în vedere prevederile art. 19 din Ordonanţa, coroborate cu cele menţionate la pct. 19.01 din prezentele norme metodologice, unităţile de transport feroviar, în înţelesul Ordonanţei, sunt cele ce privesc transportul feroviar public, iar terenurile destinate acestui scop sunt scutite de:
litera a)
impozitul pe teren stabilit în condiţiile art. 12 din Ordonanţa;
litera b)
taxa pe teren stabilită în condiţiile art. 17 din Ordonanţa;
litera c)
taxa pe teren stabilită în condiţiile art. 18 din Ordonanţa.
Paragraf 19
03. Pentru terenurile pe care sunt amplasate elemente ale infrastructurii feroviare ce privesc transportul feroviar în interes propriu, precum şi pentru terenurile destinate acestui scop se datorează impozitul pe teren sau/şi taxa pe teren, în condiţiile Ordonanţei.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 20. - Impozitul şi taxa pe teren se stabilesc, se modifica şi se încasează potrivit prevederilor art. 8-10.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 20
01. Procedurile de stabilire, modificare şi de încasare/plata a impozitului şi a taxei pe teren sunt similare celor pentru impozitul pe clădiri, detaliate la pct. 8.01, 8.03-8.07, 10.01-10.03, 10.05, 10.07 şi 10.08 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 20
02. Pentru stabilirea impozitului sau a taxei pe teren, după caz, se aplică în mod corespunzător prevederile de la pct. 8.04 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 20
03. Declaraţiile de impunere pentru stabilirea impozitului pe teren în cazul persoanelor fizice, model ITL-004, şi, respectiv, declaraţiile de impunere pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren în cazul persoanelor juridice, model ITL-005/model ITL-005 bis, sunt prevăzute în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
CAPITOL
Capitolul 4 Taxa asupra mijloacelor de transport
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 21. - (1) Contribuabilii care deţin mijloace de transport cu tracţiune mecanică datorează o taxa anuală stabilită în funcţie de capacitatea cilindrică a acestora, pentru fiecare 500 cmc sau fracţiune din aceştia, conform anexei nr. 6 lit. A pct. I.
litera
(2) Pentru autovehiculele de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, precum şi pentru combinatiile acestora, taxa este cea prevăzută în anexa nr. 6 lit. A pct. II şi III.
litera
(3) Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport prevăzută în anexa nr. 6 lit. A pct. II şi III se vor utiliza în exclusivitate pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construcţie a drumurilor de interes local şi judeţean şi constituie venit în proporţie de 60% la bugetul local şi, respectiv, de 40% la bugetul judeţean. Pentru municipiul Bucureşti taxa constituie venit în proporţie de 60% la bugetele sectoarelor şi, respectiv, de 40% la bugetul municipiului Bucureşti.
litera
(4) Pentru remorci, semiremorci şi rulote taxele anuale se stabilesc în funcţie de capacitatea acestora, conform anexei nr. 6 lit. B.
litera
(5) Sunt scutite de taxa autoturismele, motocicletele cu atas şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 21
01. Contribuabilii care deţin mijloace de transport cu tracţiune mecanică datorează taxa asupra mijloacelor de transport. Taxa asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică este anuală şi se stabileşte în suma fixa pentru fiecare tip de mijloc de transport, prevăzut la lit. A pct. I din anexa nr. 6 la Ordonanţa, pentru fiecare 500 cmc sau fracţiune din aceştia.
Paragraf
A. Exemplu de calcul
Paragraf
Un contribuabil deţine în proprietate un autoturism care are o capacitate cilindrică de 1.002 cmc. Pentru determinarea taxei asupra mijloacelor de transport aferente anului 2003 se parcurg următoarele etape:
litera a)
se stabileşte numărul de fracţiuni a 500 cmc, astfel:
Paragraf 1
002 cmc : 500 cmc = 2,004; pentru calcul se considera 3 fracţiuni a 500 cmc;
litera b)
se identifica în anexa nr. 6 la Ordonanţa nivelul taxei corespunzătoare mijlocului de transport, respectiv autoturismului cu capacitatea cilindrică de până la 2.000 cmc inclusiv: 58.000 lei/an/500 cmc sau fracţiune, nivel care se înmulţeşte cu numărul de fracţiuni menţionat la lit. a), şi anume: 58.000 lei x 3 fracţiuni = 174.000 lei/an.
Paragraf
În cazul în care în condiţiile art. 72, coroborate cu cele ale art. 77 din Ordonanţa, s-a hotărât majorarea cu până la 50% a taxei asupra mijloacelor de transport, nivelul acesteia, prevăzut la lit. A pct. I din anexa nr. 6 la Ordonanţa, precum şi la lit. b) din prezentul exemplu de calcul, se majorează corespunzător.
Paragraf
B. Exemplu de calcul
Paragraf
Un contribuabil deţine în proprietate un autoturism care are o capacitate cilindrică de 2.200 cmc. Pentru determinarea taxei asupra mijloacelor de transport aferente anului 2003 se parcurg următoarele etape:
litera a)
se stabileşte numărul de fracţiuni a 500 cmc, astfel:
Paragraf 2
00 cmc : 500 cmc = 4,4; pentru calcul se considera 5 fracţiuni a 500 cmc ;
litera b)
se identifica în anexa nr. 6 la Ordonanţa nivelul taxei corespunzătoare mijlocului de transport, respectiv autoturismului cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cmc : 72.000 lei/an/500 cmc sau fracţiune, nivel care se înmulţeşte cu numărul de fracţiuni menţionat la lit. a), şi anume: 72.000 lei x 5 fracţiuni = 360.000 lei/an.
Paragraf
În cazul în care în condiţiile art. 72, coroborate cu cele ale art. 77 din Ordonanţa, s-a hotărât majorarea cu până la 50% a taxei asupra mijloacelor de transport, nivelul acesteia, prevăzut la lit. A pct. I din anexa nr. 6 la Ordonanţa, precum şi la lit. b) din prezentul exemplu de calcul, se majorează corespunzător.
Paragraf 21
02. Stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea taxei asupra mijloacelor de transport prevăzute în anexa nr. 6 la Ordonanţa se efectuează de către compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în a căror rază de competenţa se afla domiciliul, sediul sau punctul de lucru al contribuabilului.
Paragraf 21
03. Pentru categoriile de autovehicule de transport marfa prevăzute la lit. A pct. II şi III din anexa nr. 6 la Ordonanţa, taxa anuală se stabileşte în suma fixa în lei/an, în mod diferenţiat, în funcţie de numărul de axe, de masa totală maxima autorizata şi de sistemul de suspensie cu care sunt dotate. Prin masa totală maxima autorizata se înţelege masa totală a vehiculului încărcat, declarata admisibilă cu prilejul autorizării de către autoritatea competentă. Numărul axelor şi masa totală maxima autorizata avute în vedere la calcularea taxei sunt cele înscrise în cartea de identitate a autovehiculului în rândul 7 şi, respectiv, rândul 11. Dacă sistemul de suspensie nu este înscris în caseta libera din cartea de identitate a autovehiculului ca informaţie suplimentară, deţinătorii vor prezenta o adeverinta eliberata în acest sens de către Regia Autonomă "Registrul Auto Roman".
Paragraf
În cazul autovehiculelor de până la 12 tone inclusiv, destinate prin construcţie atât transportului de persoane, cat şi de bunuri, pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport, acestea sunt asimilate autovehiculelor prevăzute la lit. A pct. I lit. d) din anexa nr. 6 la Ordonanţa, iar în cazul celor de peste 12 tone, acestea sunt asimilate autovehiculelor prevăzute la lit. A pct. II şi III din anexa nr. 6 la Ordonanţa. Intra sub incidenţa acestui alineat automobilele mixte şi automobilele specializate/autospecializatele prevăzute la subpct. 7.1.3 şi, respectiv, 7.1.5 din anexa nr. II la prezentele norme metodologice.
Paragraf
În cazul în care contribuabilii nu depun documentele care să ateste sistemul suspensiei, taxa asupra mijloacelor de transport se determina corespunzător autovehiculelor "cu axa/axele motoare cu alt sistem de suspensie".
Paragraf
Modificarea taxelor asupra mijloacelor de transport, în condiţiile prezentului punct, se face începând cu data de întâi a lunii în care se prezintă un astfel de document.
Paragraf
Adeverinta ori cartea de identitate cu menţiunile prevăzute la alin. 1, pentru autovehiculele înregistrate la data de 31 octombrie 2002 în evidentele compartimentelor de specialitate, se prezintă până cel târziu la data de 15 decembrie 2002.
Paragraf 21
04. La unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică unde unităţile administrativ-teritoriale şi sectoarele municipiului Bucureşti au deschis conturile de venituri ale bugetelor locale se deschid conturi distincte pentru încasarea taxelor asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone.
Paragraf 21
05. Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, virează cota de 40% din taxele asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la lit. A pct. II şi III din anexa nr. 6 la Ordonanţa, către bugetele judeţene şi, respectiv, către bugetul local al municipiului Bucureşti, lunar, până cel târziu la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedenta.
Paragraf 21
06. În situaţia în care sumele ce urmează a fi restituite din taxele ce fac obiectul divizării în cotele de 60% şi, respectiv, 40%, potrivit art. 21 alin. (3) din Ordonanţa, către contribuabilii care solicită aceasta în condiţiile legii sunt mai mari decât cele constituite din cota de 40% până la data solicitării restituirii, compartimentul de specialitate menţionat la pct. 21.02 din prezentele norme metodologice solicita în scris, compartimentului de specialitate al consiliului judeţean şi, respectiv, al Consiliului General al Municipiului Bucureşti sa vireze suma necesară restituirii din cota de 40% încasată, iar acesta din urma are obligaţia virarii sumei în cel mult 10 zile de la data solicitării.
Paragraf 21
07. Dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente taxei asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone urmează regula divizării în proporţie de 60% şi, respectiv, de 40%, potrivit art. 21 alin. (3) din Ordonanţa.
Paragraf 21
08. Resursele financiare constituite din taxa asupra mijloacelor de transport prevăzută la lit. A pct. II şi III din anexa nr. 6 la Ordonanţa se utilizează, în exclusivitate pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construcţie a drumurilor de interes local şi judeţean.
Paragraf 21
09. Pentru remorci, semiremorci şi rulote taxa anuală este stabilită în suma fixa în lei/an, în mod diferenţiat, în funcţie de capacitatea acestora. Fac excepţie cele care fac parte din combinatiile de autovehicule - autovehicule articulate sau trenuri rutiere - de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la lit. A pct. III din anexa nr. 6 la Ordonanţa.
Paragraf 21
10. Contribuabilii care se afla în situaţia prevăzută la art. 21 alin. (5) din Ordonanţa au obligaţia să prezinte compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială îşi au domiciliul fotocopia documentului oficial care atesta situaţia respectiva, precum şi documentele prin care atesta ca mijlocul de transport este adaptat handicapului acestora.
Paragraf 21
11. Obligaţia de a depune declaraţia de impunere, în condiţiile art. 62 alin. (4) din Ordonanţa, sub sancţiunile prevăzute de lege, revine şi persoanelor fizice care intra sub incidenţa art. 21 alin. (5) din Ordonanţa ori a altor reglementări prin care se acordă reducerea sau scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică.
Paragraf 21
12. Scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se face începând cu data de întâi a lunii în care contribuabilii interesaţi prezintă compartimentelor de specialitate ale administraţiei publice locale documentele prin care atesta situaţiile, prevăzute de lege, pentru care sunt scutiţi.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 22. - Capacitatea cilindrică a motorului şi capacitatea remorcilor se dovedesc cu cartea de identitate a autovehiculului, respectiv a remorcii, cu factura de cumpărare sau cu alte documente legale din care să rezulte acestea.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 22
01. Capacitatea cilindrică a motorului se poate dovedi şi cu o adeverinta eliberata de o persoană fizica sau juridică specializată, care este autorizata să efectueze servicii tehnice auto, potrivit legii.
Paragraf 22
02. Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileşte pentru fiecare mijloc de transport cu tracţiune mecanică, precum şi pentru fiecare remorca, semiremorca şi rulota care are carte de identitate a vehiculelor, chiar dacă acestea circula în combinaţie.
Paragraf
Combinatia de autovehicule, astfel cum este menţionată la lit. A pct. III din anexa nr. 6 la Ordonanţa, corespunde din punct de vedere terminologic combinatiei de vehicule, prevăzută la pct. 26 din anexa nr. II la prezentele norme metodologice. Stabilirea taxei pentru combinatia de vehicule se face numai în cazurile în care aceasta combinaţie are carte de identitate a vehiculului.
Paragraf 22
03. În situaţia în care un mijloc de transport de natura celor prevăzute la lit. A pct. II şi III din anexa nr. 6 la Ordonanţa are masa totală maxima autorizata mai mare decât cea specifică numărului de axe potrivit menţiunilor din aceasta anexa, taxa asupra mijlocului de transport respectiv se stabileşte având drept corespondent autovehiculul cu axa/axe motoare cu alt sistem de suspensie, cu masa cea mai mare, de la categoria autovehiculului respectiv identificat după numărul de axe.
Paragraf
Punctele 22.02 şi 22.03 au fost introduse de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 23. - (1) Taxa asupra mijloacelor de transport pe apa, care aparţin contribuabililor, se stabileşte anual, pentru fiecare mijloc de transport, conform anexei nr. 6 lit. C.
litera
(2) Navele fluviale de pasageri, barcile şi luntrele, folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brailei şi Insula Balta Ialomitei, nu sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 23
01. Pentru a intra sub incidenţa prevederilor art. 23 alin. (2) din Ordonanţa, atât persoanele fizice, cat şi persoanele juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, barcilor şi luntrelor folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brailei şi Insula Balta Ialomitei trebuie să aibă domiciliul sau sediul, după caz, în oricare dintre unităţile administrativ-teritoriale din aceste zone.
Paragraf 23
02. Unităţile administrativ-teritoriale din zonele prevăzute la pct. 23.01 din prezentele norme metodologice se stabilesc prin ordine ale prefecţilor judeţelor respective, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele prefecţilor se aduc la cunoştinţa publică şi vor fi comunicate autorităţilor administraţiei publice locale interesate, în condiţiile Legii nr. 215/2001.
Paragraf 23
03. Navele fluviale de pasageri, barcile şi luntrele folosite în alte scopuri decât pentru transportul persoanelor fizice sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport, în condiţiile Ordonanţei. Pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport, navele fluviale de pasageri sunt asimilate vapoarelor prevăzute la lit. C.h) din anexa nr. 6 la Ordonanţa.
Paragraf 23
04. Prin sintagma folosite pentru uz şi agrement prevăzută la lit. C.a) din anexa nr. 6 la Ordonanţa se înţelege folosirea în scop personal şi necomercial, atât pentru activităţi ce privesc necesităţile familiale, cat şi pentru activităţi recreativ-distractive.
Paragraf 23
05. Prevederile pct. 21.11 din prezentele norme metodologice se aplică deopotrivă persoanelor fizice şi persoanelor juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, barcilor şi luntrelor care nu sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 24. - (1) Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii în care au fost dobândite, iar în cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului din evidentele autorităţilor la care sunt înmatriculate, taxa se da la scădere începând cu data de întâi a lunii în care a apărut una dintre aceste situaţii.
litera
(2) Pentru mijloacele de transport ce fac obiectul contractelor de leasing taxa se datorează de către proprietar.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 24
01. Taxa asupra mijloacelor de transport este de natura impozitelor directe, constituie venit al bugetelor locale şi se datorează pentru mijloacele de transport proprietatea contribuabililor, dobândite prin oricare dintre căile prevăzute de dispoziţiile art. 644 şi următoarele din Codul civil.
Paragraf 24
02. Sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport numai vehiculele ce intra sub incidenţa cap. IV din Ordonanţa, respectiv:
litera a)
mijloacele de transport cu tracţiune mecanică, prevăzute la lit. A pct. I din anexa nr. 6 la Ordonanţa;
litera b)
autovehiculele de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la lit. A pct. II din anexa nr. 6 la Ordonanţa;
litera c)
combinatiile de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la lit. A pct. III din anexa nr. 6 la Ordonanţa;
litera d)
remorcile, semiremorcile şi rulotele, prevăzute la lit. B din anexa nr. 6 la Ordonanţa;
litera e)
mijloacele de transport pe apa, prevăzute la lit. C din anexa nr. 6 la Ordonanţa.
Paragraf 24
03. Pentru aplicarea unitară a prevederilor art. 24 alin. (1) din Ordonanţa, referitoare la dobândire, înmatriculare/înscriere, înstrăinare şi radiere/scoatere din evidente, se fac următoarele precizări:
Paragraf
A. taxa asupra mijloacelor de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii în care acestea au fost dobândite; în situaţiile în care contribuabilii - persoane fizice sau persoane juridice - dobândesc în străinătate dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport, oricare dintre cele prevăzute de Ordonanţa, data dobândirii se considera data emiterii de către autoritatea vamală română a primului document în care se face referire la mijlocul de transport în cauza;
Paragraf
B. taxa asupra mijloacelor de transport se da la scădere începând cu data de întâi a lunii în care a apărut înstrăinarea sau radierea;
Paragraf
C. înstrăinarea priveşte pierderea proprietăţii pe oricare dintre următoarele cai:
Paragraf
c.1. transferul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege;
Paragraf
c.2. furtul mijlocului de transport respectiv, furt înregistrat la autorităţile competente în condiţiile legii şi pentru care acestea eliberează o adeverinta în acest sens, până la data restituirii mijlocului de transport furat către proprietarul de drept, în situaţia în care vehiculul este recuperat, ori definitiv, în situaţia în care bunul furat nu poate fi recuperat;
Paragraf
D. radierea consta în scoaterea din evidentele autorităţilor la care sunt înmatriculate a vehiculelor pentru care se datorează taxa asupra mijloacelor de transport, respectiv:
Paragraf
d.1. pentru mijloacele de transport prevăzute la pct. 24.02 lit. a)-d) din prezentele norme metodologice, radierea priveşte:
Paragraf
d.1.1. scoaterea din evidentele formatiunilor subordonate Direcţiei generale de evidenta informatizata a persoanei a mijloacelor de transport înmatriculate la aceste formaţiuni;
Paragraf
d.1.2. scoaterea din evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale a mijloacelor de transport înregistrate la aceste autorităţi;
Paragraf
d.2. pentru mijloacele de transport prevăzute la pct. 24.02 lit. e) din prezentele norme metodologice, radierea priveşte:
Paragraf
d.2.1. scoaterea din evidentele căpităniei porturilor a mijloacelor de transport înmatriculate la aceasta autoritate şi numai dacă fac obiectul înmatriculării;
Paragraf
d.2.2. scoaterea din evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale a mijloacelor de transport înregistrate la aceste autorităţi.
Paragraf 24
04. În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Ordonanţa, coroborate cu precizările de la pct. 24.01 şi 24.03 din prezentele norme metodologice, se stabilesc următoarele doua acţiuni corelative dreptului de proprietate, în raport cu care se datorează ori se da la scădere taxa asupra mijloacelor de transport, respectiv:
litera a)
dobândirea mijlocului de transport, potrivit celor menţionate la pct. 24.03 lit. a) din prezentele norme metodologice, care generează datorarea taxei asupra mijloacelor de transport, începând cu data de întâi a lunii în care acestea au fost dobândite;
litera b)
înstrăinarea mijlocului de transport, potrivit celor menţionate la pct. 24.03 lit. c) din prezentele norme metodologice, care generează scăderea taxei asupra mijloacelor de transport, începând cu data de întâi a lunii în care acestea au fost înstrăinate.
Paragraf 24
05. Prezentele norme metodologice, în cazul mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică, se completează cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 21 octombrie 1992, denumita în continuare Hotărârea Guvernului nr. 610/1992, în aplicarea căreia s-au emis Instrucţiunile ministrului de interne, ministrului finanţelor şi ministrului transportului nr. 290/2.802/1.189/1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 28 mai 1993, denumite în continuare Instrucţiuni.
Paragraf 24
06. Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 610/1992, cartea de identitate a vehiculului este documentul care atesta, pentru persoana care o deţine, dreptul de proprietate.
Paragraf
Pentru înregistrarea mijloacelor de transport în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice se utilizează declaraţiile de impunere model ITL-006 sau model ITL-007, prevăzute în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, după cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridică.
Paragraf
La declaraţia de impunere prevăzută la alin. 2 se anexează o fotocopie de pe cartea de identitate, precum şi, fotocopia certificată "pentru conformitate cu originalul" de pe contractul de vânzare-cumpărare, sub semnatura privată, contractul de schimb, factura, actul notarial (de donaţie, certificatul de moştenitor etc.), hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau orice alt document similar.
Paragraf 24
07. Pentru mijloacele de transport scăderea taxei se poate face atât în cazurile înstrăinării acestora, potrivit prevederilor pct. 24.03 lit. C din prezentele norme metodologice, cat şi în cazurile în care mijloacele de transport respective sunt scoase din funcţiune.
Paragraf
Mijloacele de transport scoase din funcţiune corespund mijloacelor de transport cu grad avansat de uzura fizica, deteriorate sau care au piese lipsa, fiind improprii îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost create, cazuri în care scăderea de la taxa asupra mijloacelor de transport se face prin prezentarea unor documente din care să reiasă ca mijlocul de transport respectiv ori piesele rezultate din dezasamblarea acestuia au fost predate către comercianţi care au ca obiect de activitate colectarea şi valorificarea materialelor refolosibile.
Paragraf
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se da la scădere pentru perioada în care acestea se afla în reparaţii curente, reparaţii capitale sau nu sunt utilizate din oricare alt motiv, inclusiv din lipsa unor piese de schimb din reţeaua comercială sau de la unităţile de reparaţii de profil.
Paragraf 24
08. Formaţiunile subordonate Direcţiei generale de evidenta informatizata a persoanei nu pot sa radieze din evidentele acestora mijloacele de transport cu tracţiune mecanică decât în cazurile prevăzute la pct. 24.07 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 24
09. Deţinerea unor piese sau a unor caroserii de autovehicule nu înseamnă ca acel contribuabil are un autovehicul taxabil. În caz de transformare a autoturismului prin schimbarea caroseriei nu se stabileşte o noua taxa, deoarece capacitatea cilindrică a motorului nu se modifica.
Paragraf 24
10. Contribuabilii care datorează taxa asupra mijloacelor de transport sunt datori sa îndeplinească obligaţiile prevăzute de art. 62 din Ordonanţa, atât în ceea ce priveşte declararea dobândirii mijlocului de transport, cat şi în ceea ce priveşte schimbările intervenite ulterior declarării, referitoare la adresa domiciliului/sediului/punctului de lucru, sau alte situaţii care conduc la modificarea cuantumului taxei, sub sancţiunile prevăzute la art. 70 din Ordonanţa.
Paragraf 24
11. În cazul schimbării domiciliului, a sediului sau a punctului de lucru, pe teritoriul României, contribuabilii proprietari de mijloace de transport supuse taxei au obligaţia sa declare, conform art. 62 din Ordonanţa, în termen de 30 de zile, la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale din raza administrativ-teritorială unde sunt înregistrate aceste mijloace de transport data schimbării şi noua adresa. În baza acestei declaraţii compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale transmite dosarul în vederea impunerii, în termen de 15 zile, compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, specificand ca, în baza confirmării primirii, va da la scădere taxa cu începere de la data de întâi a lunii în care s-a schimbat domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, urmând ca impunerea să se stabilească cu începere de la aceeaşi dată la noua adresa. Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, verifica pe teren, înainte de confirmarea primirii dosarului, exactitatea datelor privind noua adresa, confirmand preluarea debitului în termenul prevăzut de lege.
Paragraf 24
12. În cazul înstrăinării mijloacelor de transport, taxa stabilită în sarcina fostului proprietar se da la scădere pe baza actului de înstrăinare şi/sau a certificatului de radiere din evidenta autorităţilor la care au fost înmatriculate, cu începere de la data de întâi a lunii în care s-a făcut radierea. Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale va proceda la scăderea taxei şi va comunică, în termen de 15 zile, la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială noul proprietar, în calitatea sa de dobanditor, îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, numele sau denumirea acestuia, adresa lui şi data de la care s-a acordat scăderea din sarcina vechiului proprietar. Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială dobanditorul îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, este obligat sa confirme primirea datelor respective în termen de 30 de zile şi sa ia măsuri pentru impunerea acestuia. În ceea ce priveşte înscrierea sau radierea din evidentele autorităţilor administraţiei publice locale a mijloacelor de transport, dispoziţiile prezentelor norme metodologice se intregesc cu cele ale Instrucţiunilor menţionate la pct. 24.05 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 24
13. În cazul contribuabililor proprietari de mijloace de transport supuse taxei, plecaţi din localitatea unde au declarat ca au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, fără sa încunoştinţeze despre modificările intervenite, taxele aferente se debiteaza în evidentele fiscale, urmând ca ulterior să se facă cercetări pentru a fi urmăriţi la plata, potrivit reglementărilor legale. În cazul în care prin cercetările întreprinse se identifica noua adresa, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în evidenta cărora se afla mijloacele de transport respective vor transmite debitele la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale din raza administrativ-teritorială unde contribuabilii şi-au stabilit noua adresa, în condiţiile legii.
Paragraf 24
14. Pentru mijloacele de transport ce fac obiectul contractului de leasing taxa se datorează de către proprietar. În cazul în care proprietarul, persoana juridică străină, are reprezentant autorizat sa funcţioneze pe teritoriul României, taxa asupra mijloacelor de transport se datorează de către reprezentant.
Paragraf 24
15. În cazul în care deţinătorii, persoane fizice sau juridice străine, solicita înmatricularea temporară a mijloacelor de transport în România, aceştia au obligaţia sa achite integral taxa datorată, pentru întreaga perioadă pentru care solicită înmatricularea, la data luării în evidenta de către compartimentele de specialitate ale autorităţii administraţiei publice locale.
Paragraf 24
16. În cazul în care deţinătorii, persoane juridice străine, încheie contracte de leasing cu persoane fizice sau juridice din România, acestea din urma, în calitate de beneficiari care folosesc mijloacele de transport respective, conform prevederilor art. 10 lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997, coroborate cu cele ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 610/1992, nu pot solicita înmatricularea mijloacelor de transport în România fără să le înscrie în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale şi, respectiv, sa achite taxa pentru acestea.
Paragraf 24
17. Contribuabilii care au ca obiect al activităţii producţia şi/sau comerţul cu mijloace de transport nu datorează taxa prevăzută la cap. IV din Ordonanţa pentru acele mijloace de transport înregistrate în contabilitate ca stocuri.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 25. - Taxa asupra mijloacelor de transport se determina de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială contribuabilii îşi au domiciliul, sediul sau punctele de lucru, după caz, pe baza declaraţiei de impunere depuse în condiţiile prezentei ordonanţe.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 25
01. Declaraţia de impunere şi procesul-verbal pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele fizice, model ITL-006, şi cea specifică persoanelor juridice, model ITL-007, ce se depun de către contribuabili în condiţiile art. 62 alin. (4)-(6) din Ordonanţa, sunt prevăzute în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
Paragraf 25
02. Declaraţia pentru scoaterea din evidenta a mijloacelor de transport, model ITL-008 este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 26. - (1) Instituţiile publice, precum şi persoanele juridice care au ca profil de activitate transportul de călători în comun în regim urban şi suburban sunt scutite de plată taxei asupra mijloacelor de transport.
litera
(2) Transportul de călători în comun în regim urban şi suburban se referă şi la cel care parcurge o distanta în afară localităţii, dacă se practica tarife stabilite în condiţiile transportului în comun.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 26
01. Contribuabilii persoane juridice care au ca profil de activitate transportul de călători în comun, în regim urban şi suburban, sunt operatorii de transport public local de călători a căror activitate intra sub incidenţa Ordonanţei Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de călători, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 284/2002, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 86/2001.
Paragraf 26
02. Contribuabilii prevăzuţi la pct. 26.01 din prezentele norme metodologice sunt scutiţi de la plata taxei asupra mijloacelor de transport numai pentru mijloacele de transport prevăzute la lit. A pct. I lit. c) din anexa nr. 6 la Ordonanţa, utilizate exclusiv în scopul transportului public local de călători în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 86/2001.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 27. - (1) Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteşte trimestrial, în patru rate egale, astfel: până la 15 martie, până la 15 iunie, până la 15 septembrie şi până la 15 noiembrie.
litera
(2) Pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului taxa datorată se repartizează în sume egale, la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului.
litera
(3) Persoanele fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea temporară a mijloacelor de transport, au obligaţia de a achită integral taxa datorată, la data luării în evidenta de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 27
01. Pentru stabilirea taxei datorate pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului, se procedează după cum urmează:
litera a)
se determina taxa asupra mijloacelor de transport respective aferentă unui an calendaristic, potrivit art. 20 din Ordonanţa;
litera b)
taxa determinata potrivit menţiunii de la lit. a) se împarte la 12, care reprezintă numărul de luni ale unui an calendaristic;
litera c)
nivelul determinat potrivit menţiunii de la lit. b) se înmulţeşte cu numărul de luni calendaristice cuprinse între data de întâi a lunii în care a fost dobândit mijlocul de transport şi data de 31 decembrie a anului respectiv, rezultând astfel taxa asupra mijloacelor de transport datorată de contribuabil;
litera d)
taxa asupra mijloacelor de transport datorată de contribuabil, respectiv cea calculată potrivit menţiunii de la lit. c), se împarte la numărul de termene de plată rămase până la sfârşitul anului de referinţa, determinandu-se astfel rata datorată la fiecare termen de plată ce urmează datei stabilirii taxei respective.
Paragraf 27
02. Deţinătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea temporară a mijloacelor de transport în România au obligaţia sa achite integral, la data solicitării, taxa datorată pentru perioada cuprinsă între data de întâi a lunii în care se înmatriculează şi până la sfârşitul anului fiscal.
CAPITOL
Capitolul 5 Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 28. - Pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor contribuabilii datorează taxe diferenţiate, conform anexei nr. 7.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 28
01. Procedurile ce privesc eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi modalităţile de determinare a taxelor ce se percep pentru aceste servicii sunt prevăzute în cap. V din Ordonanţa, în anexa nr. 7 la aceasta şi în prezentele norme metodologice.
Paragraf 28
02. Pentru eliberarea certificatului de urbanism în condiţiile Legii nr. 50/1991 se stabileşte o taxa, care se plăteşte anticipat, în funcţie de suprafaţa terenului pentru care se solicita certificatul, potrivit pct. 1 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa. În mediul rural consiliile locale stabilesc taxa între limitele prevăzute la pct. 1 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa, reduse cu 50%. Mediul urban corespunde localităţilor de rangul 0-III, iar mediul rural corespunde localităţilor de rangul IV şi V.
Paragraf 28
03. În cazul în care prin cerere se indica numai adresa, potrivit nomenclaturii stradale, suprafaţa de teren la care se raportează calculul taxei este suprafaţa întregii parcele, iar în cazul în care printr-un plan topografic sau de situaţie solicitantul individualizează o anumită zona din parcela, taxa se aplică doar la suprafaţa acesteia.
Paragraf 28
04. Pentru prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism se plăteşte o taxa reprezentând 30% din valoarea taxei iniţiale, potrivit pct. 8 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa.
Paragraf 28
05. Instituţiile publice sunt scutite de la plata taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism. Nu beneficiază de aceste scutiri unităţile economice ale instituţiilor publice.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 29. - (1) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează pe baza valorii de proiect declarate de solicitant în cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire, în conformitate cu proiectul prezentat.
litera
(2) La terminarea lucrărilor beneficiarii autorizaţiei de construire, în termen de 15 zile de la data expirării termenului de executare stabilit prin aceasta, sunt obligaţi sa declare structurilor specializate în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului ale autorităţilor administraţiei publice locale valoarea reală a lucrărilor, în vederea regularizării taxei pentru autorizaţia de construire.
litera
(3) Structurile specializate menţionate la alin. (2) vor regulariza taxa pentru autorizaţia de construire pe baza valorii reale a lucrărilor declarate de către solicitant, în termen de 15 zile de la data expirării termenului de executare stabilit prin autorizaţia de construire.
litera
(4) Pentru persoane fizice, în cazul în care valoarea lucrărilor declarate de către solicitant este mai mica decât valoarea determinata potrivit anexei nr. 1, regularizarea taxei se va face pe baza valorii astfel calculate.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 29
01. Pentru eliberarea autorizaţiei de construire, atât persoanele fizice, cat şi persoanele juridice solicitante datorează o taxa, potrivit alin. (1) pct. 2 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa, reprezentând 1% din valoarea de proiect declarata în cererea pentru eliberarea autorizaţiei, în conformitate cu proiectul prezentat, în condiţiile Legii nr. 50/1991.
Paragraf
Pentru clădirile cu destinaţia de locuinta, atât în cazul persoanelor fizice, cat şi în cel al persoanelor juridice, precum şi pentru anexele gospodăreşti, numai în cazul persoanelor fizice, taxele pentru eliberarea autorizaţiei de construire se reduc cu 50%.
Paragraf
Calculul acestei taxe se face de către structurile specializate în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului ale autorităţilor administraţiei publice locale, denumite în continuare structuri specializate.
Paragraf
Prin expresia anexe gospodăreşti se înţelege: grajdurile, patulele, magaziile, hambarele pentru cereale, surele, fanariile, remizele, soproanele şi garajele.
Paragraf 29
02. În cazul lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, ca excepţie de la prevederile pct. 29.01 din prezentele norme metodologice, dacă valoarea de proiect declarata în cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire este mai mica decât valoarea impozabilă determinata în condiţiile anexei nr. 1 la Ordonanţa, taxa se calculează prin aplicarea cotei de 1% sau reduse cu 50%, după caz, asupra valorii impozabile.
Paragraf
Pentru orice alte lucrări supuse autorizării, în afară lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, stabilirea taxei se face cu respectarea prevederilor de la pct. 29.01 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 29
03. Pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire se stabileşte o taxa reprezentând 30% din taxa iniţială, potrivit pct. 8 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa.
Paragraf 29
04. Cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al autorizaţiei de construire se recomanda ca structura specializată sa înştiinţeze beneficiarul autorizaţiei de construire despre necesitatea prelungirii valabilităţii în cazul în care lucrările de construire nu se finalizează până la termen.
Paragraf 29
05. În cazul în care lucrările de construire nu au fost executate integral până la data expirării termenului de valabilitate a autorizaţiei de construire şi nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii acesteia, la data regularizării taxei, în condiţiile Ordonanţei, se stabileşte separat şi taxa prevăzută la pct. 29.03 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 29
06. Valoarea de proiect care se ia în calcul pentru stabilirea taxei de autorizare în cazul persoanelor juridice corespunde valorii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente cuprinse în devizul general al investiţiei la cap. 4 "Cheltuieli pentru investiţia de baza", întocmit potrivit Hotărârii Guvernului nr. 376/1994*) privind metodologia de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investiţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 5 august 1994, cu modificările şi completările ulterioare.
Paragraf 29
07. În vederea simplificarii procedurii de elaborare a documentaţiilor de autorizare, pentru tipurile de construcţii prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.943/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 8 aprilie 2002, se admite ca valoarea care se ia în calcul pentru stabilirea taxei de autorizare să se determine în baza unui deviz simplificat, elaborat prin evaluare pe bază de indici, cu respectarea structurii devizului general prevăzut la pct. 29.06 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 29
08. Cheltuielile pentru investiţia de baza, prevăzute la pct. 29.06 din prezentele norme metodologice, sunt cele pentru:
litera a)
clădiri şi construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor şi reţele de utilităţi din incinta;
litera b)
montaj utilaje tehnologice, inclusiv reţelele aferente;
litera c)
utilaje şi echipamente de transport;
litera d)
utilaje, echipamente tehnologice şi functionale cu montaj;
litera e)
dotări, inclusiv utilaje şi echipamente independente cu durata mare de serviciu.
Paragraf 29
09. În cazurile în care lucrările specifice organizării de şantier sunt autorizate o dată cu cele ale investiţiei de baza, taxa de 1% prevăzută la pct. 29.01 din prezentele norme metodologice se aplică la valoarea de proiect declarata, la care se adauga şi cheltuielile cu organizarea de şantier.
Paragraf
În cazurile în care lucrările specifice organizării de şantier nu au fost autorizate o dată cu lucrările pentru investiţia de baza, potrivit pct. 4 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa, taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire este de 3% şi se aplică la cheltuielile cu organizarea de şantier.
Paragraf 29
10. La terminarea lucrărilor de construire, dar nu mai târziu de 15 zile de la data expirării termenului de valabilitate al autorizaţiei de construire, beneficiarii acesteia, atât persoane fizice, cat şi persoane juridice, sunt obligaţi sa declare la structura specializată de sub autoritatea emitentului autorizaţiei valoarea reală a lucrărilor, în vederea regularizării taxei de autorizare, sub sancţiunile prevăzute la art. 70 din Ordonanţa. Valoarea reală a lucrărilor corespunde valorii finale a investiţiei şi este cuprinsă într-o documentaţie care se anexează la declaraţia respectiva.
Paragraf
Declaraţia privind valoarea reală a lucrărilor executate în baza autorizaţiei de construire, în cazul persoanelor fizice şi al persoanelor juridice, model ITL-009, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
Paragraf 29
11. În cazul persoanelor fizice beneficiare ale autorizaţiei de construire pentru clădiri, atunci când valoarea reală a lucrărilor declarata este mai mica decât valoarea impozabilă determinata în condiţiile anexei nr. 1 la Ordonanţa, regularizarea taxei se calculează prin aplicarea cotei de 1% sau reduse cu 50%, după caz, asupra valorii impozabile stabilite pentru anul în care se face regularizarea.
Paragraf
Pentru orice alte lucrări autorizate, în afară lucrărilor de construire a clădirilor persoanelor fizice, regularizarea taxei se face cu respectarea regulii generale prevăzute la pct. 29.10 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 29
12. În cazul persoanelor juridice, valoarea reală a lucrărilor este cea care corespunde înregistrărilor din evidenţa contabilă.
Paragraf 29
13. În situaţia în care se apreciază ca valoarea reală a lucrărilor declarata este subevaluata în raport cu alte lucrări similare, compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale din raza de competenţa unde se realizează lucrările de construire, la sesizarea structurii specializate, are obligaţia să efectueze controlul fiscal, în condiţiile legii, pentru verificarea concordanţei dintre valoarea reală a lucrărilor declarate pentru regularizarea taxei şi înregistrările efectuate în evidenţa contabilă.
Paragraf 29
14. Termenul de plată a diferenţei rezultate în urma regularizării taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire este de 15 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data expirării valabilităţii autorizaţiei de construire.
Paragraf 29
15. În cazul în care în urma regularizării taxei de autorizare beneficiarului autorizaţiei de construire i se cuvine restituirea unei sume, iar acesta înregistrează obligaţii bugetare restante, regularizarea se face potrivit prevederilor art. 144-146 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002. În cazul în care nu înregistrează obligaţii bugetare restante restituirea sumei se face în termenul prevăzut la art. 29 alin. (2) din Ordonanţa. Prevederile de la pct. 29.17 alin. 2 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător.
Paragraf 29
16. Alte taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor prevăzute la lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa, în afară celor de la pct. 1 şi 2 din aceasta, sunt şi se calculează/datorează după cum urmează:
litera a)
(1) taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje şi excavării necesare:
Paragraf
a.1. studiilor geotehnice;
Paragraf
a.2. ridicarilor topografice;
Paragraf
a.3. exploatarilor de cariera;
Paragraf
a.4. balastierelor;
Paragraf
a.5. sondelor de gaze;
Paragraf
a.6. sondelor de petrol;
Paragraf
a.7. oricăror alte exploatări nemenţionate la lit. a.1 - a.6, prevăzute la pct. 3 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa, care se calculează pentru fiecare mp sau fracţiune de mp afectat de foraje sau de excavari. Aceasta autorizaţie nu este de natura autorizaţiei de construire şi nici nu o înlocuieşte pe aceasta, iar plata taxei nu îl scuteşte pe titularul autorizaţiei de orice alte obligaţii fiscale legale, în măsura în care acestea îi sunt aplicabile.
litera
(2) Autorizaţia de foraje şi excavari, model ITL-057, se eliberează de către primării în a căror rază de competenţa teritorială se realizează aceste exploatări, la cererea scrisă, model ITL-056, a beneficiarului exploatării. Autorizaţia se eliberează pentru fiecare an fiscal sau fracţiune de an fiscal, iar taxa se calculează în mod corespunzător.
litera
(3) Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de foraje şi excavari se depune la structura specializată în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului în a cărui raza de competenţa teritorială se realizează oricare dintre exploatările prevăzute la subpct. a.1-a.7. Pentru exploatările în curs la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, beneficiarii au obligaţia să depună cererile pentru eliberarea autorizaţiilor până cel târziu la 31 iulie 2003.
litera b)
taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote, ori campinguri, prevăzută la pct. 5, se calculează prin aplicarea unei cote de 2% asupra valorii autorizate a lucrării sau a construcţiei;
litera c)
taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, situate pe căile şi în spaţiile publice, şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor de afisaj, a firmelor şi a reclamelor, prevăzută la pct. 6 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa, se calculează pentru fiecare mp sau fracţiune de mp afectat acestor lucrări;
litera d)
taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, parţială sau totală, a construcţiilor şi a amenajărilor, prevăzută la pct. 7 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa, se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile, în cazul persoanelor fizice deţinătoare de clădiri.
Paragraf
În cazul persoanelor fizice ale căror construcţii sau amenajări nu sunt de natura clădirilor, cota de 0,1% se aplică asupra valorii reale a construcţiilor sau amenajării supuse desfiinţării, declarata de beneficiarul autorizaţiei, dacă acestea ar fi realizate la data respectiva.
Paragraf
În cazul desfiinţării parţiale cuantumul taxei se calculează proporţional cu suprafaţa construită a clădirii supuse desfiinţării, iar pentru celelalte construcţii şi amenajări care nu sunt de natura clădirilor, taxa se calculează proporţional cu valoarea reală a construcţiilor sau amenajărilor supuse desfiinţării. Prin termenul desfiinţare se înţelege demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea parţială sau totală a construcţiei şi a instalaţiilor aferente, precum şi a oricăror alte amenajări. Dezafectarea priveşte schimbarea destinaţiei unui imobil;
litera e)
taxa pentru eliberarea autorizaţiilor privind lucrările de racorduri şi bransament la reţelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu, prevăzută la pct. 9 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa, se datorează de către furnizorii serviciilor respective pentru fiecare instalatie/beneficiar. Aceasta autorizaţie nu este de natura autorizaţiei de construire şi nici nu o înlocuieşte pe aceasta în situaţia în care este necesară emiterea autorizaţiei de construire.
Paragraf
Autorizaţia prevăzută la acest punct, model ITL - 010, se emite numai de către primari, în funcţie de raza de competenţa, şi este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
Paragraf
Furnizorii serviciilor nu pot efectua lucrările de racorduri sau bransamente decât după obţinerea autorizaţiei, în condiţiile prezentelor norme metodologice, sub sancţiunile prevăzute de lege.
Paragraf
Autorizaţia privind lucrările de racorduri şi bransament la reţelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu se eliberează la cererea scrisă a furnizorilor de servicii, care cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele elemente: datele de identificare a emitentului, datele de identificare a beneficiarului serviciului, adresa acestuia, categoria de lucrare pentru care se solicita autorizaţia, perioada în care urmează să execute racordul/bransamentul, data solicitării, numele şi prenumele reprezentantului furnizorului de servicii, semnatura şi ştampila.
Paragraf
Soluţionarea cererii se face cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petitiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002;
litera f)
taxa pentru eliberarea avizului de către primari ori structurile specializate din cadrul consiliilor judeţene, prevăzută la pct. 10 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa, se datorează pentru fiecare aviz. Aceste avize sunt cele prevăzute laart. 4 alin. (1) lit. a), c) şi d) din Legea nr. 50/1991;
litera g)
taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa, prevăzută la pct. 11 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa, se datorează pentru fiecare certificat eliberat de către primari în condiţiileOrdonanţei Guvernului nr. 33/2002privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverintelor de către autorităţile publice centrale şi locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări prinLegea nr. 223/2002, prin care se confirma realitatea existenţei domiciliului/reşedinţei persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice la adresa respectiva, potrivit nomenclaturii stradale aprobate la nivelul localităţii. Pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala nu se datorează şi taxa extrajudiciara de timbru.
Paragraf 29
17. (1) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire, potrivit alin. (2) pct. 2 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanţa, nu se datorează în următoarele cazuri:
litera a)
pentru oricare categorie de lucrări referitoare la lacasuri de cult, inclusiv pentru construcţiile-anexe ale acestora, cu condiţia ca acel cult religios să fie recunoscut oficial în România;
litera b)
pentru lucrările de dezvoltare, modernizare sau reabilitare a infrastructurilor din transporturi care aparţin domeniului public al statului, indiferent cine este solicitantul;
litera c)
pentru lucrările de interes public judeţean sau local, indiferent cine este solicitantul autorizaţiei;
litera d)
pentru lucrările privind construcţiile ai căror beneficiari sunt instituţiile publice, indiferent cine este solicitantul autorizaţiei.
Paragraf 1
^1) În sensul prezentelor norme metodologice, prin lucrări de interes public se înţelege orice lucrări de construcţii şi reparaţii finanţate de la bugetul local, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, credite externe sau sume alocate pe bază de parteneriat, efectuate pentru a deservi cetăţenii sau colectivitatile locale. Scutirea de taxa locală se referă la certificatele, avizele şi autorizaţiile prevăzute în anexa nr. 7 la Ordonanţa.
litera
(2) Pentru lucrările de natura celor prevăzute la alin. 1, terminate după data de 1 ianuarie 2003 şi pentru care la eliberarea autorizaţiei de construire s-a încasat taxa în condiţiile Legii nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 22 iulie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 27/1994, la data terminării acestora nu se mai face regularizarea taxei de autorizare.
Paragraf 29
18. Pentru lucrările referitoare la intervenţiile executate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 24 iulie 2001, denumita în continuare Legea nr. 422/2001, de către proprietarii de monumente istorice, în cazul în care utilizează bunul imobil numai pentru activităţi necomerciale sau, în mod direct, numai pentru locuit, nu se datorează taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire. Prin sintagma intervenţii executate se înţelege orice lucrare executată în condiţiile Legii nr. 50/1991.
Paragraf 29
19. Potrivit art. 45 din Legea nr. 422/2001, proprietarii imobilelor din zona de protecţie a monumentelor istorice beneficiază de reducerea cu 50% a taxelor de autorizare pentru lucrările pe care le finanţează şi care sunt necesare pentru păstrarea integrităţii fizice şi a cadrului construit sau natural al monumentelor istorice, astfel cum ele sunt reglementate prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobată, în condiţiile legii, pentru zona de protecţie respectiva, sau prin avizul direcţiei pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti.
Paragraf 29
20. Potrivit art. 4^1 alin. (2) din Legea nr. 50/1991, pentru asigurarea funcţionarii structurilor specializate, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale vor stabili taxe speciale pe tipuri de lucrări, în condiţiile legii finanţelor publice locale. Taxele speciale nu sunt de natura impozitelor şi taxelor locale, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de eliberarea certificatelor de urbanism sau a autorizaţiilor de construire/desfiinţare, după caz.
Paragraf 29
21. Taxele pentru emiterea avizelor şi acordurilor cerute prin certificatul de urbanism în vederea emiterii acordului unic, inclusiv cotele stabilite prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt de natura impozitelor şi taxelor locale şi nu se cuvin bugetelor locale.
Paragraf
Alin. (2) al literei a) de la punctul 29.16 al art. 29 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Alin. (3) al literei a) de la punctul 29.16 al art. 29 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Alin. (1^1) al pct. 29.17 al art. 29 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
*) Hotărârea Guvernului nr. 376/1994 a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 1.179 din 24 octombrie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 804 din 5 noiembrie 2002.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 30. - (1) Cuantumul taxelor prevăzute în anexa nr. 7 se stabileşte între aceste limite de către consiliile locale sau judeţene, după caz.
litera
(2) Taxele prevăzute la acest capitol se plătesc prealabil eliberării sau vizarii, după caz, a certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor.
litera
(3) Pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire de către preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit în proporţie de 50% la bugetul local şi de 50 % la bugetul judeţean.
litera
(4) Pentru municipiul Bucureşti taxele datorate pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire se fac venit la bugetul municipiului Bucureşti sau ale sectoarelor acestuia, după caz, potrivit atribuţiilor stabilite prin lege primarului general, respectiv primarilor de sectoare.
litera
(5) Dovada plăţii taxei se păstrează la structura specializată a autorităţii administraţiei publice locale care a eliberat documentele respective.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 30
01. Nivelurile taxelor prevăzute în suma fixa în anexa nr. 7 la Ordonanţa se stabilesc de către consiliile locale sau judeţene, după caz, între limitele şi în condiţiile Ordonanţei, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.
Paragraf 30
02. În cazul taxelor datorate pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire de către preşedinţii consiliilor judeţene cu avizul primarilor comunelor, structurile specializate de la nivelul judeţelor procedează la virarea cotei de 50% către bugetele locale ale comunelor beneficiare, după cum urmează:
litera a)
la fiecare 5 ale lunii curente, pentru perioada cuprinsă între data de 16 şi ultima zi a lunii precedente, inclusiv;
litera b)
la fiecare 20 ale lunii curente, pentru perioada cuprinsă între data de 1 şi 15, inclusiv, din luna respectiva.
Paragraf 30
03. În cazul regularizării taxei pentru eliberarea autorizaţiilor de construire de către preşedinţii consiliilor judeţene, atunci când se impune restituirea de sume către contribuabili, structurile specializate de la nivelul comunelor, prevăzute la pct. 30.02 din prezentele norme metodologice, pe baza Declaraţiei privind valoarea reală a lucrărilor executate în baza autorizaţiei de construire, în cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice, model ITL - 009, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, au obligaţia de a vira, în termen de 10 zile de la primirea declaraţiei, cota de 50% din suma ce urmează să fie restituită contribuabilului.
Paragraf 30
04. Pentru perioada cuprinsă între data de 2 februarie 2002, data punerii în executare a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) din Ordonanţa, şi data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, taxele în cota de 50% datorate pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire de către preşedinţii consiliilor judeţene cu avizul primarilor comunelor se virează la bugetele locale ale comunelor beneficiare în termen de cel mult 5 zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Intra sub incidenţa prevederilor prezentului punct şi sumele încasate la nivelul consiliilor judeţene pentru prelungirea valabilităţii certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire, precum şi cele încasate ca efect al regularizării taxelor pentru eliberarea autorizaţiilor de construire, cu condiţia ca aceste taxe sa fi fost încasate după data de 2 februarie 2002.
Paragraf
Pentru sumele încasate după data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, virarea sumelor cuvenite bugetelor locale ale comunelor se face la termenele prevăzute la pct. 30.02 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 30
05. Taxele prevăzute la pct. 1 lit. B din anexa nr. 7 la Ordonanţa vizează numai persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate în baza Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 6 februarie 1990, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Decretul-lege nr. 54/1990, precum şi în cea a Legii nr. 507/2002 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoanele fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 6 august 2002, denumita în continuare Legea nr. 507/2002.
Paragraf
Autorizaţiile de funcţionare corespund autorizării pentru desfăşurarea de către persoanele fizice a unor activităţi economice în mod independent, precum şi celor pentru înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiilor familiale.
Paragraf 30
06. Autorizaţiile de funcţionare eliberate în baza Decretului-lege nr. 54/1990 îşi încetează valabilitatea începând cu data de 6 noiembrie 2003, conform prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 507/2002.
Paragraf
Contribuabilul beneficiar al autorizaţiei de funcţionare eliberate în baza Decretului-lege nr. 54/1990 care solicită continuarea activităţii în condiţiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 507/2002 nu datorează taxa pentru eliberarea noii autorizaţii şi nici taxa pentru viza anuală a acesteia, în situaţia în care în anul respectiv are achitată taxa pentru eliberarea/vizarea autorizaţiei obţinute în baza Decretului-lege nr. 54/1990 şi numai dacă nu se modifica situaţia persoanelor sau activităţilor înscrise în noua autorizaţie.
Paragraf 30
07. Taxele pentru eliberarea autorizaţiilor de funcţionare se achită integral anticipat eliberării acesteia, indiferent de perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal respectiv. Pentru anul în care se eliberează autorizaţia de funcţionare nu se datorează taxa pentru viza anuală a acesteia.
Paragraf 30
08. Taxele pentru viza anuală a autorizaţiilor de funcţionare se datorează numai de către acei contribuabili care la data de 1 ianuarie a anului în curs sunt beneficiarii unei astfel de autorizaţii, compartimentele de specialitate ale autorităţii administraţiei publice locale având obligaţia sa procedeze la debitarea acestor taxe cu această dată.
Paragraf
Taxa pentru viza anuală se achită integral la nivelul stabilit prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, indiferent de perioada din an în care se desfăşoară activitatea economică, iar termenul de plată al acesteia este data de 31 ianuarie a fiecărui an fiscal.
Paragraf
În cazul în care contribuabilul nu se prezintă sa achite taxa pentru viza anuală până la data de 31 ianuarie, aceasta taxa se considera neachitata la termenul scadent şi se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere în condiţiile legii.
Paragraf 30
09. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare şi taxa pentru viza anuală a acesteia nu se restituie, chiar dacă autorizaţia de funcţionare a fost suspendată sau anulată, după caz.
Paragraf 30
10. În cazul pierderii ori degradării autorizaţiei de funcţionare, eliberarea alteia se face numai după achitarea taxei în condiţiile prevăzute la pct. 30.07 din prezentele norme metodologice.
Paragraf
În cazul pierderii autorizaţiei de funcţionare titularul sau are obligaţia sa publice pierderea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Dovada publicării se depune la cererea pentru eliberarea noii autorizaţii de funcţionare.
Paragraf 30
11. Pentru efectuarea de menţiuni în autorizaţia de funcţionare, la cererea titularului sau, după eliberarea acesteia, se încasează o taxa care se stabileşte de către consiliile locale între limitele prevăzute la pct. 1 lit. B din anexa nr. 7 la Ordonanţa.
Paragraf 30
12. Taxele pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare, prevăzute la pct. 2 lit. B din anexa nr. 7 la Ordonanţa, se fac venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde se afla situate obiectivele şi/sau activităţile pentru care se solicita autorizarea.
Paragraf
În cazul municipiului Bucureşti aceste taxe se fac venit la bugetul local al sectorului unde se afla situate obiectivele şi/sau unde se desfăşoară activităţile pentru care se solicita autorizarea.
Paragraf
Instituţiile publice sunt scutite de la plata taxei pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare. Nu beneficiază de aceste scutiri unităţile economice ale instituţiilor publice.
Paragraf 30
13. Taxele prevăzute la pct. 2 lit. B din anexa nr. 7 la Ordonanţa:
litera a)
se referă la autorizaţiile sanitare de funcţionare eliberate de direcţiile de sănătate publică teritoriale în temeiulLegii nr. 100/1998privind asistenţa de sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificările şi completările ulterioare;
litera b)
se achită integral la data eliberării autorizaţiei, indiferent de perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal respectiv;
litera c)
nu se restituie, chiar dacă autorizaţia a fost retrasă temporar sau definitiv.
Paragraf 30
14. Taxele prevăzute la pct. 3 lit. B din anexa nr. 7 la Ordonanţa se încasează de la persoanele fizice şi de la persoanele juridice pentru eliberarea de copii heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, cum ar fi cele specifice amenajării teritoriului şi urbanismului, deţinute de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene, în funcţie de suprafaţa planului respectiv şi de scara la care este realizat.
Paragraf
Aceste taxe se fac venit la bugetele locale administrate de către autorităţile deliberative care deţin planurile respective.
Paragraf 30
15. Taxele prevăzute la pct. 4 lit. B din anexa nr. 7 la Ordonanţa:
litera a)
se încasează de la persoanele fizice producători care intra sub incidenţaHotărârii Guvernului nr. 661/2001privind procedura de eliberare a certificatului de producător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 august 2001, denumita în continuareHotărârea Guvernului nr. 661/2001;
litera b)
se achită anticipat eliberării/vizarii certificatului de producător;
litera c)
se fac venit la bugetele locale ale căror ordonatori principali de credite sunt primării care au eliberat certificatele de producător respective;
litera d)
nu se restituie, chiar dacă certificatul de producător a fost anulat.
Paragraf
Potrivit prevederilor art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 661/2001, contravaloarea certificatelor de producător se suporta din aceste taxe şi pe cale de consecinţa consiliile locale nu pot institui alte taxe pentru eliberarea certificatelor de producător în afară celor prevăzute la prezentul punct.
Paragraf 30
16. La data eliberării certificatului de producător se vizează trimestrul corespunzător acestei date, fără încasarea taxei pentru viza trimestriala.
Paragraf
Taxa pentru viza trimestriala a certificatului de producător se încasează oricând înăuntrul trimestrului vizat sau cu cel mult 15 zile înainte de începutul trimestrului respectiv.
CAPITOL
Capitolul 6 Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 31. - (1) Contribuabilii care beneficiază sub diverse forme de serviciul de reclama şi publicitate sunt obligaţi sa încheie contracte în acest sens şi datorează bugetelor locale pe raza cărora se efectuează publicitatea o taxa de reclama şi publicitate care poate fi cuprinsă între 1% şi 3% din valoarea contractului, exclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă.
litera
(2) Pentru folosirea mijloacelor de publicitate prin afisaj, panouri sau alte asemenea mijloace publicitare beneficiarii datorează o taxa care poate fi cuprinsă între 65.000 lei/an/mp şi 130.000 lei/an/mp sau fracţiune de mp.
litera
(3) Pentru firmele instalate la locul exercitării activităţii taxa anuală se stabileşte în funcţie de dimensiune şi poate fi cuprinsă între 120.000 lei/an/mp şi 200.000 lei/an/mp sau fracţiune de mp.
litera
(4) Cota procentuală şi cuantumul taxei prevăzut în suma fixa se stabilesc de către consiliile locale în a căror rază teritorială se realizează publicitatea, în limitele prevăzute mai sus.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 31
01. Beneficiarii serviciilor de reclama şi publicitate, realizate sub diverse forme, datorează bugetelor locale taxa prevăzută de art. 31 alin. (1) din Ordonanţa. Aceştia au şi obligaţia sa încheie contracte în acest sens. Taxa se datorează de la data la care contractul intră în vigoare.
Paragraf 31
02. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate se stabileşte pe bază de cota cuprinsă între 1% şi 3%, inclusiv, din valoarea contractului, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi se evidenţiază distinct în contract.
Paragraf
Nivelul cotei între limitele prevăzute de Ordonanţa se stabileşte de către consiliile locale în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.
Paragraf 31
03. Pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate, în cazurile care nu intra sub incidenţa art. 31 alin. (1) din Ordonanţa, taxa se stabileşte în suma fixa, în funcţie de dimensiunea afisului, panoului etc., după caz, între 65.000 lei/an/mp şi 130.000 lei/an/mp sau fracţiune de mp, de către consiliile locale, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.
Paragraf 31
04. Pentru firmele instalate la locul exercitării activităţii taxa anuală se stabileşte între 120.000 lei/an/mp şi 200.000 lei/an/mp sau fracţiune de mp, de către consiliile locale, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.
Paragraf 31
05. Suprafaţa pentru care se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate este determinata de dreptunghiul imaginar în care se înscriu toate elementele ce compun afisul, panoul sau firma, după caz. Fracţiunile de mp se rotunjesc la un mp, prin adaos.
Paragraf
NOTĂ: C.T.C.E.
Paragraf
Exemplu de afis, panou sau firma: se găseşte publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 4 decembrie 2002, la pagina 26.
Paragraf
Suprafaţa pentru care se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate este determinata de produsul: L x I, respectiv 5,73 m x 4,08 m = 23,38 mp. Având în vedere ca aceasta taxa se stabileşte în lei/mp sau fracţiune de mp, suprafaţa astfel determinata se rotunjeste la 24 mp.
Paragraf 31
06. Declaraţia de impunere privind stabilirea taxei, în suma fixa, pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate, precum şi pentru firma instalata la locul exercitării activităţii, model ITL - 011, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
Paragraf 31
07. Începând cu data de 14 februarie 2003, ca efect al modificării art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 3/2003, aprobată prin Legea nr. 192/2003, beneficiarii serviciilor de reclama şi publicitate prin mijloacele de informare în masa scrise şi audiovizuale nu datorează taxa pentru reclama şi publicitate prevăzută la art. 31 alin. (1) din Ordonanţa.
Paragraf
Compartimentele de specialitate în a căror rază de competenţa teritorială s-au realizat servicii de natura celor prevăzute la alin. 1, care nu mai fac obiectul stabilirii taxei pentru reclama şi publicitate, vor efectua până la data de 30 noiembrie 2003, pentru întreaga perioadă prevăzută la art. 138 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2003, respectiv art. 138 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creanţelor bugetelor locale, anterioară datei prevăzute la alin. 1, controlul fiscal la persoanele fizice şi juridice care aveau obligaţia sa plătească aceste taxe la bugetele locale şi sa întocmească borderouri de debite, acolo unde este cazul.
Paragraf
În cazul în care în urma controlului fiscal nu s-au constatat sume neplătite către bugetul local ori în raza de competenţa teritorială nu s-au realizat astfel de servicii, compartimentul de specialitate are obligaţia de a întocmi un proces-verbal în care să consemneze situaţia respectiva şi pe care să-l înregistreze în registrul de intrare-ieşire a corespondentei de la nivelul autorităţii administraţiei publice locale de care aparţine, în acelaşi termen.
Paragraf 31
08. Nu se datorează taxa pentru reclama şi publicitatea efectuate în condiţiile art. 31 din Ordonanţa pe mijloacele de transport, cu excepţia celor care, prin construcţia lor, sunt afectate realizării de reclama şi publicitate."
Paragraf 31
09. Nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate, prevăzută la art. 31 alin. (2) din Ordonanţa, în următoarele situaţii:
litera a)
pentru orice mijloace de reclama şi publicitate efectuate, în interiorul clădirii, prin afisaj, prin panouri sau prin orice alte mijloace asemănătoare; intra sub aceasta incidenţa şi afisele expuse în exteriorul clădirii prin care se fac publice spectacolele de natura celor prevăzute la art. 33 din Ordonanţa, dar numai cele de la sediul organizatorului şi/sau locul desfăşurării spectacolului;
litera b)
pentru reclama şi publicitatea realizate prin imprimare pe: stilouri, pixuri, creioane, brichete, scrumiere, brelocuri, sacose, genti, aparate frigorifice, automate pentru livrarea de bunuri de consum sau altele asemenea.
Paragraf
Punctele 31.07, 31.08 şi 31.09 ale art. 31 au fost introduse de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 32. - (1) Taxa datorată potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) se plăteşte lunar de către cel care efectuează reclama şi publicitatea la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în a carei raza se realizează serviciul, până la data de 10 a lunii următoare, pe toată perioada desfăşurării contractului, începând cu luna în care taxa a devenit exigibilă.
litera
(2) Taxa devine exigibilă la data intrării în vigoare a contractului de prestare a serviciului de reclama şi publicitate.
litera
(3) Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate datorată potrivit art. 31 alin. (2) se plăteşte anticipat de către beneficiarul publicităţii, proporţional cu numărul de luni de utilizare, la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe a carei raza este expus afisul publicitar. În situaţiile în care mijloacele de reclama şi publicitate au o durată mai mare de un an, taxa se plăteşte până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.
litera
(4) Contribuabilii care datorează taxa potrivit art. 31 alin. (3) au obligaţia sa o achite trimestrial la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în a carei raza teritorială îşi desfăşoară activitatea, în patru rate egale, astfel: până la 15 martie, până la 15 iunie, până la 15 septembrie şi până la 15 noiembrie.
litera
(5) Instituţiile publice nu datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate.
litera
(6) Taxa prevăzută la art. 31 alin. (3) nu se datorează pentru panourile de identificare şi avertizare a instalaţiilor energetice.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 32
01. Taxa datorată potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa se plăteşte lunar de către persoana fizica sau juridică care efectuează reclama şi publicitatea, până la data de 10 a lunii următoare datorarii taxei, pe toată durata desfăşurării contractului.
Paragraf 32
02. În cazul beneficiarilor de publicitate cu domiciliul sau sediul în România, taxa prevăzută la art. 31 alin. (1) din Ordonanţa se plăteşte/se virează la bugetele locale ale comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în a căror rază de competenţa se afla domiciliul sau sediul acestor beneficiari.
Paragraf 32
03. În cazul beneficiarilor de publicitate cu domiciliul sau sediul în străinătate, taxa se plăteşte la bugetele locale ale comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în a căror rază de competenţa se afla domiciliul sau sediul reprezentantului autorizat al beneficiarului.
Paragraf 32
04. Pentru publicitatea efectuată de către beneficiari cu domiciliul sau sediul în străinătate, care nu au reprezentanţi autorizaţi în România, taxa se plăteşte de către persoana care prestează serviciul, la bugetele locale ale comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în a căror rază de competenţa se afla domiciliul sau sediul prestatorului serviciului.
Paragraf 32
05. Taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate prin afişare, panouri sau alte asemenea mijloace prevăzute de art. 31 alin. (2) din Ordonanţa se plăteşte anticipat de către beneficiarul publicităţii, proporţional cu numărul de luni de utilizare, la bugetele locale ale comunelor/oraşelor/ municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti în a căror rază de competenţa este expus afisul, panoul sau alt asemenea mijloc publicitar.
Paragraf
În cazul în care publicitatea de natura celei prevăzute la art. 31 alin. (2) din Ordonanţa se efectuează, pe bază de contract, de către o persoană fizica sau juridică autorizata sa realizeze astfel de servicii, alta decât beneficiarul publicităţii, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama sau publicitate datorată de beneficiarul publicităţii se evidenţiază distinct în contract şi se plăteşte/se virează la bugetul local al comunei/oraşului/municipiului/sectorului municipiului Bucureşti în a cărui raza de competenţa este expus afisul, panoul sau alt asemenea mijloc publicitar. Pentru aceste cazuri nu se depun declaraţiile de impunere prevăzute la pct. 31.06 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 32
06. Taxa prevăzută la art. 31 alin. (3) din Ordonanţa se plăteşte trimestrial la bugetele locale ale comunelor/ oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea contribuabilii, în patru rate egale, respectiv: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie inclusiv.
CAPITOL
Capitolul 7 Impozitul pe spectacole
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 33. - (1) Contribuabilii care organizează manifestări artistice, competitii sportive, activităţi artistice şi distractive de videoteca şi discoteca, denumite în continuare spectacole, datorează impozit pe spectacole, calculat în cote procentuale asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor sau în suma fixa pe metru patrat, în funcţie de suprafaţa incintei unde se desfăşoară spectacolul, mai puţin valoarea timbrelor instituite, potrivit legii.
litera
(2) Instituţiile publice nu datorează impozitul pe spectacole.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 33
01. Datorează impozitul pe spectacole, calculat în cote procentuale asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor şi biletelor de intrare, persoanele fizice şi persoanele juridice care organizează manifestări artistice şi competitii sportive, cu caracter permanent sau ocazional.
Paragraf 33
02. Organizatorii de manifestări artistice cinematografice, teatrale, muzicale şi folclorice datorează impozit pe spectacole, în condiţiile art. 33 din Ordonanţa şi ale prezentelor norme metodologice, calculat asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinata potrivit prevederilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 14 iunie 1994, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor metodologice nr. 48.211/1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice, emise de Ministerul Finanţelor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 17 octombrie 1994, cu modificările şi completările ulterioare.
Paragraf 33
03. În cazul persoanelor fizice sau juridice care organizează activităţi artistice şi distractive de videoteca şi discoteca, impozitul pe spectacole se calculează în suma fixa pe metru patrat, în funcţie de suprafaţa incintei unde se desfăşoară spectacolul.
Paragraf
Fracţiunile de mp se rotunjesc la un mp, prin adaos.
Paragraf 33
04. Instituţiile publice nu datorează impozitul pe spectacole.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 34. - Pentru manifestările artistice şi competitiile sportive impozitul pe spectacole se stabileşte asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor şi a biletelor de intrare, prin aplicarea următoarelor cote:
litera a)
2% pentru manifestările artistice de teatru, de opera, de opereta, de filarmonica, cinematografice, muzicale, de circ, precum şi pentru competitiile sportive interne şi internaţionale;
litera b)
5% pentru manifestările artistice de genul: festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestări artistice ori distractive care au un caracter ocazional.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 34
01. Impozitul pe spectacole se determina prin aplicarea cotelor procentuale corespunzătoare fiecărui tip de spectacol, prevăzute la art. 34 din Ordonanţa, asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole, mai puţin valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz.
Paragraf 34
02. În categoria plătitorilor de impozit pe spectacole, organizatori de manifestări artistice şi de competitii sportive, se includ acei contribuabili care desfăşoară activităţi sau servicii la care accesul publicului se face cu plata pe bază de abonamente sau bilete de intrare, după cum urmează:
litera a)
activităţi de proiectie de filme cinematografice sau benzi video în sali de cinema, în aer liber sau în alte locuri pentru proiectie;
litera b)
activităţi de radio şi televiziune;
litera c)
servicii de impresariat artistic şi sportiv;
litera d)
servicii de organizare şi prezentare publică de piese de teatru, de spectacole muzicale - simfonice, corale, lirice, de opera, de opereta, de filarmonica, folclorice sau altele asemenea, de circ, de divertisment, de marionete, de dans, de balet, de estrada, precum şi orice alte forme similare;
litera e)
competitii sportive interne sau internaţionale, indiferent de forma organizatorică - asociaţii, federaţii, cluburi sau alte forme asemănătoare;
litera f)
servicii de organizare şi prezentare publică de festivaluri, de concursuri, de cenacluri, de serate, de recitaluri sau de alte asemenea manifestări artistice ori distractive care au un caracter ocazional;
litera g)
servicii de cazare în hoteluri, moteluri, tabere pentru tineret, campinguri, vile, cabane turistice, sate de vacanta, pensiuni turistice sau de alimentaţie publică în restaurante, baruri etc., numai în cazul în care organizează activităţi ce intra sub incidenţa prevederilor art. 34 din Ordonanţa;
litera h)
balciuri şi parcuri de distracţii;
litera i)
orice alte manifestări artistice şi competitii sportive neprevăzute la lit. a)-h), la care accesul publicului se face cu plata pe bază de abonamente sau bilete de intrare.
Paragraf 34
03. Nu intra sub incidenţa impozitului pe spectacole încasările din vânzarea:
litera a)
biletelor de intrare pentru vizitarea castelelor, muzeelor, monumentelor, clădirilor istorice, targurilor, expoziţiilor, gradinilor zoologice şi botanice, rezervaţiilor naturale, acvariilor, planetariilor şi observatoarelor astronomice;
litera b)
biletelor de tombola;
litera c)
abonamentelor şi biletelor de intrare la manifestările artistice şi competitiile sportive organizate de instituţiile publice.
Paragraf 34
04. Sunt considerate ca au caracter ocazional şi pentru ele impozitul pe spectacole se stabileşte asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare prin aplicarea unei cote de 5% acele manifestări artistice sau distractive, prevăzute la art. 34 lit. b) din Ordonanţa, care sunt organizate numai cu prilejul anumitor evenimente şi în afară incintei contribuabilului respectiv, destinate prezentării de spectacole. Prin expresia incinta contribuabilului se înţelege sala de spectacole, gradina de vara sau orice alt spaţiu situat la adresa sediului organizatorului sau la adresa unde acesta organizează, în mod curent, manifestări artistice sau distractive de natura celor ce intra sub incidenţa art. 34 lit. b) din Ordonanţa.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 35. - (1) Pentru activităţile artistice şi distractive de videoteca şi discoteca impozitul pe spectacole se stabileşte în funcţie de suprafaţa incintei în care se desfăşoară spectacolul, pe zi de funcţionare, după cum urmează:
litera a)
în cazul videotecilor, de la 500 lei/mp/zi la 1.000 lei/mp/zi;
litera b)
în cazul discotecilor, de la 1.000 lei/mp/zi la 2.000 lei/mp/zi.
litera
(2) Cuantumul impozitului se stabileşte de către consiliile locale în a căror rază administrativ-teritorială se realizează activităţile artistice şi distractive, în limitele prevăzute la alin. (1).
litera
(3) Pentru determinarea impozitului pe spectacole, asupra nivelurilor menţionate la alin. (1) se aplică coeficienţii de corectie menţionaţi la nota din anexa nr. 4.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 35
01. Prin discoteca, în sensul prezentelor norme metodologice, se înţelege activitatea artistică şi distractiva desfăşurată într-o incinta prevăzută cu instalaţii electronice speciale de lumini, precum şi de redare şi auditie de muzica, unde se danseaza, indiferent cum este denumita ori de felul cum este organizată ca activitate, respectiv:
litera a)
integrată sau conexă activităţilor comerciale de natura celor ce intra sub incidenţa diviziunii 55 sau activităţilor de spectacole specifice clasei 9233 din CAEN;
litera b)
integrată sau conexă oricăror alte activităţi nemenţionate la lit. a);
litera c)
individuală;
litera d)
cu sau fără disc-jockey.
Paragraf
Nu sunt de natura discotecilor activităţile prilejuite de organizarea de nunti, de botezuri şi de revelioane.
Paragraf
Prin videoteca, în sensul prezentelor norme metodologice, se înţelege activitatea artistică şi distractiva desfăşurată într-o incinta prevăzută cu instalaţii electronice speciale de redare şi vizionare de filme; nu este de natura videotecii activitatea care intra sub incidenţa clasei 9213 din CAEN.
Paragraf
Pentru determinarea impozitului pe spectacole, în cazul videotecilor şi discotecilor, prin incinta se înţelege spaţiul închis în interiorul unei clădiri, suprafaţa teraselor sau suprafaţa de teren afectată pentru organizarea acestor activităţi artistice şi distractive.
Paragraf 35
02. Pentru dimensionarea suprafeţei incintei în funcţie de care se stabileşte impozitul pe spectacole se insumeaza suprafeţele utile afectate acestor activităţi, precum şi, acolo unde este cazul, suprafaţa utila a incintelor în care se consuma băuturi alcoolice, băuturi răcoritoare sau cafea, indiferent dacă participanţii stau în picioare sau pe scaune, precum şi suprafaţa utila a oricăror alte incinte în care se desfăşoară o activitate distractiva conexă programelor de videoteca sau discoteca.
Paragraf 35
03. Prin zi de funcţionare, pentru determinarea impozitului pe spectacole, se înţelege intervalul de timp de 24 de ore, precum şi orice fracţiune din acesta înăuntrul căruia se desfăşoară activitatea de videoteca sau discoteca, chiar dacă programul respectiv cuprinde timpi din două zile calendaristice consecutive.
Paragraf 35
04. Cuantumul impozitului, prevăzut în suma fixa la art. 35 alin. (1) din Ordonanţa, se stabileşte de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, astfel:
litera a)
se stabileşte o valoare cuprinsă între limitele prevăzute la art. 35 alin. (1) din Ordonanţa;
litera b)
asupra valorii stabilite potrivit menţiunii de la lit. a) se aplică coeficientul de corectie ce corespunde rangului localităţii respective, potrivit notei din anexa nr. 4 la Ordonanţa, astfel:
litera a)
localităţi urbane de rangul 0.................... 8,00;
litera b)
localităţi urbane de rangul I.................... 5,00;
litera c)
localităţi urbane de rangul II................... 4,00;
litera d)
localităţi urbane de rangul III.................. 3,00;
litera e)
localităţi rurale de rangul IV................... 1,10;
litera f)
localităţi rurale de rangul V.................... 1,00;
litera c)
asupra valorii rezultate potrivit menţiunii de la lit. b) se poate aplica majorarea anuală, hotărâtă de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu până la 50%, prevăzută de art. 72 din Ordonanţa, reprezentând impozitul pe spectacole, în lei/mp/zi, ce se percepe pentru activitatea de videoteca sau discoteca.
Paragraf 35
05. Contribuabilii care intra sub incidenţa art. 35 din Ordonanţa au obligaţia să prezinte releveul suprafeţei incintei o dată cu depunerea declaraţiei de impunere şi ori de câte ori intervine o modificare a acestei suprafeţe, ţinând seama de prevederile pct. 35.01 şi 35.02 din prezentele norme metodologice.
Paragraf
Pct. 35.01 al art. 35 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 17 februarie 2003.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 36. - (1) Plătitorii de impozit pe spectacole, pentru manifestările prevăzute la art. 34, au obligaţia de a inregistra abonamentele şi biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială îşi au sediul şi de a afişa tarifele la casele de vânzare a biletelor şi la locul de desfăşurare a spectacolelor.
litera
(2) Pentru spectacolele organizate în deplasare sau în turneu este obligatorie vizarea biletelor de intrare şi a abonamentelor la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se desfăşoară spectacolele.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 36
01. Contribuabililor care desfăşoară activităţi sau servicii de natura celor menţionate la pct. 34.02 din prezentele norme metodologice le revine obligaţia de a inregistra atât abonamentele, cat şi biletele de intrare, în condiţiile prevăzute de normele tehnice menţionate la art. 41 din Ordonanţa, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau sediul, după caz, şi de a afişa tarifele la casele de vânzare a biletelor, precum şi la locul de desfăşurare a spectacolelor.
Paragraf 36
02. În cazul în care contribuabilii organizează aceste spectacole în raza teritorială de competenţa a altor autorităţi ale administraţiei publice locale decât cele de la domiciliul sau sediul lor, după caz, acestora le revine obligaţia de a viza abonamentele şi biletele de intrare, înregistrate potrivit menţiunii de la pct. 41.01 al prezentelor norme metodologice, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se desfăşoară spectacolele.
Paragraf 36
03. Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la pct. 36.01 şi 36.02 ale prezentelor norme metodologice se sancţionează în condiţiile art. 43 din Ordonanţa.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 37. - Plătitorii de impozit pe spectacole, pentru activităţile prevăzute la art. 35, au obligaţia să depună o declaraţie care va conţine suprafaţa incintei, precum şi zilele în care se desfăşoară spectacolele, până cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 37
01. Contribuabilii care organizează activităţi artistice şi distractive de videoteca şi discoteca, în calitatea lor de plătitori de impozit pe spectacole, au obligaţia de a depune Declaraţia de impunere pentru stabilirea impozitului pe spectacole, în cazul activităţilor artistice şi distractive de videoteca şi discoteca, model ITL - 012, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, până cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare.
Paragraf 37
02. Nerespectarea obligaţiei de depunere a declaraţiei de impunere prevăzute la pct. 37.01. din prezentele norme metodologice se sancţionează în condiţiile art. 70 din Ordonanţa.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 38. - (1) Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în a carei raza se desfăşoară spectacolul.
litera
(2) Plătitorii de impozit pe spectacole răspund de exactitatea calculului şi de vărsarea la timp a impozitului.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 38
01. Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul, la bugetele locale ale comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti în a căror rază de competenţa se desfăşoară spectacolele.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 39. - Pentru sumele cedate în scopuri umanitare, pe bază de contract, din încasările obţinute din spectacole nu se datorează impozit.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 39
01. Contractele încheiate între contribuabilii organizatori de spectacole şi beneficiarii sumelor cedate în scopuri umanitare se vor inregistra la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se desfăşoară spectacolul, prealabil organizării acestuia. Pentru aceste sume nu se datorează impozit pe spectacol.
Paragraf 39
02. Contractele prevăzute la art. 39 din Ordonanţa sunt cele ce intra sub incidenţa prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificările şi completările ulterioare.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 40. - Plătitorii impozitului pe spectacole au obligaţia sa ţină evidenta acestuia şi să depună lunar, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază de competenţa plătitorul îşi are sediul sau domiciliul, decontul de impunere sau declaraţia prevăzută la art. 37, potrivit modelelor aprobate prin normele metodologice referitoare la impozitele şi taxele locale.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 40
01. Contribuabilii organizatori de manifestări artistice şi competitii sportive, în calitate de plătitori de impozit pe spectacole, au obligaţia sa ţină evidenta acestuia şi să depună lunar Decontul de impunere pentru stabilirea impozitului pe spectacole, în cazul manifestărilor artistice şi competiţiilor sportive organizate de persoanele fizice şi de persoanele juridice model ITL - 013, prevăzut în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, precum şi impozitul pe spectacole datorat, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială îşi au sediul sau domiciliul, după caz.
Paragraf 40
02. Contribuabilii organizatori de activităţi artistice şi distractive de videoteca şi discoteca, în calitate de plătitori de impozit pe spectacole, au obligaţia să depună lunar declaraţia de impunere model ITL - 012, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, în condiţiile art. 37 din Ordonanţa, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială aceştia îşi au sediul sau domiciliul, după caz.
Paragraf 40
03. Declaraţia de impunere, model ITL - 012, şi decontul de impunere, model ITL - 013, prevăzute în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, se completează în doua exemplare, cu toate datele cerute de formular, după evidenţa contabilă şi după orice alte documente justificative ale contribuabilului. Un exemplar rămâne la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, iar celălalt exemplar, cu confirmarea de primire, rămâne la contribuabil.
Paragraf 40
04. Încasările din vânzarea abonamentelor şi biletelor de intrare la spectacole se evidenţiază în decontul de impunere distinct pe fiecare forma de spectacol, cu precizarea localităţii în care acesta s-a desfăşurat.
Paragraf 40
05. Dispoziţiile de la pct. 40.02. şi 40.03. ale prezentelor norme metodologice se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire şi depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 68/1997, precum şi cu cele ale Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire şi de depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 2.690/1998, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 11 februarie 1999, ale căror prevederi se aplică în mod corespunzător de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale. Prevederile art. 70 din Ordonanţa se aplică în mod corespunzător.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 41. - Tipărirea, înregistrarea, vizarea, evidenta şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole se fac potrivit normelor tehnice aprobate prin hotărâre a Guvernului la iniţiativa Ministerului Administraţiei Publice, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Tineretului şi Sportului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al României, Partea I.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 41
01. Dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 846/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind tipărirea, înregistrarea, vizarea, evidenta şi gestionarea abonamentelor şi biletelor de intrare la spectacole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 29 august 2002, sunt obligatorii atât pentru organizatorii de spectacole prevăzuţi la art. 34 din Ordonanţa şi, respectiv, la pct. 34.02. din prezentele norme metodologice, cat şi pentru instituţiile publice organizatoare de spectacole, chiar dacă acestea nu datorează impozitul pe spectacole.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 42. - Plătitorii impozitului pe spectacole sunt, de asemenea, obligaţi:
litera a)
să respecte normele tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vizarea, evidenta şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole;
litera b)
sa elibereze bilete de intrare la spectacole pentru toate sumele încasate şi sa nu practice tarife mai mari decât cele înscrise pe bilete;
litera c)
sa pună la dispoziţie organelor de control documentele care atesta calculul şi plata impozitului pe spectacole.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 42
01. Cu ocazia controalelor efectuate persoanele prevăzute la pct. 44.01 din prezentele norme metodologice, în calitate de organe de control, verifica următoarele obiective:
litera a)
dacă abonamentele şi biletele de intrare vândute au fost înregistrate şi/sau vizate în condiţiile Ordonanţei şi ale prezentelor norme metodologice;
litera b)
dacă este afişat tariful de intrare la casele de vânzare a biletelor şi la locul de desfăşurare a spectacolului şi dacă acesta corespunde cu cel înscris pe bilete;
litera c)
dacă s-au eliberat bilete de intrare pentru toate sumele încasate de la participanţii plătitori ai biletelor;
litera d)
dacă datele înscrise pe biletele de intrare sunt identice cu cele înscrise pe marca de control;
litera e)
dacă datele înscrise în declaraţia de impunere, model ITL - 012, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, corespund cu cele din realitate, respectiv datele de desfăşurare a activităţilor artistice şi distractive de videoteca şi discoteca şi suprafeţele incintelor.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 43. - (1) Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vizarea, evidenta şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.
litera
(2) Cuantumul amenzilor prevăzute la alin. (1) se va actualiza în condiţiile prezentei ordonanţe.
litera
(3) Sancţiunea se aplică plătitorilor de impozit pe spectacole.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 43
01. Actualizarea amenzilor prevăzute la art. 43 alin. (1) din Ordonanţa se face prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 8 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată şi modificată prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, astfel cum este prevăzut la art. 70 alin. (5) din Ordonanţa.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 44. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 43 se fac de către primar şi împuterniciţii acestuia, precum şi de către persoanele împuternicite în acest scop din cadrul Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Culturii şi Cultelor şi Ministerului Tineretului şi Sportului.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 44
01. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 43 din Ordonanţa se fac de către:
litera a)
primar şi împuterniciţii acestuia din compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, în funcţie de raza de competenţa a acestora;
litera b)
persoanele împuternicite în acest scop din cadrul:
Paragraf
b.1. Ministerului Administraţiei Publice;
Paragraf
b.2. Ministerului Finanţelor Publice;
Paragraf
b.3. Ministerului Culturii şi Cultelor;
Paragraf
b.4. Ministerului Tineretului şi Sportului.
Paragraf 44
02. Pentru spectacolele organizate în deplasare sau în turneu controlul se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială au loc spectacolele, precum şi de către persoanele prevăzute la pct. 44.01 lit. b) din prezentele norme metodologice, care verifica obiectivele prevăzute la pct. 42.01 din prezentele norme metodologice.
CAPITOL
Capitolul 8 Taxa hoteliera
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 45. - (1) Pentru şederea în municipii, oraşe sau comune consiliile locale pot hotărî instituirea taxei hoteliere datorate de persoanele fizice în vârsta de peste 18 ani.
litera
(2) Taxa se determina pe baza cotei stabilite de consiliile locale între 0,5% şi 5%, aplicată la tarifele de cazare practicate de unităţile hoteliere.
Paragraf 3
*) Pentru şederea în staţiunile turistice, declarate conform legii, taxa se determina pe baza cotei stabilite de consiliile locale, între 0,5% şi 5%, la tarifele practicate de unităţile hoteliere pentru o noapte de cazare, indiferent de durata sejurului.
Paragraf
*) Alin. (3) reprezintă completarea Ordonanţei efectuată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 138/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 29 octombrie 2002.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 45
01. Instituirea taxei hoteliere constituie atributia opţională a Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale municipiilor/oraşelor/comunelor, după caz. Hotărârea privind instituirea taxei hoteliere se adoptă în cursul lunii mai şi se aplică în anul fiscal următor, în condiţiile prezentelor norme metodologice. Neadoptarea hotărârii până la data de 31 mai a fiecărui an fiscal corespunde opţiunii consiliului local de a nu institui taxa hoteliera pentru anul fiscal următor.
Paragraf 45
02. În cazul în care autorităţile prevăzute la pct. 45.01 din prezentele norme metodologice optează pentru instituirea taxei hoteliere, cota se stabileşte între 0,5% şi 5 % inclusiv şi se aplică după cum urmează:
litera a)
pentru şederea în municipii, oraşe sau comune, altele decât cele declarate, conform legii, staţiuni turistice, taxa hoteliera se aplică la tarifele de cazare practicate de unităţile hoteliere pentru fiecare persoana care datorează aceasta taxa; numărul de zile pentru care se datorează taxa hoteliera se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale respective;
litera b)
pentru şederea în staţiunile turistice, atât cele de interes naţional, cat şi cele de interes local, declarate ca atare prin hotărâre a Guvernului, în condiţiileOrdonanţei Guvernului nr. 58/1998privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 26 august 1998, aprobată şi modificată prinLegea nr. 755/2001, taxa hoteliera se aplică la tarifele de cazare practicate de unităţile hoteliere numai pentru o noapte de cazare, pentru fiecare persoana care datorează aceasta taxa, indiferent de durata sejurului. Prin sejur se înţelege perioada neîntreruptă în care o persoană fizica este cazata într-o unitate hoteliera; perioada poate fi de una sau de mai multe zile.
Paragraf 45
03. Persoanele juridice care intra sub incidenţa prevederilor art. 46 din Ordonanţa au obligaţia ca în documentele utilizate pentru încasarea tarifelor de cazare să evidenţieze distinct taxa hoteliera încasată determinata în funcţie de cota şi, după caz, de numărul de zile stabilite de către Consiliul Geeneral al Municipiului Bucureşti/consiliile locale.
Paragraf 45
04. Taxa hoteliera se aplică la tarifele de cazare, exclusiv taxa pe valoarea adăugată. În tariful de cazare nu se cuprind alte servicii decât cele pentru cazare.
Paragraf
Punctul 45.04 al art. 45 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 46. - Taxa hoteliera se încasează de către persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, o dată cu luarea în evidenta a persoanelor cazate, şi se vărsa la bugetul local în primele 10 zile ale fiecărei luni pentru luna precedenta.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 46
01. Sumele încasate cu titlu de taxa hoteliera se vărsa la bugetul local al comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în a căror rază de competenţa se afla unitatea de cazare, lunar, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedenta, cu excepţia situaţiilor în care această dată coincide cu o zi nelucrătoare, caz în care virarea se face în prima zi lucrătoare următoare.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 47. - În cazul în care taxa hoteliera este inclusă în chitanţa sau în costul biletului de odihnă şi tratament, persoanele juridice prevăzute la art. 46 vor vărsa la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale suma încasată cu acest titlu, recuperată de la agenţiile de turism prin intermediul cărora a fost valorificată chitanţa sau biletul de odihnă şi tratament, în primele 10 zile ale fiecărei luni pentru luna precedenta.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 47
01. La virarea sumelor reprezentând taxa hoteliera, unităţile de cazare, persoane juridice, prin intermediul cărora se realizează cazarea vor depune la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale respective o declaraţie-decont care să cuprindă sumele încasate şi virate pentru luna de referinţa. Virarea sumelor se face în primele 10 zile ale fiecărei luni pentru luna precedenta.
Paragraf
Declaraţia-decont privind sumele încasate reprezentând taxa hoteliera, model ITL - 014, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
Paragraf 47
02. Nedepunerea declaraţiei-decont menţionate la pct. 47.01 din prezentele norme metodologice la termenul prevăzut pentru virarea sumelor reprezentând taxa hoteliera se sancţionează potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 68/1997.
CAPITOL
Capitolul 9 Alte taxe locale
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 48. - (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin în administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, consiliile locale sau judeţene, după caz, pot institui taxe zilnice cuprinse între 1.000 lei şi 100.000 lei pentru utilizarea temporară a locurilor publice şi pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectura şi arheologie.
litera
(2) Consiliile locale pot institui taxe zilnice, cuprinse între limitele prevăzute la alin. (1), pentru deţinerea în proprietate sau în folosinţă, după caz, de utilaje destinate sa funcţioneze în scopul obţinerii de venit. Categoriile de utilaje se stabilesc de către consiliile locale.
litera
(3) Consiliile locale pot institui taxe pentru vehiculele lente prevăzute în anexa nr. 8, în suma fixa, pentru fiecare vehicul, ce pot fi cuprinse între 26.000 lei/an şi 260.000 lei/an.
litera
(4) Sumele provenite din taxele prevăzute la alin. (1)-(3) constituie venituri proprii ale bugetelor locale şi se plătesc anticipat.
litera
(5) Pentru stabilirea taxelor locale menţionate la alin. (1)-(3) consiliile locale vor avea în vedere criteriile prevăzute în normele metodologice menţionate la art. 76 din prezenta ordonanţă.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 48
01. Consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot institui taxe zilnice cuprinse între 1.000 lei şi 100.000 lei pentru:
litera a)
utilizarea temporară a locurilor publice;
litera b)
vizitarea:
Paragraf
b.1. muzeelor;
Paragraf
b.2. caselor memoriale;
Paragraf
b.3. monumentelor istorice;
Paragraf
b.4. monumentelor de arhitectura;
Paragraf
b.5. monumentelor arheologice;
Paragraf
b.6. oricăror alte obiective stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale.
Paragraf 48
02. Autorităţile administraţiei publice locale menţionate la pct. 48.01 din prezentele norme metodologice pot stabili taxe zilnice numai pentru imobilele administrate în mod direct de către acestea.
Paragraf 48
03. Pentru instituirea taxelor zilnice autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale vor avea în vedere următoarele criterii:
Paragraf
A. pentru utilizarea temporară a locurilor publice:
Paragraf
a.1. imobilele sa apartina domeniului public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale respective şi acestea să fie administrate direct de către autorităţile administraţiei publice locale. Pentru sectoarele municipiului Bucureşti, imobilele trebuie să le fie date în administrare, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, potrivit legii. Nu intra sub incidenţa prezentului punct imobilele care aparţin domeniului public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale şi care sunt concesionate, potrivit legii;
Paragraf
a.2. utilizarea temporară a locurilor publice să aibă la baza reguli şi proceduri clare, care să nu permită nici un arbitrariu ce ar putea da naştere la favoritisme sau discriminări în raporturile cu contribuabilii, adecvate specificului pentru care se datorează taxa, şi anume:
Paragraf
a.2.1. pentru parcarea ocazionala a vehiculelor, taxa se stabileşte în lei/ora/vehicul, astfel încât nivelul acesteia inmultit cu 24 să se încadreze între 1.000 lei şi 100.000 lei. Prin parcare ocazionala se înţelege staţionarea unui vehicul într-un loc public situat, de regula, într-o alta unitate administrativ-teritorială decât cea în care se afla sediul sau domiciliul, după caz, al deţinătorului/utilizatorului vehiculului;
Paragraf
a.2.2. pentru parcarea curenta a vehiculelor, taxa se stabileşte în lei/zi/vehicul, astfel încât nivelul acesteia să se încadreze între 1.000 lei şi 100.000 lei. Prin parcare curenta se înţelege staţionarea în mod obişnuit a unui vehicul într-un loc public, de regula în unitatea administrativ-teritorială în care se afla sediul, domiciliul sau reşedinţa deţinătorului/utilizatorului. Plătitorii acestei taxe nu datorează şi taxa prevăzută la lit. a.2.1 aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale;
Paragraf
a.2.3. pentru depozitarea de materiale, taxa se stabileşte în lei/mp/zi, astfel încât pentru un metru patrat de teren ocupat pentru depozitarea de materiale, taxa/zi să se încadreze între 1.000 lei şi 100.000 lei;
Paragraf
a.2.4. pentru realizarea unor lucrări, taxa se stabileşte în lei/mp/zi, astfel încât pentru un metru patrat de teren afectat respectivei lucrări, taxa/zi să se încadreze între 1.000 lei şi 100.000 lei;
Paragraf
a.2.5. pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comerţului, în pieţe, în târguri, în oboare, în standuri situate de-a lungul drumurilor publice, în parcari sau în alte locuri anume stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale, taxa se stabileşte în lei/mp/zi, astfel încât pentru un metru patrat de teren afectat acestei activităţi, taxa/zi să se încadreze între 1.000 lei şi 100.000 lei;
Paragraf
a.2.6. pentru accesul în parcuri, în grădini zoologice, în grădini botanice, în târguri, în balciuri, la stranduri, la expoziţii, la locuri de agrement sau altele similare, taxa zilnica se stabileşte în lei/persoana, astfel încât aceasta să se încadreze între 1.000 lei şi 100.000 lei;
Paragraf
a.2.7. pentru ocuparea terenurilor cu construcţii provizorii, autorizate în condiţiile legii, taxa se stabileşte în lei/mp/zi, astfel încât, pentru un metru patrat de teren afectat respectivei construcţii, taxa/zi să se încadreze între 1.000 lei şi 100.000 lei; datorarea acestei taxe nu îl exonereaza pe contribuabil de plată redeventei sau chiriei, după caz, precum şi de cea a impozitului pe clădiri şi a impozitului/taxei pe teren;
Paragraf
B. pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectura sau a oricăror alte obiective, denumite în continuare obiective, stabilite ca atare de către autorităţile administraţiei publice locale:
Paragraf
b.1. obiectivele sa apartina domeniului public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale respective şi acestea să fie administrate direct de către autorităţile administraţiei publice locale. Pentru sectoarele municipiului Bucureşti, obiectivele trebuie să le fie date în administrare, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, potrivit legii. Nu intra sub incidenţa prezentului punct obiectivele care aparţin domeniului public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale şi care sunt concesionate, potrivit legii;
Paragraf
b.2. taxele zilnice privesc accesul persoanelor la obiectivele în cauza, regula de baza constituind-o stabilirea taxei/vizitator, ca unica modalitate de cuantificare a raportului dintre serviciul oferit de autoritate şi contribuabil - vizitator. Cuantumul taxei/vizitator se stabileşte între 1.000 lei şi 100.000 lei, în funcţie de importanţa obiectivelor în cauza, precum şi de nivelul cheltuielilor efectuate de acest serviciu.
Paragraf 48
04. Consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot institui, potrivit art. 48 alin. (2) din Ordonanţa, taxe zilnice cuprinse între 1.000 lei şi 100.000 lei pentru deţinerea de către persoane fizice, în proprietate sau în folosinţă, după caz, de utilaje destinate sa funcţioneze în scopul obţinerii de venit şi care nu fac parte din inventarul activităţii economice pe care persoana fizica respectiva o desfăşoară în mod independent sau într-o asociaţie familială, potrivit Decretului-lege nr. 54/1990 sau Legii nr. 507/2002.
Paragraf 48
05. Pentru a putea institui taxe zilnice, potrivit art. 48 alin. (2) din Ordonanţa, şi implicit pentru a stabili categoriile de utilaje pentru care se datorează aceste taxe, consiliile locale vor avea în vedere următoarele criterii cumulative:
litera a)
utilajul sa reprezinte acea unealta, masina, instalatie, aparat, vehicul, altul decât cel pentru care se datorează taxa în condiţiile art. 48 alin. (3) din Ordonanţa sau altul similar, care prin caracteristicile sale tehnice serveşte pentru efectuarea unei anumite lucrări sau activităţi de prestări de servicii;
litera b)
funcţionarea utilajului respectiv sa determine obţinerea de venituri de către persoana fizica ce îl deţine în proprietate sau în folosinţă;
litera c)
utilajul care îndeplineşte condiţiile de la lit. a) şi b) sa nu facă parte din sfera activităţii economice pe care persoana fizica respectiva o desfăşoară în mod independent sau într-o asociaţie familială, potrivitDecretului-lege nr. 54/1990sauLegii nr. 507/2002.
Paragraf 48
06. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot institui taxe pentru fiecare dintre vehiculele lente prevăzute în anexa nr. 8 la Ordonanţa, al căror cuantum se stabileşte de către aceste autorităţi, în condiţiile art. 48 alin. (3) din Ordonanţa, între 26.000 lei/an şi 260.000 lei/an.
Paragraf 48
07. Taxele locale de natura celor reglementate prin art. 48 alin. (1)-(3) din Ordonanţa se plătesc anticipat, respectiv:
litera a)
pentru utilizarea temporară a locurilor publice, după cum urmează:
Paragraf
a.1. pentru parcarea ocazionala, taxa se achită pentru fiecare parcare de o ora sau fracţiune din aceasta;
Paragraf
a.2. pentru parcarea curenta taxa se achită:
Paragraf
a.2.1. lunar, până cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare. Pentru perioade mai mici de o luna taxa se achită în prima zi a perioadei pentru care se solicita parcarea şi pentru întreaga durata;
Paragraf
a.2.2. anual, până cel târziu la data de 15 martie inclusiv, pentru anul în curs, caz în care se acordă o bonificaţie de 10%.
Paragraf
Taxele pentru parcarea curenta pot fi diferenţiate, în funcţie de situaţiile prevăzute la subpct. a.1 şi a.2 potrivit politicilor fiscale locale, cu încadrarea între limitele prevăzute la pct. 48.03 lit. A subpct. a.2.2.
Paragraf
În toate cazurile se poate utiliza permisul de parcare ca mijloc de identificare a plătitorilor, al cărui model şi a cărui procedura de evidenţiere se stabilesc de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale interesate;
Paragraf
a.3. pentru depozitarea de materiale, taxa se achită la data obţinerii autorizaţiei de la structura specializată în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, a carei eliberare se face pe bază de cerere. Modelul de cerere şi cel al autorizaţiei pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru depozitarea de materiale se stabilesc de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice interesate;
Paragraf
a.4. pentru realizarea unor lucrări, taxa se achită la data obţinerii autorizaţiei de la structura specializată în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, iar eliberarea autorizaţiei se face pe bază de cerere. Modelul de cerere şi cel al autorizaţiei pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru realizarea de lucrări se stabilesc de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale interesate;
Paragraf
a.5. pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comerţului în pieţe, în târguri, în oboare, în standuri situate de-a lungul drumurilor publice, în parcari sau în alte locuri anume stabilite prin hotărâri ale autorităţilor deliberative, taxa se achită zilnic sau pe bază de abonament pentru o perioadă mai mare de o zi, caz în care taxa se achită la eliberarea abonamentului.
Paragraf
Pentru taxele achitate zilnic se pot utiliza bilete valorice din carnete a câte 100 bucăţi inseriate şi personalizate, având doua părţi, din care una se eliberează comerciantului.
Paragraf
Pe ambele părţi se înscriu: numele şi prenumele persoanei căreia i s-a eliberat biletul valoric, codul numeric al acesteia, data eliberării, precum şi semnatura gestionarului biletelor valorice respective. Nu este permisă decât utilizarea biletelor valorice pe care nivelul taxei în lei se afla tipărit o dată cu elementele ce privesc personalizarea.
Paragraf
Modelul abonamentului şi al biletului valoric, precum şi procedura de evidenţiere a acestora se stabilesc de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale interesate;
Paragraf
a.6. pentru accesul în parcuri, în grădini zoologice, în grădini botanice, în târguri, în balciuri, la stranduri, la expoziţii, la locuri de agrement sau altele similare, taxa se achită la accesul în incinta acestora, pe bază de bilete de intrare sau abonamente, după caz. Modelul biletelor de intrare/abonamentelor şi procedura de evidenţiere a acestora se stabilesc de autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale interesate;
Paragraf
a.7. pentru ocuparea terenurilor cu construcţii provizorii taxa se achită după cum urmează:
Paragraf
a.7.1. în cazul construcţiilor provizorii existente la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, taxa se achită în condiţiile şi la termenele prevăzute pentru impozitul pe teren;
Paragraf
a.7.2. în cazul construcţiilor provizorii realizate în cursul anului fiscal, taxa se achită, pentru perioada cuprinsă între data autorizării şi finele anului fiscal curent, în condiţiile şi la termenele prevăzute pentru impozitul pe teren.
Paragraf
Modelele cererilor pentru obţinerea autorizaţiei pentru ocuparea terenurilor cu construcţii provizorii, cu reţelele de energie electrica, cu reţelele de transport gaze sau cu reţelele de telecomunicaţii prin fir, după caz, modelele autorizaţiilor pentru ocuparea terenurilor cu oricare dintre aceste situaţii, precum şi procedura de evidenţiere se stabilesc de autorităţile deliberative interesate.
Paragraf
Pentru anul 2003 termenul prevăzut la subpct. a.7.1 se stabileşte la 30 iunie 2003.
litera b)
pentru vizitarea obiectivelor, taxa se achită la accesul în incinta acestora, pe bază de bilete de intrare. Modelul biletului de intrare şi procedura de evidenţiere a acestora se stabilesc de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale interesate;
litera c)
pentru deţinerea de către persoane fizice, în proprietate sau în folosinţă, după caz, de utilaje destinate sa funcţioneze în scopul obţinerii de venit, taxa se achită la data depunerii Declaraţiei de impunere, model ITL - 015, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, corespunzător numărului de zile cuprins între această dată şi data la care contribuabilul declara ca acest utilaj serveşte scopului vizat. În cazul în care pentru utilajul respectiv taxa locală se datorează pentru o perioadă mai mare de o luna, aceasta se achită lunar, până cel târziu la data de 25 pentru luna următoare. Nedepunerea declaraţiei de impunere în condiţiile prezentei litere se sancţionează potrivitOrdonanţei Guvernului nr. 68/1997;
litera d)
pentru vehiculele lente existente în patrimoniul persoanelor fizice sau juridice la data de 1 ianuarie, taxele locale datorate pentru întregul an fiscal se achită până cel târziu la data de 31 ianuarie a anului de referinţa;
Paragraf
d.1. pentru vehiculele lente dobândite după data de 1 ianuarie, taxele locale se datorează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a dobândit vehiculul lent, proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal respectiv, şi se achită în cel mult 30 de zile calendaristice de la data dobândirii;
Paragraf
d.2. pentru vehiculele lente înstrăinate ori scoase din funcţiune, taxele locale aferente se dau la scădere începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs aceasta situaţie, proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal respectiv, regularizarea sumelor achitate în plus făcând obiectul compensării cu alte impozite şi taxe locale exigibile la acea data sau al restituirii către contribuabil, în cel mult 15 zile de la data depunerii cererii de scădere însoţite de documentele corespunzătoare.
Paragraf 48
08. Declaraţia de impunere privind stabilirea taxei locale pentru vehiculele lente, model ITL - 016, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
Paragraf 48
09. Nedepunerea declaraţiei de impunere până la termenele prevăzute la pct. 48.07 lit. d) din prezentele norme metodologice, respectiv până la data de 31 ianuarie, şi în cel mult 30 de zile calendaristice de la data dobândirii se sancţionează potrivit prevederilor art. 70 din Ordonanţa.
Paragraf 48
10. Autorităţile administraţiei publice locale nu pot hotărî instituirea altor taxe locale, criterii, reguli sau proceduri de stabilire a acestora, în afară celor prevăzute la art. 48 din Ordonanţa, astfel cum au fost detaliate la pct. 48.01-48.07 din prezentele norme metodologice. În situaţiile în care autorităţile administraţiei publice locale apreciază ca oportuna şi necesară utilizarea unor criterii, reguli sau proceduri de stabilire a taxelor locale neavute în vedere la data aprobării prezentelor norme metodologice, în scopul aplicării unitare a Ordonanţei, pot face propuneri pentru aprobarea unor soluţii, prin ordin comun al ministrului administraţiei publice şi ministrului finanţelor publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Ministerului Administraţiei Publice.
Paragraf
Subpunctul a.2.7 al literei A a pct. 48.03 al art. 48 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Literele a.2 şi a.5 ale literei a) a pct. 48.07 a art. 48 au fost modificate de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Literele a.6 şi a.7 ale literei a) a pct. 48.07 a art. 48 au fost introduse de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
CAPITOL
Capitolul 10 Facilităţi fiscale
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 49. - (1) Pentru locuinta de domiciliu, precum şi pentru terenul aferent acesteia consiliile locale pot adopta în timpul anului hotărâri privind reducerea sau scutirea de impozit pe clădiri şi de impozit pe teren, stabilite în sarcina persoanelor fizice, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă.
litera
(2) Pentru persoanele cu handicap de gradul I şi II, persoanele fizice nevazatoare, pentru cazurile în care într-un an persoanele fizice beneficiază numai de indemnizaţii de şomaj şi/sau ajutor social şi alocaţii de sprijin se poate acorda reducere sau scutire de impozit pe clădiri şi de impozit pe teren.
litera
(3) Sunt scutiţi de taxa hoteliera persoanele cu handicap de gradul I şi II, pensionării, elevii, studenţii şi militarii în termen.
litera
(4) Procedura de acordare a facilitatii fiscale de scutire, respectiv reducere, potrivit alin. (2), se stabileşte prin hotărâre a consiliului local.
litera
(5) În cazul calamităţilor naturale consiliile locale pot adopta hotărâri privind scutirea de impozite şi taxe locale, stabilite în sarcina contribuabililor prevăzuţi la art. 3.
litera
(6) Scutirea sau reducerea se acordă proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului şi operează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoanele în cauza atesta situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (5).
litera
(7) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren, datorate pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului fiscal se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 49
01. Autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale pot adopta hotărâri privind stabilirea categoriilor de persoane fizice care beneficiază de reducerea sau de scutirea de impozit pe clădiri şi de impozit pe teren. Reducerea sau scutirea de impozit pe clădiri şi de impozit pe teren se acordă numai pentru locuinta de la adresa de domiciliu a persoanelor beneficiare şi pentru terenul aferent acesteia.
Paragraf
Prin sintagma teren aferent locuinţei se înţelege numai suprafaţa de teren înregistrată în registrul agricol la categoria de folosinţă "teren cu construcţii", pe care este amplasata clădirea pentru care se acordă reducerea sau scutirea, după caz.
Paragraf 49
02. Categoriile de persoane care pot beneficia de reducerea sau de scutirea de impozit pe clădiri şi de impozit pe teren sunt următoarele:
litera a)
persoanele cu handicap de gradul I şi II;
litera b)
persoanele fizice nevazatoare;
litera c)
persoanele fizice care într-un an beneficiază numai de:
Paragraf
c.1. indemnizaţie de şomaj;
Paragraf
c.2. şi/sau ajutor social;
Paragraf
c.3. alocaţie de sprijin.
Paragraf 49
03. Sunt scutiţi de la plata taxei hoteliere următorii beneficiari ai serviciilor hoteliere:
litera a)
persoanele cu handicap de gradul I şi II, inclusiv persoanele nevazatoare;
litera b)
pensionării;
litera c)
elevii;
litera d)
studenţii;
litera e)
militarii în termen.
Paragraf 49
04. Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei hoteliere, persoanele interesate trebuie să facă dovada cu documentul care atesta situaţia respectiva, certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap, cuponul de pensie, carnetul de elev, carnetul de student sau altele similare, însoţit de actul de identitate. În cazul persoanelor cu handicap şi al elevilor în vârsta de până la 14 ani, actul de identitate este certificatul de naştere.
Paragraf 49
05. În cazul producerii de calamitati naturale, contribuabilii care au avut de suferit de pe urma acestora şi numai pentru bunurile distruse parţial sau total pot beneficia, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, de scutirea de la plata:
litera a)
impozitului pe clădiri;
litera b)
impozitului pe teren;
litera c)
taxei pe teren;
litera d)
taxei asupra mijloacelor de transport;
litera e)
taxelor prevăzute la art. 31 alin. (2) şi (3) şi art. 48 din Ordonanţa;
litera f)
taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism şi a taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru lucrările de construire, reconstruire sau reparare a oricăror construcţii afectate de calamitatile naturale.
Paragraf 49
06. Prin sintagma calamitati naturale se înţelege fenomenele naturale distructive de origine geodezica sau meteorologica ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane, produse în mod brusc. În această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecarile şi prabusirile de teren, inundatiile şi fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile, precum şi evenimentele cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător, provocate de accidente chimice, biologice, incendii şi altele asemenea.
Paragraf 49
07. Scutirea sau reducerea prevăzută la pct. 49.02 din prezentele norme metodologice se acordă proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoanele fizice prezintă actele doveditoare ale situaţiei respective.
Paragraf
Scutirea prevăzută la pct. 49.05 din prezentele norme metodologice se acordă proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs calamitatea naturala constatată de comisia desemnată în acest scop de către autoritatea administraţiei publice locale competente.
Paragraf 49
08. Consiliile locale adopta hotărâri privind acordarea bonificatiei de până la 10% în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.
Paragraf 49
09. Contribuabilii persoane fizice beneficiază de o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru plata integrală a impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren până la data de 15 martie inclusiv a anului fiscal. Prin plata integrală se înţelege stingerea creanţelor bugetare datorate aceluiaşi buget local.
Paragraf 49
10. În situaţia în care un contribuabil persoana fizica plăteşte integral până la data de 15 martie impozitul pentru care a beneficiat de bonificaţie, iar în cursul anului fiscal înstrăinează bunul pentru care a datorat impozitul respectiv, restituirea către contribuabil se face proporţional cu perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat înstrăinarea şi sfârşitul anului fiscal, luându-se în calcul suma efectiv încasată la bugetul local.
Paragraf
Exemplu:
litera a)
Un contribuabil persoana fizica are pentru anul 2003 stabilite următoarele debite:
Paragraf
a.1. impozit pe clădiri 2.000.000 lei;
Paragraf
a.2. impozit pe teren 1.800.000 lei;
litera b)
în unitatea administrativ-teritorială unde sunt situate aceste imobile, consiliul local a hotărât acordarea unei bonificatii de 9% pentru plata cu anticipatie a impozitului pe clădiri şi de 7% pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren;
litera c)
la data de 23 ianuarie 2003 contribuabilul achită integral obligaţiile, şi anume:
Paragraf
c.1. impozit pe clădiri: suma achitată = 1.820.000 lei, bonificaţie acordată = 180.000 lei;
Paragraf
c.2. impozit pe teren: suma achitată = 1.674.000 lei, bonificaţie acordată = 126.000 lei;
litera d)
la data de 29 aprilie 2003 înstrăinează clădirea, iar pe data de 1 noiembrie 2003 înstrăinează şi terenul;
litera e)
acestui contribuabil i se restituie următoarele sume:
Paragraf
e.1. din impozitul pe clădiri: 1.213.332 lei = [(1.820.000 lei: 12 luni) x 8 luni], unde 8 luni reprezintă perioada 1 mai-31 decembrie 2003;
Paragraf
e.2. din impozitul pe teren: 139.500 lei = [(1.674.000 lei: 12 luni) x 1 luna], unde 1 luna reprezintă perioada 1 decembrie-31 decembrie 2003;
litera f)
restituirea către contribuabilul respectiv se face în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 50. - Persoanele fizice, veterani de război, şi cele prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sunt scutite de la plata impozitelor şi taxelor locale reglementate prin prezenta ordonanţă.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 50
01. Scutirea se acordă pentru impozitele şi taxele locale stabilite în limitele şi în condiţiile Ordonanţei, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din aceasta, numai persoanelor în cauza, pe baza actului care atesta situaţia respectiva. Copia actului rămâne ca document oficial la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, care îl certifica pentru conformitate. Persoanele care beneficiază de aceste scutiri sunt:
litera a)
veteranii de război;
litera b)
văduvele de război;
litera c)
văduvele nerecăsătorite ale veteranilor de război;
litera d)
detinutii politici;
litera e)
deportatii;
litera f)
soţul (sotia) celui decedat, din categoria celor dispăruţi sau exterminati în timpul detentiei, internati abuziv în spitale de psihiatrie, stramutati, deportati în străinătate sau prizonieri;
litera g)
soţul (sotia) celui care a decedat după ieşirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din deportare sau din prizonierat, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
litera h)
soţul (sotia) celui decedat în condiţiile prevăzute la lit. f) şi g) şi care, din motive de supravietuire, a fost nevoit sa divorteze de cel închis, deportat, prizonier sau stramutat, dacă nu s-a recăsătorit şi poate face dovada ca a convieţuit cu victima până la decesul acesteia.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 51. - Persoanele fizice, vaduve de război şi vaduve nerecăsătorite ale veteranilor de război, sunt scutite de impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi de taxa hoteliera.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 51
01. Persoanele fizice vaduve de război şi vaduve nerecăsătorite ale veteranilor de război sunt scutite de impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi de taxa hoteliera, pe baza actelor doveditoare ce le atesta situaţia respectiva, conform prevederilor Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 28 octombrie 2002.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 52. - Prevederile art. 6 şi ale art. 10 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi terenul aferent acestora, taxa asupra mijloacelor de transport pentru autoturisme hycomat şi mototricicluri, se menţin şi în condiţiile prezentei ordonanţe.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 52
01. Categoriile de persoane care intra sub incidenţa prevederilor art. 52 din Ordonanţa sunt cele prevăzute de Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:
litera a)
persoanele care şi-au pierdut total capacitatea de muncă;
litera b)
persoanele care şi-au pierdut parţial capacitatea de muncă;
litera c)
marii mutilati;
litera d)
răniţii;
litera e)
urmaşii celor care au decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989;
litera f)
celelalte persoane nemenţionate la lit. a)-e), cărora li s-a conferit Titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Paragraf 52
02. Categoriile de persoane prevăzute la pct. 52.01 din prezentele norme metodologice, pentru a beneficia de scutirile prevăzute la art. 52 din Ordonanţa, trebuie să prezinte brevetul prin care se atesta conferirea titlurilor respective.
Paragraf 52
03. Persoanele prevăzute la pct. 52.01 din prezentele norme metodologice beneficiază de scutirea de la plata:
litera a)
impozitului pe clădiri, numai pentru locuinta situata la adresa de domiciliu;
litera b)
impozitului pe teren, numai pentru terenul încadrat la categoria de folosinţă "teren cu construcţii" aferent locuinţei prevăzute la lit. a);
litera c)
taxei asupra mijloacelor de transport pentru:
Paragraf
c.1. autoturismele hycomat;
Paragraf
c.2. mototricicluri.
Paragraf
Litera f) a pct. 52.01 a art. 52 a fost modificată de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 53. - Scutirile prevăzute la art. 50-52 se acordă în proporţie de 100% persoanelor fizice menţionate pentru bunurile proprii şi pentru bunurile comune soţilor.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 53
01. Scutirile se acordă persoanelor prevăzute la art. 50-52 din Ordonanţa, în proporţie de 100%, atât pentru bunurile proprii, cat şi pentru bunurile comune ale soţilor, stabilite potrivit Codului familiei.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 54. - (1) Scutirea de impozite şi taxe locale se acordă pe baza cererii beneficiarilor, proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului, începând cu luna următoare celei în care persoanele în cauza prezintă actele doveditoare prin care se atesta situaţia respectiva.
litera
(2) În cazul impozitului pe clădiri şi al impozitului pe teren scutirea se acordă numai pentru locuinta situata la adresa de domiciliu a contribuabilului.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 54
01. Scutirea de la plata impozitelor şi taxelor locale prevăzute de art. 50-52 din Ordonanţa se acordă persoanelor în cauza pe baza cererii acestora, proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului, începând cu luna următoare celei în care persoanele în cauza prezintă actele prin care se atesta situaţia respectiva. În cazul impozitului pe clădiri şi al impozitului pe teren scutirea se acordă numai pentru locuinta situata la adresa de domiciliu şi terenul aferent acesteia, indiferent de categoria de folosinţă.
Paragraf 54
02. Dacă au intervenit schimbări care conduc la modificarea scutirilor de la plata impozitelor şi taxelor locale acordate conform prevederilor art. 50-52 din Ordonanţa, se depun noi declaraţii de impunere în termen de 30 de zile.
Paragraf
Teza a doua a pct. 54.01 a art. 54 a fost modificată de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 55. - (1) Sunt scutite de impozitele şi taxele locale reglementate prin prezenta ordonanţă fundaţiile testamentare constituite potrivit legii, cu scopul de a întemeia, întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultura naţionala, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural.
litera
(2) Pot fi, de asemenea, scutite la cazare de la plata impozitelor şi taxelor locale fundaţiile şi asociaţiile cu caracter umanitar care au ca unica activitate întreţinerea şi funcţionarea căminelor de bătrâni şi a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani şi a copiilor strazii.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 55
01. Sub incidenţa art. 55 alin. (1) din Ordonanţa se regaseste Fundaţia Menachem Elias a carei legatara universala este Academia Română.
Paragraf 55
02. Pot fi scutite de la plata impozitelor şi taxelor locale, prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, asociaţiile şi fundaţiile cu caracter umanitar, constituite în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
litera a)
asigura cazarea batranilor, a copiilor orfani, precum şi a copiilor strazii;
litera b)
au ca unic obiect de activitate, prevăzut în statut, întreţinerea şi funcţionarea căminelor pentru persoanele menţionate la lit. a).
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 56. - Societăţile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice cu activitate sezoniera de cel mult 5 luni din anul fiscal sunt scutite de plată impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren, în proporţie de 50%, numai pentru clădirile destinate acestei activităţi.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 56
01. Impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren, în cazul societăţilor comerciale care au ca obiect de activitate, prevăzut în statut, asigurarea de servicii turistice pe o perioadă de cel mult 5 luni dintr-un an fiscal, se reduc cu 50% numai pentru clădirea destinată acestor servicii şi numai pentru terenul încadrat la subcategoria de folosinţă <
Paragraf
Prin servicii turistice în contextul prezentului punct se înţelege numai combinatia oricarora dintre activităţile: 5510 - Hoteluri, 552 - Campinguri şi alte facilităţi pentru cazare de scurta durata, 5522 - Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote şi 5523 - Alte mijloace de cazare, pe de o parte, şi oricare dintre activităţile: 5530 - Restaurante, 5540 - Baruri, 5551 - Cantine, 5552 - Alte unităţi de preparare a hranei, pe de altă parte, astfel cum sunt prevăzute de Clasificarea activităţilor din economia naţionala - CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistica nr. 601/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002.
Paragraf
Pct. 56.01 al art. 56 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 57. - Sunt scutite de impozitul pe clădiri în proporţie de 50% pe o perioadă de 5 ani de la punerea în funcţiune obiectivele nou-construite ce aparţin cooperaţiei de consum sau meşteşugăreşti.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 57
01. Obiectivele nou-construite, finalizate după data de 31 decembrie 2002, care aparţin cooperaţiei de consum sau meşteşugăreşti, sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri în proporţie de 50% pe o perioadă de 5 ani.
Paragraf
Scutirea se acordă cu data de întâi a lunii următoare celei în care se depune o cerere în acest sens şi numai pentru clădirile realizate cu respectarea autorizaţiei de construire.
Paragraf 57
02. Pentru obiectivele nou-construite prealabil datei de 1 ianuarie 2003, scutirea de la plata impozitului pe clădiri în proporţie de 50% se acordă pentru perioada cuprinsă între această dată şi cea la care se împlinesc 5 ani de la punerea în funcţiune, cu respectarea prevederilor pct. 57.01 alin. 2 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 57
03. Prin termenul obiectiv se înţelege clădirea, astfel cum este definită la art. 4 alin. (3) din Ordonanţa.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 58. - Consiliile locale pot hotărî scutirea sau reducerea impozitului pe teren aferent investiţiei efectuate potrivit Legii nr. 332/2001 privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, pe toată perioada executării acestora, până la punerea în funcţiune, dar nu mai mult de 3 ani de la începerea lucrărilor.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 58
01. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot sa hotărască scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe teren pentru suprafaţa aferentă investiţiilor executate conform Legii nr. 332/2001, pe toată perioada executării acestora, până la punerea în funcţiune, dar nu mai mult de 3 ani de la începerea lucrărilor. Prin hotărârea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, se precizează data de la care se acordă scutirea sau reducerea.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 59. - (1) Contribuabilii, persoane fizice, sunt scutiţi de la plata impozitului pe clădiri timp de 10 ani de la data dobândirii acesteia, după cum urmează:
litera a)
pentru locuintele noi, în condiţiileLegii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
litera b)
pentru clădirile realizate pe bază de credite, în condiţiileOrdonanţei Guvernului nr. 19/1994privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, cu modificările şi completările ulterioare.
litera
(2) În cazul înstrăinării clădirilor prevăzute la alin. (1), noii beneficiari nu mai beneficiază de aceste scutiri.
litera
(3) Sunt scutiţi de la plata taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire contribuabilii-concesionari, pentru autostrazile şi tronsoanele de cale ferată concesionate, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 30/1995 privind regimul de concesionare a construirii şi exploatării unor tronsoane de cai de comunicaţie terestre - autostrăzi şi cai ferate, cu modificările şi completările ulterioare.
litera
(4) Persoanele fizice care au domiciliul şi care locuiesc efectiv în localităţile prevăzute în hotărârile Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localităţi din Muntii Apuseni, cu modificările ulterioare, şi nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Tulcea şi a Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", cu modificările ulterioare, beneficiază de reducere cu 50% a impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Muntii Apuseni şi în Rezervatia Biosferei "Delta Dunării", republicată.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 59
01. Potrivit art. 10 alin. 2 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea locuinţei nr. 114/1996, pentru contribuabilii persoane fizice, titulari ai contractelor de construire a unei locuinţe cu credit sau ai contractelor de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţelor noi care se realizează în condiţiile art. 7-9 din această lege, scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică începând cu data de 21 octombrie 1996, data intrării în vigoare a legii, şi se acordă pe timp de 10 ani de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost dobandita locuinta respectiva.
Paragraf 59
02. Beneficiarii de credite, în condiţiile prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 28 ianuarie 1994, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994, sunt scutiţi de la plata impozitului pe clădiri pe o perioadă de 10 ani de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost dobandita locuinta respectiva.
Paragraf 59
03. Persoanele fizice beneficiare de credite, care au dobândit locuinţe, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994, înainte de data de 1 septembrie 2001, beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri, conform exemplului prezentat la pct. 59.10 lit. B.
Paragraf
Persoanele fizice beneficiare de credite, care au dobândit locuinţe, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994, după data de 1 septembrie 2001, beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri începând cu data de întâi a lunii următoare încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate.
Paragraf
Data de 1 septembrie 2001 reprezintă data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 76/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 734/2001.
Paragraf 59
04. Scutirile prevăzute la pct. 59.01 şi 59.02 din prezentele norme metodologice se acordă pe bază de cerere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoanele beneficiare prezintă la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale originalul şi copia actelor care le atesta aceasta calitate, respectiv contractul de construire a unei locuinţe cu credit, contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţei sau contractul de dobândire a locuinţei, după caz, şi procesul-verbal de predare-primire/preluare a locuinţei în cauza.
Paragraf 59
05. În cazul înstrăinării prin acte între vii a locuinţelor dobândite în temeiul Ordonanţei nr. 19/1994 şi al Legii nr. 114/1996, noii proprietari nu mai beneficiază de scutire de la plata impozitului pe clădiri.
Paragraf 59
06. Declaraţiile de impunere se depun la compartimentele de specialitate ale administraţiei publice locale în a căror rază de competenţa sunt situate clădirile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora sau de la data de la care au intervenit schimbări care conduc la modificarea impozitului pe clădiri datorat.
Paragraf 59
07. Scutirea de la plata impozitului pe clădiri nu exonereaza proprietarii locuinţelor respective de depunerea declaraţiei de impunere, sub sancţiunile prevăzute la art. 70 din Ordonanţa.
Paragraf 59
08. Reducerea cu 50% a impozitelor şi a taxelor locale, prevăzută la art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Muntii Apuseni şi în Rezervatia Biosferei "Delta Dunării", republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 13 august 1997, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, se acordă după cum urmează:
litera a)
pentru bunurile impozabile/taxabile situate în localităţile prevăzute înhotărârile Guvernului nr. 323/1996, cu modificările ulterioare, şi, respectiv, nr. 395/1996 şi înregistrate, potrivit legii, în registrele agricole de la nivelul acestor localităţi;
litera b)
pentru serviciile taxabile ce privesc raporturile juridice ale persoanelor fizice respective cu autorităţile/serviciile publice care au sediul sau biroul de lucru în localităţile prevăzute la lit. a).
Paragraf
În categoria beneficiarilor facilităţilor prevăzute la lit. a) şi b) se cuprind numai acele persoane fizice care fac dovada stabilirii domiciliului sau, după caz, înscrierii menţiunii de stabilire a reşedinţei în cartea de identitate în oricare dintre localităţile prevăzute la lit. a), potrivit legii.
Paragraf
Reducerea de 50% se aplică şi asupra taxelor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din Ordonanţa, care sunt asimilate impozitelor şi taxelor locale.
Paragraf 59
09. Se menţine scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren, pe durata contractului de închiriere, pentru proprietarii prevăzuţi la art. 32 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată cu modificări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, cu condiţia ca nivelul chiriei stabilit prin negociere între aceştia să fie mai mic decât cel calculat potrivit art. 26-30 din aceasta ordonanţa de urgenţă.
Paragraf
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, acestea nu se aplică în cazul contractelor de închiriere a locuinţelor de serviciu. De scutirea de la plata impozitelor pe clădiri şi a impozitului pe teren pot beneficia numai proprietarii, persoane fizice şi juridice de drept privat, prevăzuţi la art. 32 alin. (1) din aceasta ordonanţa de urgenţă.
Paragraf 59
10. Pentru clarificarea prevederilor pct. 59.01-59.03 din prezentele norme metodologice se prezintă următoarele exemple:
Paragraf
Exemplul A:
Paragraf
La data de 10 noiembrie 1996 se dobândeşte o locuinta în baza Legii locuinţei nr. 114/1996. Locuinta este declarata la compartimentul de specialitate la data de 25 noiembrie 1996.
Paragraf
Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se acordă începând cu data de 1 decembrie 1996, ea operand până la data de 30 noiembrie 2006.
Paragraf
Exemplul B:
Paragraf
La data de 10 noiembrie 1994 se dobândeşte o locuinta în baza Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994. Locuinta este declarata la compartimentul de specialitate la data de 25 noiembrie 1994.
Paragraf
Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se acordă după cum urmează:
litera a)
pentru perioada 1 noiembrie 1996 - 31 decembrie 2000;
litera b)
pentru perioada 1 septembrie 2001 - 31 iulie 2006.
Paragraf
Pct. 59.03 al art. 59 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 60. - Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili şi alte situaţii pentru care se acordă facilităţi fiscale.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 60
01. Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Finanţelor Publice, după consultarea structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, pot prezenta Guvernului propuneri pentru acordarea altor facilităţi fiscale decât cele prevăzute de Ordonanţa şi de prezentele norme metodologice.
Paragraf 60
02. Consiliile locale, în luna mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, pot stabili prin hotărâre reducerea cu până la 100% inclusiv a impozitului pe clădiri datorat de contribuabilii persoane fizice, în cazul în care aceştia se obliga ca în anul în care beneficiază de aceasta facilitate fiscală sa realizeze reparaţii de natura celor care se pot executa fără autorizaţie de construire, în condiţiile legii, respectiv:
litera a)
reparaţii la acoperisuri, învelitori sau terase;
litera b)
reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie exterioară;
litera c)
zugraveli şi vopsitorii exterioare;
litera d)
reparaţii şi înlocuiri la finisaje exterioare - tencuieli, placaje şi altele asemenea;
litera e)
reparaţii şi înlocuiri la trotuare, la ziduri de sprijin şi la scări de acces.
Paragraf
Procedura de acordare a facilitatii fiscale prevăzute la alin. 1 se stabileşte prin hotărârea respectiva, iar beneficiarii facilitatii şi cuantumul acesteia pe fiecare contribuabil se înscriu într-o anexa la hotărârea prin care se aproba contul de încheiere a exerciţiului bugetar pentru anul în care s-au acordat aceste facilităţi fiscale.
Paragraf
Constatarea realizării reparaţiilor de către beneficiarii facilităţilor fiscale se realizează de către structura specializată prin procese-verbale, individuale sau colective, după cum situaţia o impune, sub sancţiunile prevăzute la art. 69 din Ordonanţa.
Paragraf
În cazul în care se constată că reparaţiile nu au fost realizate potrivit obligaţiilor asumate conform alin. 1, facilităţile fiscale, pe baza proceselor-verbale prevăzute la alin. 3, se considera ca fiind acordate necuvenit contribuabililor în cauza, acestora stabilindu-li-se din oficiu obligaţia la plata impozitului pe clădiri corespunzător, la care se adauga accesoriile calculate de la data de când impozitul pe clădiri se datora bugetului local, în situaţia în care nu s-ar fi acordat facilitatea fiscală, şi până la data efectuării plăţii.
Paragraf
Facilitatea fiscală acordată potrivit prezentului punct, până la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la alin. 3, are elementele constitutive ale amânării la plata a impozitului pe clădiri cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta.
Paragraf 60
03. Instituţiile publice prevăzute la art. 1 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, cu modificările şi completările ulterioare, nu datorează impozit pe clădirile care au destinaţia de locuinţe de serviciu şi nici pe terenul aferent acestora.
Paragraf
Pct. 60.02 şi 60.03 ale art. 60 au fost introduse de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
CAPITOL
Capitolul 11 Dispoziţii comune
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 61. - (1) Stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, a amenzilor şi a oricăror alte venituri proprii ale bugetelor locale, soluţionarea obiectiilor şi contestaţiilor formulate împotriva actelor de control şi de impunere având ca obiect constatarea şi stabilirea acestor venituri, precum şi executarea creanţelor bugetare locale se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin compartimentele de specialitate ale acestora, după caz, în funcţie de atribuţiile specifice, potrivit legii.
litera
(2) Taxele cuvenite bugetelor locale în condiţiile art. 74 sunt asimilate impozitelor şi taxelor locale.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 61
01. Stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a oricăror alte venituri proprii ale bugetelor locale se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin compartimentele de specialitate ale acestora, după caz, ţinându-se seama de atribuţiile specifice, potrivit legii.
Paragraf 61
02. Obiectiunile şi contestaţiile formulate împotriva actelor de control şi de impunere având ca obiect constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor locale, inclusiv a taxelor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din Ordonanţa, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, precum şi a altor sume şi măsuri, se soluţionează conform prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 58/1999*) privind soluţionarea obiectiunilor şi contestaţiilor formulate împotriva actelor de control şi de impunere având ca obiect constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, precum şi a altor sume şi măsuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 30 aprilie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 392/2001, denumita în continuare Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1999*).
Paragraf 61
03. Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda înlesniri la plata impozitelor şi taxelor locale în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 8 aprilie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 491/2002, cu completările ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr. 794/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura şi competentele de acordare a înlesnirilor la plata impozitelor, taxelor şi a altor venituri ale bugetelor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 12 august 2002.
Paragraf
Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda înlesniri la plata taxelor notariale de timbru instituite prin Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, pe baza ordinului ministrului administraţiei publice pentru aprobarea normelor metodologice privind procedura şi competentele de acordare a înlesnirilor la plata taxelor de timbru pentru activitatea notarială, datorate anticipat prestării serviciului taxabil. Pentru acordarea de înlesniri la plata taxelor judiciare de timbru instituite prin Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează procedura prevăzută la art. 74-81 din Codul de procedură civilă.
Paragraf 61
04. Funcţionarul public din compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale se bucura de protecţia legii şi este investit cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul serviciului şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competentelor stabilite prin lege.
Paragraf 61
05. În îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu funcţionarii publici din compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale se vor identifica prin prezentarea legitimatiei care le atesta aceasta calitate, a delegaţiei semnate de conducătorul compartimentului respectiv, precum şi a actului de identitate. Legitimatia, model ITL - 017, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
Paragraf 61
06. Organele de poliţie, jandarmerie şi orice alţi agenţi ai forţei publice au obligaţia sa dea concursul titularului legitimatiei, la cererea acestuia, în îndeplinirea, potrivit legii, a activităţii de executare silită. Identificarea funcţionarului public se face prin prezentarea legitimatiei, însoţită de actul de identitate, precum şi de delegaţia semnată de conducătorul compartimentului de specialitate.
Paragraf 61
07. Taxele prevăzute la art. 74 din Ordonanţa sunt asimilate impozitelor şi taxelor locale şi constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale, potrivit prevederilor de la pct. 74.01 - 74.26 din prezentele norme metodologice.
Paragraf
Pct. 61.03 al art. 61 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 17 februarie 2003.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 62. - (1) Contribuabilii sunt obligaţi să depună declaraţiile de impunere la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale pe a căror rază teritorială se afla bunurile impozabile sau taxabile, după caz, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, în vederea determinării valorilor impozabile, precum şi a impozitelor sau taxelor aferente.
litera
(2) Verificarea datelor înscrise în declaraţia de impunere se face prin confruntare cu cele existente în registrele agricole sau în orice alte evidente specifice cadastrului imobiliar-edilitar, precum şi cu cele din evidenţa contabilă a contribuabililor, după caz.
litera
(3) În cazurile contribuabililor care nu depun declaraţia de impunere potrivit dispoziţiilor legale, impozitul pe clădiri se poate stabili din oficiu pe baza evidentelor prevăzute la alin. (2).
litera
(4) Pentru mijloacele de transport declaraţiile se depun, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale pe a carei raza teritorială contribuabilii îşi au domiciliul, sediul sau punctele de lucru, după caz.
litera
(5) Dacă au intervenit schimbări care conduc la modificarea impozitului sau a taxei datorate, declaraţiile de impunere se depun în termen de 30 de zile.
litera
(6) Contribuabilii, persoane juridice, calculează impozitul sau taxa datorată anual şi depun declaraţia de impunere până la data de 31 ianuarie a anului fiscal la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale pe a carei raza teritorială se afla clădirea, terenul sau orice alte bunuri impozabile ori taxabile, după caz.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 62
01. În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren se calculează de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază de competenţa se afla situate aceste imobile, pe baza declaraţiei de impunere depuse de către proprietar sau de către procuratorul acestuia, la care se anexează o copie după actul de dobândire, precum şi schita clădirii/terenului.
Paragraf 62
02. Declaraţia de impunere şi declaraţia specială de impunere se depun separat pentru fiecare clădire la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale unde sunt situate clădirile.
Paragraf 62
03. Pentru veridicitatea datelor înscrise atât în declaraţia de impunere, cat şi în declaraţia specială de impunere întreaga răspundere juridică o poarta contribuabilul, semnatar al declaraţiei respective.
Paragraf 62
04. Nu se depun noi declaraţii de impunere pentru bunurile impozabile sau taxabile existente în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale la data de 31 decembrie 2002, cu excepţia cazurilor în care proprietarii deţin mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta.
Paragraf 62
05. În cazul contribuabililor care deţin, la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, clădiri care intra sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa, declaraţia specială de impunere se depune până cel târziu la data de 28 februarie 2003 inclusiv.
Paragraf 62
06. În cazul contribuabililor care dobândesc ulterior datei publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, clădiri care intra sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa, declaraţia specială de impunere se depune în termen de 30 de zile de la data dobândirii.
Paragraf 62
07. Pe baza declaraţiei de impunere şi a declaraţiei speciale de impunere, pentru fiecare contribuabil, la nivelul fiecărui compartiment de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, se întocmeşte Procesul-verbal - înştiinţare de plată pentru impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice model ITL - 018, prevăzut în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.
Paragraf 62
08. Pentru nerespectarea dispoziţiilor referitoare la depunerea declaraţiilor speciale de impunere, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază de competenţa se afla situate clădirile ce intra sub incidenţa art. 5 alin. (2) din Ordonanţa vor proceda la stabilirea contravenţiilor, potrivit dispoziţiilor acesteia şi ale prezentelor norme metodologice coroborate cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001.
Paragraf 62
09. Contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice, inclusiv instituţiile publice, sunt obligaţi să depună declaraţiile prevăzute de prezentele norme metodologice, ori de câte ori se modifica situaţia juridică a contribuabililor, precum şi a materiei impozabile a acestora, în condiţiile şi sub sancţiunile prevăzute de lege.
Paragraf
Cererile prevăzute la pct. 29.01, 29.16 lit. a) şi e) din prezentele norme metodologice au elementele constitutive ale declaraţiilor de impunere.
Paragraf
Pentru toate cazurile în care se acordă scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, precum şi de accesorii ale acestora, indiferent de categoria actului normativ prin care s-au stabilit, lege, ordonanţa de urgenţă/ordonanţa/hotărâre a Guvernului sau hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, compartimentele de specialitate au obligaţia sa întocmească borderouri de scaderi.
Paragraf 62
10. Sinceritatea declarării datelor din declaraţia de impunere se verifica prin controlul incrucisat cu datele declarate şi înscrise în registrul agricol, cadastrul imobiliar-edilitar sau cu cele din evidenţa contabilă a contribuabililor, după caz. Procedura verificării modului de completare a declaraţiei de impunere se face după cum urmează:
litera a)
compartimentul de specialitate va verifica modul de completare a declaraţiei depuse de contribuabil;
litera b)
în cazul în care în declaraţia depusa de contribuabil se poate identifica tipul erorii, respectiv eroare de calcul, de completare sau eroare de aplicare a cotelor de impozitare/taxare, stabilirea obligaţiei de plată se va face prin corectarea erorii şi prin înscrierea sumelor corecte, avându-se în vedere următoarele:
Paragraf
b. 1. aplicarea corecta a cotelor stabilite, potrivit legii;
Paragraf
b. 2. înscrierea corecta a sumelor reprezentând impozitele/taxele locale datorate, rezultate din înmulţirea cotei legale de impozitare/taxare cu baza impozabilă/taxabila;
Paragraf
b. 3. înscrierea corecta a sumelor în rubricile prevăzute de formular şi anularea celor înscrise eronat în alte rubrici;
Paragraf
b. 4. corectarea calculelor aritmetice care au avut drept rezultat înscrierea în declaraţie a unor sume eronate;
Paragraf
b. 5. dacă în declaraţia depusa se constata erori a căror cauza nu se poate stabili sau se constata elemente lipsa, importante pentru stabilirea creanţei bugetare, compartimentul de specialitate va solicita, în scris, contribuabilului să se prezinte la sediul autorităţii administraţiei publice locale pentru efectuarea corecturilor necesare.
Paragraf 62
11. Procedura stabilirii din oficiu a impozitelor şi a taxelor locale se desfăşoară, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire şi depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 24 martie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire şi de depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 2.690/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 11 februarie 1999, denumite în continuare Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/1997, după cum urmează:
litera a)
compartimentul de specialitate are dreptul sa stabilească, din oficiu, creanţele bugetare, dacă:
Paragraf
a.1. contribuabilul nu se prezintă în termen de 15 zile de la termenul stabilit de compartimentul de specialitate pentru efectuarea corecturilor, în cazul depunerii unei declaraţii în a carei completare au fost constatate erori;
Paragraf
a.2. contribuabilul nu depune declaraţia de impunere în termen de 15 zile de la primirea înştiinţării prin care compartimentul de specialitate îi notifica depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei;
litera b)
dacă în declaraţia depusa se constata erori a căror cauza nu se poate stabili sau se constata elemente lipsa, importante pentru stabilirea creanţei bugetare, precum şi în cazul în care contribuabilul nu depune declaraţia de impunere, compartimentele de specialitate vor stabili, din oficiu, creanta bugetară folosind metoda estimarii;
litera c)
estimarea creanţei bugetare se va face pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului, referitoare la perioadele de raportare din ultimele 12 luni, cum ar fi:
Paragraf
c. 1. declaraţiile de impunere depuse pentru perioadele anterioare;
Paragraf
c. 2. procesele-verbale de control;
Paragraf
c. 3. datele înscrise în registrele agricole;
litera d)
în cazul în care la dosarul fiscal al contribuabilului nu exista astfel de documente, contribuabilul în cauza va fi supus de îndată unui control fiscal;
litera e)
din documentele prevăzute la lit. c) se va selecta ultimul debit cunoscut al contribuabilului, care va fi folosit drept etalon în cadrul procedurii de estimare;
litera f)
prima etapa în stabilirea creanţei bugetare va fi actualizarea debitului folosit drept etalon, avându-se în vedere rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional pentru Statistica, aferentă perioadei cuprinse între data stabilirii debitului folosit drept etalon şi data stabilirii din oficiu;
litera g)
rezultatul astfel obţinut va fi ajustat pe baza oricăror date şi informaţii deţinute de compartimentele de specialitate (de exemplu: date şi informaţii obţinute în urma controalelor efectuate la alţi contribuabili care au legături de afaceri cu contribuabilul în cauza, date din dosarul fiscal al contribuabilul, informaţii de la terţi etc.);
litera h)
debitul stabilit conform lit. g) va fi majorat cu 20%, potrivit prevederilor lit. D pct. 5 din Normele metodologice pentru aplicareaOrdonanţei Guvernului nr. 68/1997;
litera i)
în aplicarea acestei proceduri compartimentul de specialitate va întocmi o nota de constatare care va cuprinde, în mod obligatoriu, elementele care au fost avute în vedere la stabilirea din oficiu, modul de calcul al debitului, precum şi penalităţile aplicate pentru nedepunerea la termen a declaraţiei de impunere. Nota de constatare va fi aprobată de către conducătorul compartimentului de specialitate, iar creanta bugetară stabilită prin aceasta va fi comunicată contribuabilului printr-o înştiinţare de plată, transmisă conform legii;
litera j)
creanţele bugetare stabilite din oficiu de compartimentele de specialitate se corecteaza:
Paragraf
j. 1. la data depunerii efective de către contribuabil a declaraţiei de impunere referitoare la creanta bugetară care a fost stabilită din oficiu;
Paragraf
j. 2. la data efectuării unui control fiscal care se desfăşoară pentru creanta bugetară care a fost stabilită din oficiu;
litera k)
accesoriile calculate asupra creanţelor bugetare stabilite din oficiu sunt datorate asa cum au fost stabilite, indiferent de modalitatea de regularizare ulterioară a creanţei. Prin termenul accesorii se înţelege majorările, majorările de întârziere, dobânzile, penalităţile şi penalităţile de întârziere.
Paragraf 62
12. Pentru mijloacele de transport aferente punctelor de lucru, contribuabilii persoane juridice vor depune declaraţia de impunere la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale unde sunt situate punctele de lucru.
Paragraf 62
13. Contribuabilii persoane juridice calculează impozitele şi taxele locale pe care le datorează şi depun declaraţia de impunere până la data de 31 ianuarie a fiecărui an fiscal, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază de competenţa se afla clădirea, terenul sau orice alte bunuri impozabile ori taxabile, după caz. Declaraţia de impunere are elementele constitutive ale procesului-verbal de impunere.
Paragraf 62
14. Prin noţiunea punct de lucru se înţelege un centru de activitate din structura unui comerciant cu personalitate juridică, cu minimum 5 angajaţi cu contract individual de muncă pe perioada nedeterminată, care are un caracter fix sau permanent, cum ar fi un birou, un sediu secundar, o fabrica, un magazin, un atelier, o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale şi altele asemenea.
Paragraf 62
15. Declaraţiile de impunere, declaraţiile speciale de impunere, declaraţiile-decont de impunere, deconturile de impunere, procesele-verbale de control, procesele-verbale de constatare a contravenţiei, precum şi orice alte documente prin care se constata ori se stabilesc impozite şi taxe locale, în condiţiile legii, constituie titluri de creanta bugetară şi totodată înştiinţare de plată pentru toată durata de deţinere în proprietate sau în folosinţă a bunurilor impozabile/taxabile de natura clădirilor, terenurilor şi mijloacelor de transport, chiar dacă impozitele şi taxele locale se indexează ori se majorează în condiţiile art. 67 şi, respectiv, art. 72 din Ordonanţa.
Paragraf
Pct. 62.05 al art. 62 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 17 februarie 2003.
Paragraf
Pct. 62.09 al art. 62 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
*) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1999 a fost abrogată de ORDONANTA nr. 39 din 30 ianuarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 2 februarie 2003.
POR
ORDONANŢA:
Paragraf
Art. 63. - Sunt supuse impozitului pe clădiri, în condiţiile prezentei ordonanţe, şi acele clădiri care au fost executate fără autorizaţie de construcţie. Înştiinţarea de plată nu are elementele constitutive ale autorizaţiei de construcţie şi nici pe cele ale titlului de proprietate.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 63
01. Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidentele autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de construire.
Paragraf
Prevederile art. 62 alin. (1) se aplică în mod corespunzător, sub sancţiunile prevăzute la art. 70 din Ordonanţa.
Paragraf 63
02. Declaraţia de impunere, procesele-verbale de impunere şi înştiinţările de plată nu au elementele constitutive ale certificatului de urbanism, autorizaţiei de construire sau ale titlului de proprietate, după caz.
Paragraf 63
03. De asemenea, declararea clădirilor în vederea impunerii nu exonereaza persoana respectiva de aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege pentru încălcarea disciplinei în construcţii.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 64. - Membrii de familie cu capacitate de exerciţiu deplina, care locuiesc şi gospodăresc împreună cu contribuabilul, persoana fizica, pe numele căruia s-a calculat impozitul sau taxa, precum şi moştenitorii aflaţi în indiviziune răspund solidar în ceea ce priveşte obligaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 64
01. Membrii de familie cu capacitate de exerciţiu deplina, care locuiesc şi gospodăresc împreună cu contribuabilul persoana fizica pe numele căruia s-au stabilit impozite sau taxe locale ce privesc bunurile impozabile sau taxabile, după caz, proprietate a contribuabilului respectiv, precum şi moştenitorii acestuia aflaţi în indiviziune răspund solidar în ceea ce priveşte obligaţiile prevăzute de Ordonanţa.
Paragraf 64
02. De asemenea, contribuabilii coindivizari răspund solidar în ceea ce priveşte datorarea oricăror impozite şi taxe locale. Termenul coindivizari desemnează coproprietarii aflaţi în indiviziune.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 65. - (1) Contribuabilii, persoane fizice şi juridice străine, plătesc impozitele şi taxele locale, majorările aferente şi amenzile contravenţionale, stabilite potrivit prezentei ordonanţe, în lei.
litera
(2) Plata obligaţiilor prevăzute la alin. (1) este în sarcina persoanelor fizice sau juridice străine şi se achită de către acestea sau de către reprezentantul lor autorizat.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 65
01. În cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice străine sau al reprezentanţilor lor legali autorizaţi sa funcţioneze pe teritoriul României, stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor de întârziere, a penalitatilor pentru nedeclarare şi a amenzilor, precum şi plata acestora se fac în lei.
Paragraf 65
02. Ori de câte ori în documentele prin care sunt evidentiate valori ale bunurilor sau serviciilor impozabile ori taxabile, după caz, în alta moneda decât cea naţionala a României şi în raport de aceste valori se determina orice impozite sau taxe locale, după caz, pentru calculul acestora se are în vedere cursul oficial de schimb al monedei respective, comunicat de Banca Naţionala a României, la data efectuării plăţii către bugetul local.
Paragraf
Pct. 65.02 al art. 65 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 66. - Impozitele şi taxele locale reglementate prin prezenta ordonanţă constituie venituri proprii ale bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în care contribuabilii îşi au domiciliul, sediul, punctele de lucru sau în care se afla situate bunurile impozabile ori taxabile, după caz.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 66
01. Impozitele şi taxele locale prevăzute de Ordonanţa constituie venituri proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale unde contribuabilii îşi au domiciliul/sediul/punctele de lucru, după caz, sau ale unităţilor administrativ-teritoriale unde se afla situate bunurile impozabile sau taxabile, după caz.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 67. - Impozitele şi taxele locale stabilite în sume fixe, precum şi valorile impozabile, prevăzute în anexele nr. 1, 3, 4, 6 şi 7, se indexează anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Administraţiei Publice, în luna aprilie a fiecărui an, pe baza ratei inflaţiei prognozate pentru anul următor, în cazul în care creşterea acesteia depăşeşte 5%.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 67
01. Începând cu anul 2003, în cazul în care rata inflaţiei prognozata pentru anul următor depăşeşte 5%, în luna aprilie a anului curent, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Administraţiei Publice, prin hotărâre a Guvernului, se indexează:
litera a)
impozitele şi taxele locale stabilite în sume fixe, instituite prin Ordonanţa;
litera b)
valorile impozabile prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa;
litera c)
taxele în suma fixa instituite prin reglementările prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b) - d) din Ordonanţa.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 68. - Dispoziţiile prezentei ordonanţe se aplică şi persoanelor fizice şi juridice străine, în măsura în care, prin convenţii sau alte acorduri internaţionale la care România este parte ori pe bază de reciprocitate, nu se stabileşte altfel.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 68
01. Potrivit art. 11 alin. (2) din Constituţia României, în condiţiile în care prin tratate internaţionale la care România este parte sau pe bază de reciprocitate s-a stabilit altfel decât în Ordonanţa, se aplică în mod prioritar acele prevederi.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 69. - Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanţe atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, după caz, precum şi materială sau civilă, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 69
01. Nerespectarea prevederilor Ordonanţei de către autorităţile administraţiei publice locale, de către funcţionarii publici şi de către contribuabili atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, după caz, precum şi răspunderea materială sau civilă, potrivit legii.
Paragraf 69
02. Exercitarea activităţii de control fiscal se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin compartimentele de specialitate ale acestora, în conformitate cu prevederile:
litera a)
Legii nr. 87/1994pentru combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1994;
litera b)
Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997privind controlul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 30 august 1997, aprobată şi modificată prinLegea nr. 64/1999, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuareOrdonanţa Guvernului nr. 70/1997;
litera c)
Instrucţiunilor de aplicare a prevederilorOrdonanţei Guvernului nr. 70/1997privind controlul fiscal, aprobate prinHotărârea Guvernului nr. 886/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 8 noiembrie 1999.
Paragraf 69
03. Funcţionarii publici din compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale sunt asimilaţi organelor fiscale, astfel cum sunt specificate în actele normative prevăzute la pct. 69.02 din prezentele norme metodologice.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 70. - (1) Constituie contravenţii la prezenta ordonanţă următoarele fapte:
litera a)
depunerea peste termen a declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 10, art. 29 alin. (2), art. 37 şi la art. 62 alin. (1), (4) - (6);
litera b)
nedepunerea declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 10, art. 29 alin. (2), art. 37 şi la art. 62 alin. (1), (4) - (6).
litera
(2) Contravenţia prevăzută la lit. a) se sancţionează cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, iar cea de la lit. b), cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.
litera
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari şi persoanele împuternicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autorităţii administraţiei publice locale.
litera
(4) În cazul persoanelor juridice limitele minime şi maxime ale amenzilor prevăzute la alin. (2) se majorează cu 300%.
litera
(5) Limitele amenzilor prevăzute la art. 43 şi la alin. (1) şi (2) din prezentul articol se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
litera
(6) Contravenţiilor prevăzute la art. 43 şi la alin. (1) şi (2) din prezentul articol li se aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu excepţia art. 28.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 70
01. Constituie contravenţii la Ordonanţa şi se sancţionează după cum urmează:
litera a)
depunerea peste termen a declaraţiei de impunere sau a decontului:
Paragraf
a.1. de către persoanele fizice, cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei;
Paragraf
a.2. de către persoanele juridice, cu amendă de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei;
litera b)
nedepunerea declaraţiei de impunere sau a decontului:
Paragraf
b.1. de către persoanele fizice, cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei;
Paragraf
b.2. de către persoanele juridice, cu amendă de la 4.000.000 lei la 12.000.000 lei;
litera c)
încălcarea Normelor metodologice privind tipărirea, înregistrarea, vizarea, evidenta şi gestionarea abonamentelor şi biletelor de intrare la spectacole, prevăzute la pct. 41.01 din prezentele norme metodologice, se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei;
litera d)
contribuabilii prevăzuţi la art. 3 din Ordonanţa sunt obligaţi să depună declaraţia de impunere privind impozitele şi taxele locale, în condiţiile Ordonanţei şi ale prezentelor norme metodologice, chiar dacă aceştia sunt scutiţi de la plata impozitelor şi taxelor locale;
litera e)
limitele amenzilor prevăzute la lit. a) - c), precum şi cele prevăzute la art. 43 alin. (2) din Ordonanţa se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Paragraf 70
02. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari şi persoanele împuternicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, pentru:
litera a)
depunerea peste termen sau nedepunerea oricăror declaraţii, declaraţii de impunere, deconturi, deconturi de impunere sau declaraţii-deconturi de impunere, după caz, prevăzute de Ordonanţa şi de prezentele norme metodologice;
litera b)
încălcarea Normelor metodologice privind tipărirea, înregistrarea, vizarea, evidenta şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole.
Paragraf
De asemenea, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor ce intra sub incidenţa lit. b) se fac şi de către persoanele prevăzute la pct. 44.01 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 70
03. Contravenţiilor prevăzute la pct. 70.01 lit. a) - d) din prezentele norme metodologice li se aplică în mod corespunzător dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001.
Paragraf 70
04. În cazul în care persoanele prevăzute la pct. 70.02 din prezentele norme metodologice, în calitate de agenţi constatatori, apreciază ca faptele comise de contribuabili sunt de gravitate redusă, se poate aplica drept sancţiune contravenţională avertismentul, în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a), art. 6 alin. (1), art. 7 şi ale art. 38 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
Paragraf 70
05. În cazul persoanelor juridice se vor avea în vedere şi penalităţile stabilite pentru depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite şi taxe, precum şi prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 68/1997, coroborate cu cele ale Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/1997.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 71. - (1) Pentru neplata la termen a impozitelor şi taxelor locale se datorează majorări de întârziere, conform dispoziţiilor legale.
litera
(2) În cazul în care ultima zi a termenului de plată este zi nelucrătoare, potrivit legii, plata impozitului sau a taxei, după caz, se face fără majorări de întârziere în ziua lucrătoare imediat următoare.
litera
(3) În situaţiile în care impozitele şi taxele locale datorate nu au fost stabilite ca urmare a nedepunerii declaraţiei ori datele declarate nu corespund realităţii, stabilirea sau modificarea impozitului ori a taxei, după caz, se poate face pe 5 ani anteriori celui în care s-a efectuat constatarea.
litera
(4) Termenul de prescripţie pentru dreptul de a cere executarea silită este de 5 ani.
litera
(5) La diferenţele de impozit sau de taxe stabilite se calculează majorări de întârziere de la data când impozitul sau taxa era datorată.
litera
(6) Funcţionarul public vinovat de nestabilirea la timp a impozitelor şi taxelor locale reglementate prin prezenta ordonanţă răspunde civil, în limita majorărilor de întârziere calculate.
litera
(7) Majorările şi penalităţile de întârziere pentru venituri nevărsate la termen se înregistrează la capitolul şi subcapitolul corespunzătoare impozitului sau taxei la care se referă.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 71
01. Orice creanta bugetară neachitata la scadenta generează plata dobânzilor prevăzute de lege, calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare scadentei şi până la încasarea creanţei datorate.
Paragraf 71
02. Colectarea impozitelor şi taxelor locale se realizează în baza următoarelor reglementări:
litera a)
până la data de 31 decembrie 2002, potrivitOrdonanţei Guvernului nr. 11/1996privind executarea creanţelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuareOrdonanţa Guvernului nr. 11/1996;
litera b)
începând cu data de 1 ianuarie 2003 potrivitOrdonanţei Guvernului nr. 61/2002privind colectarea creanţelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002.
Paragraf
Dispoziţiile acestora referitoare la plata obligaţiilor bugetare, a majorărilor de întârziere/dobânzilor, a penalitatilor şi penalitatilor de întârziere, precum şi a celorlalte proceduri vor fi aplicate şi în cazul impozitelor şi taxelor locale.
Paragraf 71
03. Datorarea majorărilor de întârziere/dobânzilor nu îl exonereaza pe contribuabil de la datorarea penalitatilor pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale, conform legii.
Paragraf 71
04. Majorările de întârziere/dobânzile datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor bugetare, penalităţile de întârziere, precum şi penalităţile şi majorările de întârziere stabilite pe perioada înlesnirilor la plata se achită în acelaşi cont bugetar în care se face plata debitului care le-a generat.
Paragraf
Penalităţile datorate pentru neplata obligaţiilor bugetare reţinute la sursa se achită la bugetul local căruia i se cuvin obligaţiile respective. În acest sens se au în vedere şi prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 81/2002*), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 21 ianuarie 2002, prin care se modifica Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.103/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001.
Paragraf
Sunt considerate ca obligaţii bugetare reţinute la sursa taxele pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate, precum şi taxa hoteliera, prevăzute la art. 31 alin. (1), respectiv la art. 45 din Ordonanţa.
Paragraf 71
05. Pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu referitoare la stabilirea impozitelor şi taxelor locale, inclusiv a taxelor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa în cazul actelor notariale îndeplinite de către secretarii comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici, precum şi la lit. d) din Ordonanţa, se angajează răspunderea civilă a funcţionarului public vinovat, în condiţiile legii, în limita majorărilor de întârziere calculate de la data de când impozitul sau taxa, după caz, se datora către bugetul local respectiv, până la data constatării.
Paragraf
*) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 81/2002 a fost abrogat de ORDINUL nr. 1.785 din 23 decembrie 2002 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 27 ianuarie 2003.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 72. - În funcţie de condiţiile locale specifice zonei, consiliile locale sau judeţene, după caz, pot majoră anual cu până la 50% impozitele şi taxele locale prevăzute de prezenta ordonanţă.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 72
01. (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, după caz, pot majoră anual impozitele şi taxele locale prevăzute de Ordonanţa, exclusiv taxele prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din aceasta, cu până la 50%, inclusiv, în funcţie de condiţiile locale specifice zonei. Hotărârea privind majorarea anuală se adoptă în luna mai a fiecărui an şi se aplică în anul fiscal următor.
litera
(2) Hotărârile adoptate au la baza nivelurile impozitelor şi taxelor locale stabilite în suma fixa conform prevederilor Ordonanţei, precum şi impozitele şi taxele locale determinate pe bază de cota procentuală, potrivit dispoziţiilor acesteia. Hotărârea de majorare se aplică numai pentru anul fiscal pentru care s-a aprobat. În anul fiscal următor se vor avea în vedere impozitele şi taxele locale actualizate cu rata inflaţiei conform prevederilor art. 67 din Ordonanţa, coroborate cu cele ale pct. 67.01 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 72
02. Pentru anul fiscal 2003 consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, după caz, pot adopta hotărâri privind majorarea cu până la 50%, inclusiv, a impozitelor şi taxelor locale prevăzute de Ordonanţa, exclusiv a taxelor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din aceasta, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf 72
03. Termenele care rezultă implicit din analiza prevederilor pct. 72.01 şi 72.02 din prezentele norme metodologice, respectiv 31 mai şi 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sunt termene de decădere, ceea ce corespunde aplicării în anul fiscal următor a unei majorări de 0%.
Paragraf
Alin. (1) al pct. 72.01 al art. 72 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 17 februarie 2003.
Paragraf
Pct. 72.02 al art. 72 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 17 februarie 2003.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 73. - (1) Consiliile locale şi consiliile judeţene adopta hotărâri privind stabilirea de impozite şi taxe locale, între limitele şi în condiţiile prezentei ordonanţe, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.
litera
(2) Impozitele şi taxele locale se calculează prin rotunjire, în sensul că fracţiunile sub 500 lei inclusiv se neglijează, iar ceea ce depăşeşte 500 lei se majorează la 1.000 lei.
litera
(3) Primării şi preşedinţii consiliilor judeţene sunt obligaţi să asigure publicitatea hotărârilor menţionate la alin. (1), în condiţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 73
01. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene, în cursul lunii mai a fiecărui an, pentru anul fiscal următor, adopta hotărâri privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale referitoare la:
litera a)
stabilirea cotei impozitelor sau taxelor locale, după caz, când acestea se determina pe bază de cota procentuală, iar prin Ordonanţa sunt prevăzute limite minime şi maxime;
litera b)
stabilirea cuantumului impozitelor şi taxelor locale, când acestea sunt prevăzute în suma fixa, între limitele prevăzute de Ordonanţa ori de hotărârea Guvernului prin care nivelurile impozitelor şi taxelor locale se indexează/actualizează în condiţiile art. 67 din Ordonanţa;
litera c)
stabilirea taxelor locale prevăzute la art. 48 alin. (1) -(3) din Ordonanţa;
litera d)
stabilirea nivelului bonificatiei de până la 10%, conform prevederile art. 49 alin. (7) din Ordonanţa;
litera e)
reducerea sau scutirea de impozit pe terenul aferent investiţiei, conform prevederilor art. 58 din Ordonanţa;
litera f)
majorarea cu până la 50% a impozitelor şi taxelor locale, conform art. 72 din Ordonanţa;
litera g)
delimitarea zonelor atât în intravilan, cat şi în extravilan; în acest sens se au în vedere prevederile pct. 13.01 din prezentele norme metodologice;
litera h)
procedura de acordare a facilităţilor fiscale categoriilor de persoane fizice prevăzute la pct. 49.02 din prezentele norme metodologice;
litera i)
adoptarea oricăror alte hotărâri privind aplicarea Ordonanţei şi a prezentelor norme metodologice.
Paragraf 73
02. Pentru anul fiscal 2003 consiliile locale//Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene, după caz, adopta hotărârile cu privire la stabilirea impozitelor şi taxelor locale prevăzute la pct. 73.01 din prezentele norme metodologice în termen de 30 de zile de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf 73
03. În timpul anului consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene, după caz, pot hotărî:
litera a)
acordarea de reduceri sau scutiri de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren pentru persoanele prevăzute la art. 49 alin. (2) din Ordonanţa;
litera b)
în cazul calamităţilor naturale, scutirea de la plata impozitului şi taxelor locale, atât în cazul persoanelor fizice, cat şi al persoanelor juridice;
litera c)
acordarea de înlesniri la plata impozitelor şi taxelor locale, precum şi a altor venituri ale bugetelor locale, conform prevederilorHotărârii Guvernului nr. 794/2002pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura şi competentele de acordare a înlesnirilor la plata impozitelor, taxelor şi a altor venituri ale bugetelor locale.
Paragraf 73
04. În cursul lunii noiembrie a fiecărui an fiscal consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, conform pct. 7 subpct. (20) din anexa nr. 2 la Ordonanţa, adopta hotărâri pentru avizarea construcţiilor speciale care nu sunt supuse impozitului pe clădiri. Aceste hotărâri se aplică în anul fiscal următor.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 74. - (1) Constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale următoarele resurse băneşti:
litera a)
penalităţile de întârziere aferente veniturilor proprii ale bugetelor locale, ca excepţie de la dispoziţiileart. 13^1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996*) privind executarea creanţelor bugetare, cu modificările şi completările ulterioare;
litera b)
taxele judiciare de timbru prevăzute deLegea nr. 146/1997privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, iar actualizarea periodică în funcţie de rata inflaţiei şi majorarea anuală a acestor taxe se supun reglementărilor prevăzute de prezenta ordonanţă:
litera c)
taxele de timbru prevăzute deOrdonanţa Guvernului nr. 12/1998privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, cu modificările şi completările ulterioare, iar actualizarea periodică în funcţie de rata inflaţiei şi majorarea anuală a acestor taxe se supun reglementărilor prevăzute de prezenta ordonanţă;
litera d)
taxa pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobândite în bazaLegii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzută lacap. V din anexa la Legea nr. 117/1999privind taxele extrajudiciare de timbru. Procedurile privind actualizarea periodică în funcţie de rata inflaţiei şi majorarea anuală pentru taxele menţionate la cap I-IV, precum şi la cap. V din anexa la această lege se supun reglementărilor prevăzute de prezenta ordonanţă.
litera
(2) Prin normele metodologice referitoare la impozitele şi taxele locale se vor detalia procedurile menţionate la alin. (1), precum şi cele specifice preluării la bugetele locale a acestor resurse financiare.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 74
01. Penalităţile de întârziere datorate şi calculate în condiţiile art. 13^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, aferente veniturilor bugetelor locale, constituie venituri proprii ale acestor bugete şi se înregistrează la capitolul şi subcapitolul corespunzătoare categoriei de venit la care se referă. În acest sens se au în vedere şi prevederile art. 71 alin. (7) din Ordonanţa, respectiv pct. 71.01 - 71.04 şi 72.02 din prezentele norme metodologice. Penalităţile şi penalităţile de întârziere care se fac venit la bugetele locale sunt:
litera a)
cota de 10% calculată asupra sumei reţinute şi nevirate la bugetele locale într-un termen mai mare de 30 de zile de către plătitorii obligaţiilor către aceste bugete; intra sub incidenţa acestei penalităţi obligaţiile bugetare reţinute la sursa, prevăzute la art. 31 alin. (1) şi la art. 45 din Ordonanţa;
litera b)
cota de 0,5% pentru fiecare luna şi/sau fracţiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care impozitele, taxele şi celelalte venituri ale bugetelor locale, cu excepţia majorărilor de întârziere, a penalitatilor şi a amenzilor, aveau termene de plată calculate asupra acestor venituri;
litera c)
în cazul contribuabililor persoane juridice, în afară celor prevăzuţi la lit. a) şi b), se aplică penalităţi pentru depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite şi taxe locale, în condiţiileart. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 68/1997, după cum urmează:
Paragraf
c.1. 10% din impozitul sau taxa locală totală datorată sau stabilită din oficiu, după caz, dacă declaraţia este depusa cu o întârziere de până la 30 de zile inclusiv faţă de termenul legal stabilit;
Paragraf
c.2. 30% din impozitul sau taxa locală datorată sau stabilită din oficiu, după caz, dacă declaraţia este depusa cu o întârziere de la 31 de zile până la 60 de zile inclusiv faţă de termenul legal stabilit;
Paragraf
c.3. 50% din impozitul sau taxa locală datorată sau stabilită din oficiu, după caz, dacă declaraţia este depusa cu o întârziere de peste 60 de zile faţă de termenul legal stabilit;
Paragraf
c.4. 500.000 de lei, suma ce se poate actualiza prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei, în cazul nedepunerii declaraţiei de către plătitorii care nu realizează profit impozabil.
Paragraf 74
02. Penalităţile calculate asupra impozitelor şi taxelor locale stabilite din oficiu sunt datorate asa cum au fost stabilite, indiferent de modalitatea de regularizare ulterioară a impozitelor şi taxelor locale, potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/1997.
Paragraf 74
03. Taxele instituite prin Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 146/1997, constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în funcţie de sediul autorităţilor publice care soluţionează cererile ce intra sub incidenţa aplicării reglementărilor privind taxele judiciare de timbru.
Paragraf 74
04. La nivelul municipiului Bucureşti, taxa judiciară de timbru se încasează direct la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, în funcţie de raza teritorială unde se afla autorităţile publice care soluţionează acţiunile şi cererile ce intra sub incidenţa Legii nr. 146/1997.
Paragraf 74
05. Taxele instituite prin Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 august 2002, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998, constituie venituri ale bugetelor locale.
Paragraf 74
06. Procedurile specifice preluării la bugetele locale a resurselor financiare cuprind actele şi formele pe care le au de îndeplinit notarii publici şi secretarii unor comune şi oraşe în aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 12/1998 coroborate cu cele ale Ordonanţei şi sunt detaliate la pct. 74.07 - 74.17 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 74
07. Taxele de timbru pentru autentificarea actelor între vii, translative ale dreptului de proprietate şi ale altor drepturi reale ce au ca obiect bunuri imobile, inclusiv actele ce au ca obiect constituirea ca aport la capitalul social al dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra bunurilor imobile, se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, unde se afla situate bunurile imobile respective.
Paragraf 74
08. La nivelul municipiului Bucureşti taxele de timbru prevăzute la pct. 74.07 se fac venit la bugetul local al sectorului unde se afla situate bunurile imobile respective.
Paragraf 74
09. Taxele asupra succesiunilor se fac venit la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în raport cu locul situarii bunurilor imobile, proporţional cu ponderea acestora în valoarea întregului activ.
Paragraf 74
10. Taxele de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale, prevăzute la art. 12 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 36/1995, de către secretarii comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici se fac venit la bugetele locale ale comunelor şi oraşelor respective.
Paragraf 74
11. Notarii publici au obligaţia ca la întocmirea actelor notariale prevăzute la pct. 74.07 din prezentele norme metodologice şi a celor ce privesc procedura succesorală notarială să solicite certificatul fiscal de la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază de competenţa se afla situate bunurile imobile, în care să se facă, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 70 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificările ulterioare, şi menţiunea cu privire la numărul contului de venituri, precum şi unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate publică la care are deschis contul unitatea administrativ-teritorială beneficiara a acestor taxe.
Paragraf 74
12. În cazul în care până la data eliberării certificatului de moştenitor moştenitorii nu au achitat taxa stabilită în condiţiile legii şi ale pct. 74.11, debitul privind taxa asupra succesiunilor se trimite spre executare la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale competente, iar acesta are obligaţia sa confirme debitul prin adresa prevăzută în anexa III, Model ITL-2 - Regim special.
Paragraf
Dacă procedura succesorală se dezbate în termen de 6 luni de la data decesului, taxa asupra succesiunii se reduce cu 50%.
Paragraf
De reducerea prevăzută la alineatul precedent beneficiază şi cei care solicită dezbaterea succesiunii în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.
Paragraf 74
13. În aplicarea prevederilor art. 68 din Legea nr. 36/1995 şi ale art. 75 din Regulamentul prevăzut la pct. 74.11 din prezentele norme metodologice, secretarului unităţii administrativ-teritoriale/secretarului sectorului municipiului Bucureşti, denumit în continuare secretar, din raza localităţii în care defunctul a avut ultimul domiciliu, atunci când are cunoştinţa ca moştenirea cuprinde bunuri imobile, procedând la verificarea datelor înregistrate în registrul agricol, îi revine obligaţia sa trimită sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notarului public care tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale, cu menţionarea datelor prevăzute la art. 72 din acest regulament, în cel mult 30 de zile de la data decesului, sub sancţiunile prevăzute de lege.
Paragraf
Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale se întocmeşte obligatoriu în 3 exemplare, dintre care unul se înaintează notarului public, unul compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale pentru cunoaşterea datelor de identitate a succesibililor, iar cel deal treilea rămâne la secretar, ca unic document care sta la baza înregistrărilor din registrul prevăzut la pct. 74.14 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 74
14. Pentru urmărirea realizării atributiei prevăzute la pct. 74.13 din prezentele norme metodologice, secretarii au obligaţia conducerii unui registru de evidenta a sesizarilor pentru deschiderea procedurii succesorale, care conţine următoarele coloane: numărul curent, numele şi prenumele defunctului, data decesului, numărul actului de deces, numărul şi data înregistrării sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale în registrul general pentru înregistrarea corespondentei de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale respective, rolul nominal unic, volumul/poziţia din registrul agricol, numărul şi data confirmării primirii de către notarul public şi observaţii.
Paragraf
Acest registru va fi numerotat, snuruit, sigilat şi înregistrat în registrul general pentru înregistrarea corespondentei, prin grija secretarului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf 74
15. În registrul de evidenta a sesizarilor pentru deschiderea procedurii succesorale se trec şi defunctii cu ultimul domiciliu în localitatea din raza de competenţa a secretarului respectiv, chiar dacă moştenirea nu cuprinde bunuri imobile, cu precizarea că nu se mai înaintează la notarul public sesizarea respectiva, iar la rubrica "observaţii" se face menţiunea "fără bunuri imobile".
Paragraf 74
16. Prealabil inaintarii către notarul public a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale, secretarul va solicita compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale sa cerceteze poziţia din rolul nominal unic al defunctului, în ceea ce priveşte impunerea pentru cei 5 ani anteriori decesului.
Paragraf
Când se constată că defunctul - autor al succesiunii, în calitate de contribuabil, a fost omis sau insuficient impus pentru anul decesului sau pentru oricare alt an dintre cei 5 ani anteriori decesului, se va proceda la consemnarea în sesizare a creanţelor bugetare datorate, acestea socotindu-se ca o sarcina succesorală, făcând parte din pasivul succesoral, iar moştenitorii sunt solidar răspunzători de plată creanţelor bugetare respective.
Paragraf
Aceasta cercetare se face în ceea ce priveşte atât înregistrările din registrul de rol nominal unic, cat şi cele din registrul agricol.
Paragraf 74
17. (1) Toate celelalte taxe stabilite în baza Ordonanţei Guvernului nr. 12/1998, cu excepţia celor prevăzute la pct. 74.07, 74.09 şi 74.10 din prezentele norme metodologice, se fac venit la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în funcţie de sediul/sediul secundar al biroului notarului public.
litera
(2) Taxele de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale pot fi încasate prin oricare dintre următoarele modalităţi:
litera a)
de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale;
litera b)
de către notarii publici, pe chitantiere proprii, dar distincte de cele prin care sunt încasate onorariile;
litera c)
depuse de către contribuabili, prin mandat poştal, recipisa de trimitere făcând dovada plăţii.
litera
(3) Taxele de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale încasate de către notarii publici se virează, în suma totală, până cel mai târziu la data de 10 inclusiv a lunii curente pentru luna precedenta, prin ordine de plată, către fiecare unitate administrativ-teritorială, respectiv sector al municipiului Bucureşti beneficiara/beneficiar. În cazul taxelor de timbru pentru activitatea notarială prevăzute la pct. 74.07 şi 74.09, la ordinul de plată se anexează un borderou în care vor fi precizate sumele plătite de către contribuabili şi elementele de identificare a acestora.
litera
(4) Autorităţile administraţiei publice locale nu datorează comisioane pentru încasarea taxelor de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale.
Paragraf 74
18. Taxele instituite prin Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 117/1999, constituie venituri ale bugetelor locale.
Paragraf 74
19. Procedurile specifice preluării la bugetele locale a resurselor financiare cuprind actele şi formele pe care le au de îndeplinit instituţiile publice care prestează servicii supuse taxelor extrajudiciare de timbru şi sunt detaliate la pct. 74.20-74.24 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 74
20. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. I, II şi III din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului, municipiului (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în funcţie de sediul prestatorului de servicii.
Paragraf 74
21. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. IV din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului, municipiului (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în funcţie de domiciliul persoanei fizice sau de sediul persoanei juridice beneficiare a serviciului prestat, după caz.
Paragraf 74
22. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. V din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului, municipiului (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în funcţie de sediul comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar care a initiat procedura eliberării titlurilor de proprietate pentru care se plăteşte taxa respectiva.
Paragraf 74
23. Taxele extrajudiciare de timbru rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile se fac venit la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în funcţie de sediul unităţilor care vand timbre fiscale. Unităţile care vand aceste timbre au obligaţia să depună contravaloarea timbrelor fiscale la bugetele locale beneficiare până cel târziu la data de 10 inclusiv a lunii curente pentru luna precedenta.
Paragraf 74
24. La nivelul municipiului Bucureşti taxele extrajudiciare de timbru rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile se virează direct de către unităţile care vand aceste timbre la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, în funcţie de raza teritorială în care se afla situate unităţile respective.
Paragraf 74
25. Taxele prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din Ordonanţa nu se supun prevederilor art. 72 din Ordonanţa.
Paragraf 74
26. (1) Dispoziţiile din actele normative prevăzute la pct. 74.03, 74.05 şi 74.18 din prezentele norme metodologice rămân aplicabile după data de 1 ianuarie 2003, cu excepţia celor ce privesc destinaţia resurselor financiare, în sensul că acestea constituie integral venituri ale bugetelor locale, precum şi a celor care contravin prevederilor Ordonanţei, prezentelor norme metodologice sau oricăror alte reglementări specifice impozitelor şi taxelor locale.
litera
(2) Prin ordin comun al ministrului administraţiei publice, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei, până la data de 31 august 2003 se aproba Normele metodologice pentru punerea în aplicare a reglementărilor prin care se instituie taxele judiciare de timbru, taxele de timbru pentru activitatea notarială şi taxele extrajudiciare de timbru ca efect al preluării acestora la bugetele locale, care se vor publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pct. 74.12 al art. 74 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 17 februarie 2003.
Paragraf
Alin. (2) al pct. 74.17 al art. 74 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 17 februarie 2003.
Paragraf
Alin. (3) şi (4) ale pct. 74.17 al art. 74 au fost introduse de HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 17 februarie 2003.
Paragraf
Pct. 74.25 al art. 74 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 17 februarie 2003.
Paragraf
Alin. (2) al pct. 74.26 al art. 74 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
*) Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 a fost abrogată de ORDONANTA nr. 61 din 29 august 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 644 din 30 august 2002.
CAPITOL
Capitolul 12 Dispoziţii tranzitorii
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 75. - În fiecare an, până la data de 15 mai, autorităţile administraţiei publice locale vor efectua inventarierea materiei impozabile generate de aplicarea prezentei ordonanţe, astfel încât proiectele bugetelor locale depuse în condiţiile Legii nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, sa cuprindă toate veniturile proprii ale acestora.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 75
01. Compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale vor efectua inventarierea materiei impozabile generate de aplicarea Ordonanţei, în fiecare an, până la data de 15 mai, astfel încât proiectele bugetelor locale depuse în condiţiile Legii nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 22 octombrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, sa cuprindă toate veniturile proprii ale acestora.
Paragraf 75
02. Materia impozabilă reprezintă multimea obiectelor impozabile sau taxabile, după caz, cum ar fi: clădirile, terenurile, mijloacele de transport, vehiculele lente, afisele, panourile publicitare, firmele instalate la locul exercitării activităţii, succesiunile etc.
Paragraf
Inventarierea materiei impozabile, în cazul impozitelor şi taxelor locale, consta în identificarea tuturor obiectelor impozabile sau taxabile, după caz, precum şi a celorlalte elemente pe care se fundamentează calculul sau evaluarea impozitelor şi taxelor locale la un moment dat.
Paragraf 75
03. Inventarierea materiei impozabile se realizează, în mod obligatoriu, înaintea elaborării proiectelor bugetelor locale, în scopul fundamentarii părţii de venituri a acestora, fapt pentru care autorităţile administraţiei publice locale prin compartimentele de specialitate ale acestora au în vedere următoarele:
litera a)
identificarea actelor normative prin care sunt instituite impozite şi taxe locale, inclusiv a hotărârilor consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale consiliilor judeţene, după caz, prin care s-au instituit/stabilit impozite şi taxe locale, pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent;
litera b)
identificarea actelor normative în temeiul cărora s-au acordat pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent ori se pot acorda facilităţi fiscale, respectiv cele prevăzute la art. 49-59 din Ordonanţa, precum şi următoarele prevederi, în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme metodologice:
Paragraf
b. 1. art. 4 alin. (1) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 16 iulie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot acorda beneficiarilor de credite, pe durata de rambursare a creditului:
Paragraf
b.1.1. în cazul persoanelor fizice, scutirea de la plata impozitului pe clădiri;
Paragraf
b.1.2. în cazul persoanelor juridice, scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi a taxei pe teren;
Paragraf
b.2. art. 42 din Legea nr. 422/2001, potrivit căruia proprietarii de monumente istorice sunt scutiţi de la plata impozitului pe clădirile care sunt monumente istorice, cu excepţia spaţiilor în care se desfăşoară activităţi comerciale, potrivit legii. De asemenea, consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot reduce impozitul pe teren pentru suprafeţele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric, în funcţie de suprafaţa afectată şi de perioada punerii monumentelor istorice la dispoziţia publicului pentru vizitare, precum şi instituţiilor specializate pentru cercetare;
Paragraf
b.3. art. 14 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 28 iunie 2002, în temeiul căruia agenţii economici, precum şi celelalte persoane juridice care au în administrare sau în folosinţă terenuri proprietate a statului utilizate pentru producţia de apărare, depozite destinate produselor militare şi materialelor cu specific militar, precum şi zonele de siguranţă ale acestora, stabilite potrivit normelor legale în domeniu, sunt scutiţi de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului/taxei pe teren pentru imobilele evidentiate în inventarul capacităţilor de producţie pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţionala;
Paragraf
b. 4. art. 1 din Legea nr. 254/2002 privind unele măsuri pentru creşterea atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat, ce deţin în administrare terenuri agricole proprietatea publică sau privată a statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 8 mai 2002;
Paragraf
b.5. art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 325/2002, în temeiul cărora atât persoanele fizice, cat şi cele juridice care reabiliteaza sau modernizează termic clădirile de locuit aflate în proprietatea acestora beneficiază de:
Paragraf
b.5.1. scutirea de la plata taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire pentru această categorie de lucrări;
Paragraf
b.5.2. scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru locuinta pe care o deţin şi numai pe perioada de rambursare a creditului obţinut pentru reabilitarea termica;
Paragraf
b.6. art. 18 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002;
Paragraf
b. 7. art. 34 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu alta destinaţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001;
Paragraf
b.8. art. 67 alin. (5) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul cărora structurile sportive fără scop lucrativ sunt scutite de la plata impozitelor şi taxelor locale, inclusiv a celor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din Ordonanţa;
Paragraf
b.9. Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localităţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003, în temeiul cărora contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice, de la data de 1 ianuarie 2003, sunt scutiţi de la plata impozitului pentru terenurile situate în extravilan, indiferent de categoria de folosinţă a acestora;
litera c)
planul de amenajare a teritoriului, planul urbanistic general, planurile urbanistice zonale, nomenclatura stradala sau orice alte documente asemănătoare, precum şi evidentele specifice cadastrului imobiliar-edilitar, acolo unde acestea sunt realizate, care stau la baza fundamentarii proiectelor de hotărâri privind delimitarea zonelor în cadrul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Autorităţile/instituţiile publice care deţin astfel de documente au obligaţia să le pună gratuit la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale ori de câte ori acestea le solicita;
litera d)
întocmirea şi ţinerea la zi a registrului agricol care constituie sursa de date privind contribuabilii şi totodată obiectele acestora impozabile sau taxabile, după caz, din unitatea administrativ-teritorială respectiva;
litera e)
verificarea, pe perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire, a gradului de realizare a lucrărilor, în scopul identificarii datei de la care clădirile sunt supuse impozitării;
litera f)
analiza menţinerii stării de insolvabilitate a contribuabililor înregistraţi în evidenta separată şi pe cale de consecinţa identificarea sumelor din evidenta separată, ce pot fi colectate în anul de referinţa;
litera g)
întocmirea:
Paragraf
g.1. Matricolei pentru evidenta centralizata a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren şi a taxei asupra mijloacelor de transport în cazul persoanelor fizice, model ITL - 024, care este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice;
Paragraf
g.2. Matricolei pentru evidenta centralizata a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, a taxei pe teren şi a taxei asupra mijloacelor de transport în cazul persoanelor juridice, model ITL - 025, care este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice;
litera h)
întocmirea şi ţinerea la zi a Registrului de rol nominal unic, model ITL - 026, prevăzut în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice;
litera i)
orice alte documente necuprinse la lit. a)-h), în care sunt consemnate elemente specifice materiei impozabile.
Paragraf 75
04. Rolul nominal unic reprezintă fişa unica a contribuabilului care conţine elementele de identificare, precum şi creanţele bugetare ale acestuia la nivelul comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, individualizata printr-un număr de rol, începând cu nr. 1 şi până la numărul care asigura înregistrarea tuturor contribuabililor. Se recomanda, în special, la unităţile administrativteritoriale cu un număr mare de contribuabili să se deschidă registre de rol nominal unic pentru persoane fizice şi registre de rol nominal unic pentru persoane juridice.
Paragraf
Contribuabililor coindivizari li se deschide rolul nominal unic după cum urmează:
litera a)
în cazul moştenitorilor aflaţi în indiviziune, pe numele autorului succesiunii;
litera b)
în cazul celorlalţi coindivizari, în următoarea ordine:
Paragraf
b. 1. pe numele celui care efectuează declaraţia de impunere;
Paragraf
b. 2. pe numele celui care are domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectiva;
Paragraf
b. 3. pe numele celui care are reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectiva;
Paragraf
b. 4. pe numele primului înscris în actul prin care se atesta dreptul de proprietate.
Paragraf 75
05. Este interzisă atribuirea de doua sau mai multe numere de rol aceluiaşi contribuabil la nivelul aceleiaşi comune, aceluiaşi oraş, municipiu sau sector al municipiului Bucureşti, după caz.
Paragraf 75
06. În cazul în care pe seama contribuabilului respectiv se stabilesc numai debite de natura amenzilor, imputatiilor, despăgubirilor etc., înregistrarea acestora se poate face în registrele de rol alte venituri, model ITL - 027, prevăzute în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, dar care utilizează pentru identificarea contribuabilului acelaşi număr de rol.
Paragraf 75
07. Pentru urmărirea creanţelor bugetare la domiciliul sau sediul contribuabililor, după caz, în funcţie de condiţiile specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale sau fiecărui sector al municipiului Bucureşti, se utilizează Extrasul de rol, model ITL - 028, prevăzut în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, în care se înregistrează date din registrul de rol nominal unic.
Paragraf 75
08. Registrele prevăzute la pct. 75.03, 75.06 şi 75.07 din prezentele norme metodologice se numeroteaza, se snuruiesc, se sigileaza şi se înregistrează în registrul general pentru înregistrarea corespondentei de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale respective, prin grija conducătorului compartimentului de specialitate al acestora.
Paragraf 75
09. Registrul de rol nominal unic se deschide pe o perioadă de 5 ani, având realizată, în mod obligatoriu, corespondenta la nivelul aceleiaşi autorităţi a administraţiei publice locale atât cu rolul nominal unic pentru perioada anterioară, cat şi cu cel al poziţiei din registrul agricol ce îl priveşte pe contribuabilul respectiv.
Paragraf
În situaţia în care în perioada anterioară contribuabilul în cauza nu a avut deschis rol nominal unic se face menţiunea "rol nou".
Paragraf 75
10. Codul numeric personal şi codul de înregistrare fiscală/codul unic de înregistrare reprezintă elemente de identificare a contribuabilului care se înscriu, în mod obligatoriu, în registrul de rol nominal unic, în registrul agricol, în matricole, în declaraţiile de impunere, în procesele-verbale pentru stabilirea impozitelor şi taxelor locale, în certificatele fiscale, în chitanţele pentru creanţe ale bugetelor locale, în actele de control, precum şi în orice alte documente asemănătoare.
Paragraf 75
11. Prevederile pct. 75.04-75.06, 75.09 şi 75.10 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător şi în cazul programelor informatice.
Paragraf
Subpunctul b.5 al literei b) de la punctul 75.03 al art. 75 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Subpunctele b.8 şi b.9 ale literei b) de la punctul 75.03 al art. 75 au fost introduse de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 76. - În termen de 30 de zile de la data publicării legii de aprobare a prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Finanţelor Publice, după consultarea cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, vor elabora normele metodologice referitoare la impozitele şi taxele locale, pe care le vor supune spre aprobare Guvernului.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 76
01. Modificarea sau completarea prezentelor norme metodologice, în condiţiile pct. 48.10 şi 60.01 din acestea ori ca efect al modificării sau completării Ordonanţei, se poate face numai după consultarea structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale potrivit art. 8 din Legea nr. 215/2001, prin ordin comun al ministrului administraţiei publice şi ministrului finanţelor publice.
Paragraf 76
02. Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 21 alin. (3) din Ordonanţa, precum şi a pct. 21.04, 74.03, 74.05 şi 74.18 din prezentele norme metodologice, în termenul prevăzut la art. 76 din Ordonanţa, Ministerul Finanţelor Publice asigura elaborarea clasificaţiei bugetare, în concordanta cu prevederile Ordonanţei.
Paragraf 76
03. Prevederile prezentelor norme metodologice sunt obligatorii pentru toate autorităţile administraţiei publice, precum şi pentru toate persoanele fizice sau juridice care au calitatea de contribuabil, chiar dacă, potrivit prevederilor Ordonanţei, sunt scutiţi de la plata impozitelor şi taxelor locale instituite prin aceasta.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 77. - În anul 2002, în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a normelor metodologice referitoare la impozitele şi taxele locale, consiliile locale şi consiliile judeţene vor revizui şi vor adopta hotărârile privind impozitele şi taxele locale aferente anului 2003.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 77
01. În termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene vor revizui şi vor adopta hotărârile privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale ce se aplică în anul fiscal 2003, în limitele şi în condiţiile Ordonanţei, precum şi ale prezentelor norme metodologice.
Paragraf 77
02. Pentru anul 2003 consiliile locale vor adopta hotărâri ţinând seama de prevederile lit. a)-c) ale pct. 35.04 din prezentele norme metodologice, în termen de 30 de zile de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf 77
03. Regularizarea sumelor încasate ori de încasat, pentru perioada cuprinsă între data de 2 februarie 2002, data de la care dispoziţiile cap. VII din Ordonanţa se pun în executare, potrivit prevederilor acesteia, şi data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, între plătitorii de impozit pe spectacole şi bugetele locale beneficiare se face prin grija compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale respective, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pentru diferenţele de plată constatate în sarcina contribuabililor în urma regularizării, numai pentru perioada prevăzută la aceast punct, nu se percep majorări sau penalităţi de întârziere.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 78. - Prevederile prezentei ordonanţe se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2003, cu excepţia celor ale art. 9 alin. (3), ale art. 72, 73, 75 şi 76, care se aduc la îndeplinire la termenele prevăzute, în anul 2002, precum şi ale dispoziţiilor art. 30 alin. (3) şi ale cap. VII, care se pun în executare începând cu data publicării prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al României, Partea I.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 78
01. Prevederile prezentelor norme metodologice se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2003, cu următoarele excepţii:
litera a)
începând cu data de 2 februarie 2002, data publicării Ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I, se pun în executare:
Paragraf
a.1. art. 30 alin. (3) din Ordonanţa, care prevede că taxele datorate pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire de către preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor comunelor, constituie venit în proporţie de 50% la bugetul local şi de 50% la bugetul judeţean;
Paragraf
a.2. cap. VII "Impozitul pe spectacole" din Ordonanţa;
litera b)
dispoziţiile art. 9 alin. (3) din Ordonanţa, cu privire la avizarea de către consiliile locale a construcţiilor speciale, prevăzute la subpct. (20) al pct. 7 din anexa nr. 2 la Ordonanţa, se vor executa înăuntrul termenului prevăzut la pct. 9.06 alin. 2 din prezentele norme metodologice, iar hotărârile adoptate de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti se aplică în anul 2003.
Paragraf 78
02. Pe parcursul anului 2002, până la data de 31 decembrie 2002, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, prin compartimentele de specialitate, vor lua măsuri privind:
litera a)
asigurarea concordanţei datelor din evidentele fiscale ale autorităţilor administraţiei publice locale cu cele din registrele agricole şi evidentele cadastrale, acolo unde este cazul;
litera b)
adaptarea programelor informatice de administrare a impozitelor şi taxelor locale la prevederile Ordonanţei, precum şi la cele ale prezentelor norme metodologice.
Paragraf 78
03. În condiţiile prevăzute la art. 72 şi 73 din Ordonanţa, consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene vor adopta hotărâri în limitele şi în condiţiile Ordonanţei, ce se vor aplica pentru anul fiscal 2003.
Paragraf 78
04. Până la data de 15 decembrie 2002 autorităţile administraţiei publice locale vor inventaria materia impozabilă generata de aplicarea prevederilor Ordonanţei.
Paragraf 78
05. Programele informatice de administrare a impozitelor şi taxelor locale vor asigura, în mod obligatoriu, următoarele:
litera a)
utilizarea numai a termenilor şi noţiunilor prevăzute de Ordonanţa şi de prezentele norme metodologice; acolo unde se impune o anumită abreviere, aceasta va fi cuprinsă într-o legenda;
litera b)
editarea oricăror documente, inclusiv a formularelor tipizate potrivit structurii şi a informaţiilor corespunzătoare acestora, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale şi de ortografie specifice limbii române, inclusiv semnele diacritice conexe acesteia.
Paragraf
Beneficiarii programelor informatice de administrare a impozitelor şi taxelor locale vor avea, în mod obligatoriu, manuale de utilizare care vor conţine toate informaţiile necesare unei cat mai facile exploatări, chiar şi de cei cu minime cunoştinţe în domeniu, ce vor fi puse la dispoziţie organelor de control.
Paragraf
Pct. 78.05 al art. 78 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 79. - Pe data aplicării dispoziţiilor prezentei ordonanţe se abroga următoarele acte normative:
litera a)
Legea nr. 69/1993privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decât pentru agricultura sau silvicultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 21 octombrie 1993, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la indexarea nivelului taxei anuale;
litera b)
Ordinul ministrului finanţelor nr. 113/1994pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare aLegii nr. 69/1993privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decât pentru agricultura sau silvicultura, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 21 februarie 1994;
litera c)
Legea nr. 34/1994privind impozitul pe terenul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 2 iunie 1994, cu modificările şi completările ulterioare;
litera d)
Hotărârea Guvernului nr. 506/1994pentru aprobarea Normelor privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la aşezarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 9 septembrie 1994;
litera e)
Hotărârea Guvernului nr. 507/1994pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul şi de regularizare a impozitului pe venitul agricol, formularistica referitoare la aşezarea şi urmărirea impozitului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 19 septembrie 1994;
litera f)
Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 44/1997privind suspendarea impozitului pe venitul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 14 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
litera g)
Legea nr. 147/1998privind impozitul pe spectacole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 14 iulie 1998;
litera h)
Legea nr. 27/1994privind impozitele şi taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 22 iulie 1998, cu modificările şi completările ulterioare;
litera i)
Hotărârea Guvernului nr. 718/1998pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare aLegii nr. 147/1998privind impozitul pe spectacole şi formularistica corespunzătoare, precum şi a Normelor privind tipărirea, înregistrarea, vizarea, gestionarea şi utilizarea biletelor de intrare şi a abonamentelor la spectacole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 27 octombrie 1998;
litera j)
pct. 2 alcap. I din anexa la Legea nr. 117/1999privind taxele extrajudiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999;
litera k)
art. 6 alin. (15) şiart. 32 alin. (3) din Legea nr. 50/1991privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 1 august 2001;
litera l)
Ordinul comun al ministrului finanţelor şi al secretarului de stat, şeful Departamentului pentru Administraţie Publică Locală, privind formularele tipizate pentru impozite şi taxe locale nr. 805/19a/6.283/1999, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 şi 482 bis din 5 octombrie 1999;
litera m)
orice alte dispoziţii contrare prezentei ordonanţe.
POR
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 79
01. Începând cu data de 1 ianuarie 2003 îşi încetează aplicabilitatea:
litera a)
orice prevederi prin care taxele instituite prinLegea nr. 146/1997,Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998şiLegea nr. 117/1999se constituie venituri la bugetul de stat ori la alte bugete în afară bugetelor locale;
litera b)
orice hotărâre a consiliilor locale, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliilor judeţene prin care s-au stabilit taxe locale sau taxe speciale în baza:
Paragraf
b.1. art. 58 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 24 mai 1994;
Paragraf
b.2. art. 43 din Legea nr. 27/1994.
POR
ORDONANTA:
Paragraf
Art. 80. - Anexele nr. 1 - 8 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă.
ANX
Anexa 1
Paragraf
la Ordonanţa
PRE PRE_3506
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
*) Pentru determinarea suprafeţei construite desfăşurate, în cazul clădirilor care nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, asupra suprafeţei utile se aplică coeficientul de transformare de 1,20.
Paragraf
**) Valoarea impozabilă se reduce în raport cu perioada în care au fost realizate, după cum urmează:
litera a)
înainte de anul 1950 inclusiv, reducere 15%;
litera b)
între anii 1951 şi 1977 inclusiv, reducere 5%.
Paragraf
***) În cazurile în care nu sunt întrunite cumulativ aceste condiţii se vor utiliza valorile impozabile, în lei/mp, prevăzute în col. 3.
Paragraf
NOTĂ:
Paragraf 1
Pentru determinarea valorilor impozabile, pe ranguri de localităţi şi zone în cadrul acestora, la nivelurile menţionate în prezenta anexa se vor aplica următorii coeficienţi de corectie:
PRE PRE_3518
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 2
Zonele A, B, C şi D din prezenta anexa corespund zonelor A, B, C şi D din anexa nr. 3 la prezenta ordonanţă.
Paragraf 3
Pentru clădirile structurate în blocuri cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente coeficienţii de corectie menţionaţi la pct. 1 vor fi diminuati cu 0,10.
ANX
Anexa 2
Paragraf
la Ordonanţa
Paragraf
LISTA
Paragraf
cuprinzând clădirile care nu sunt supuse impozitului
Paragraf 1
Clădirile instituţiilor publice, precum şi clădirile care fac parte din domeniul public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor folosite pentru activităţi economice
Paragraf 2
Clădirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice, de arhitectura şi arheologice, precum şi muzeele şi casele memoriale, cu excepţia incintelor acestora folosite pentru activităţi economice
Paragraf 3
Clădirile care, prin destinaţie, constituie lacasuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute de lege, şi părţile lor componente locale, cu excepţia incintelor acestora folosite pentru activităţi economice
Paragraf 4
Clădirile instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu excepţia incintelor acestora folosite pentru activităţi economice
Paragraf 5
Clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", precum şi cele din domeniul privat al statului şi administrate de regie, care sunt atribuite conform dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 854/2000 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat"*), cu modificările ulterioare
Paragraf
*) Hotărârea Guvernului nr. 854/2000 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 533/2002 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 7 iunie 2002.
Paragraf 6
Construcţii şi amenajări funerare din cimitire
Paragraf 7
Construcţii speciale:
litera
(1) sonde de ţiţei, gaze, sare;
litera
(2) platforme de foraj marin;
litera
(3) centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuire a energiei electrice, precum şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport şi distribuţie, instalaţii electrice de forta;
litera
(4) canalizatii şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene realizate pe suport propriu;
litera
(5) cai de rulare;
litera
(6) galerii, planuri înclinate subterane şi rampe de put;
litera
(7) puţuri de mina;
litera
(8) coşuri de fum;
litera
(9) turnuri de răcire;
litera
(10) baraje şi construcţii accesorii;
litera
(11) diguri, construcţii-anexe şi cantoane pentru intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor;
litera
(12) construcţii hidrometrice, oceanografice şi hidrometeorologice;
litera
(13) poduri, viaducte, apeducte, tuneluri;
litera
(14) conducte pentru transportul apei, al produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, conducte de termoficare şi reţele de canalizare;
litera
(15) terasamente;
litera
(16) cheiuri;
litera
(17) platforma betonata;
litera
(18) împrejmuiri;
litera
(19) instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare;
litera
(20) altele de natura similară stabilite prin hotărâre a consiliului local.
Paragraf
Prin construcţii speciale, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege acele construcţii care nu sunt realizate sub forma de incinta sau care sunt realizate sub forma de incinta, dar nu sunt destinate desfăşurării unei activităţi.
ANX
Anexa 3
PRE PRE_3609
[Imagine S_PRE ID: N/A]
ANX
Anexa 4
Paragraf
la Ordonanţa
PRE PRE_3618
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
NOTĂ:
Paragraf
Pentru determinarea impozitului pe terenuri, diferenţiat pe ranguri de localităţi, potrivit art. 12 din prezenta ordonanţă, ţinându-se seama de ierarhizarea localităţilor urbane şi rurale pe ranguri, reglementată prin Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, la nivelurile prevăzute în tabloul de mai sus se vor aplica următorii coeficienţi de corectie:
litera a)
localităţi urbane de rangul 0 .......................... 8,00
litera b)
localităţi urbane de rangul I ........................... 5,00
litera c)
localităţi urbane de rangul II .......................... 4,00
litera d)
localităţi urbane de rangul III .......................... 3,00
litera e)
localităţi rurale de rangul IV ......................... 1,10
litera f)
localităţi rurale de rangul V ......................... 1,00.
ANX
Anexa 5
Paragraf
la Ordonanţa
Paragraf
TERENURILE
Paragraf
pentru care nu se datorează impozitul şi taxa pe teren
Paragraf
A. Nu se datorează impozit pe teren pentru:
Paragraf 1
terenurile cu construcţii, pentru suprafaţa construită a acestora;
Paragraf 2
terenurile aparţinând cultelor religioase recunoscute de lege şi unităţilor locale ale acestora cu personalitate juridică;
Paragraf 3
terenurile cimitirelor;
Paragraf 4
terenurile instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar autorizate provizoriu sau acreditate;
Paragraf 5
terenurile aflate în proprietatea, administrarea sau în folosinţă instituţiilor publice stabilite potrivit Legii nr. 72/1996*) privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
Paragraf 6
terenurile aflate în situaţiile prevăzute la art. 85 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
Paragraf 7
terenurile aferente clădirilor instituţiilor publice, precum şi clădirilor care fac parte din domeniul public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor folosite pentru activităţi economice.
Paragraf
B. Nu se datorează taxa pe teren pentru:
Paragraf 1
terenurile aflate în administrarea sau în folosinţă instituţiilor publice stabilite potrivit Legii nr. 72/1996*), cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 189/1998, cu modificările şi completările ulterioare;
Paragraf 2
terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, inclusiv cele ocupate de iazuri, balti sau de lacuri de acumulare, cele folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea surselor de apa, cele folosite ca zone de protecţie definite de Legea apelor nr. 107/1996, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului. Încadrarea terenurilor în aceste categorii se face de către consiliile locale, prin hotărâre;
Paragraf 3
terenurile aflate în situaţiile prevăzute la art. 85 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
Paragraf 4
terenurile aferente clădirilor prevăzute la pct. 5 din anexa nr. 2 la prezenta ordonanţă.
Paragraf
*) Legea nr. 72/1996 a fost abrogată de LEGEA nr. 500 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 597 din 13 august 2002.
ANX
Anexa 6
Paragraf
la Ordonanţa
PRE PRE_3682
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Pentru atase taxa anuală se stabileşte la nivelul a 50% din taxa datorată pentru motociclete, motorete şi scutere.
Paragraf
A.II. Pentru autovehicule de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone:
PRE PRE_3685
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
A.III. Pentru combinatii de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone:
PRE PRE_3687
[Imagine S_PRE ID: N/A]
ANX
Anexa 7
Paragraf
la Ordonanţa
Paragraf
TAXE
Paragraf
pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor
Paragraf
A. În domeniul construcţiilor taxele se stabilesc în funcţie de valoarea acestora sau a instalaţiilor, de suprafaţa terenurilor sau de natura serviciilor prestate, astfel:
Paragraf 1
Pentru eliberarea certificatului de urbanism, în funcţie de suprafaţa pentru care se solicita:
Paragraf 1
În mediul urban:
PRE PRE_3701
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 1
2. În mediul rural se percepe 50% din taxa prevăzută pentru mediul urban.
Paragraf 2
(1) Pentru eliberarea autorizaţiei de construire taxa este de 1% din valoarea autorizata a lucrărilor, inclusiv a instalaţiilor aferente acestora. Pentru clădirile cu destinaţie de locuinta şi anexe gospodăreşti taxele se reduc cu 50%.
litera
(2) Taxele de autorizare nu se datorează în cazul eliberării de autorizaţii pentru lacasuri de cult, inclusiv pentru construcţiile-anexe ale acestora, pentru lucrările de dezvoltare, de modernizare sau de reabilitare a infrastructurilor din transporturi care aparţin domeniului public al statului, pentru lucrările de interes public judeţean sau local, precum şi pentru construcţiile ai căror beneficiari sunt instituţiile publice.
Paragraf 3
Pentru eliberarea autorizaţiei de foraje şi excavari, necesare studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări taxa datorată pentru fiecare mp este cuprinsă între 37.000 lei şi 48.000 lei.
Paragraf 4
Pentru eliberarea autorizaţiei pentru construcţiile - organizare de şantier -, necesare execuţiei lucrărilor de baza, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea, taxa este de 3% din valoarea autorizata a construcţiilor.
Paragraf 5
Pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote ori campinguri taxa datorată este de 2% din valoarea autorizata a lucrării sau a construcţiei.
Paragraf 6
Pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, situate pe căile şi în spaţiile publice, precum şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor de afisaj, a firmelor şi reclamelor taxa datorată este de 48.000 lei pentru fiecare mp.
Paragraf 7
Pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, parţială sau totală, a construcţiilor şi a amenajărilor taxa datorată este de 0,1% din valoarea impozabilă a acestora. În cazul desfiinţării parţiale cuantumul taxei se calculează proporţional cu suprafaţa construită a clădirii supuse demolarii.
Paragraf 8
Pentru prelungirea certificatului de urbanism, precum şi a autorizaţiilor de construire taxa este de 30% din valoarea taxei iniţiale.
Paragraf 9
Pentru eliberarea autorizaţiilor privind lucrările de racorduri şi bransamente la reţele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu taxa datorată este cuprinsă între 48.000 lei şi 73.000 lei pentru fiecare instalatie.
Paragraf 10
Pentru eliberarea avizului comisiei de urbanism şi amenajarea teritoriului, de către primari ori de structurile de specialitate din cadrul consiliilor judeţene, taxa datorată este cuprinsă între 100.000 lei şi 364.000 lei.
Paragraf 11
Pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa taxa datorată este cuprinsă între 48.000 lei şi 61.000 lei.
Paragraf
B. Pentru eliberarea altor autorizaţii şi certificate decât cele prevăzute la lit. A, precum şi pentru viza anuală sau trimestriala a acestora se datorează următoarele taxe:
Paragraf 1
Pentru eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru activităţi lucrative şi viza anuală a acestora:
PRE PRE_3718
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 2
Pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare, între 83.000 lei şi 121.000 lei.
Paragraf 3
Pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deţinute de consiliile locale, pentru fiecare mp de plan:
PRE PRE_3721
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 4
Pentru eliberarea certificatului de producător, între 50.000 lei şi 500.000 lei, iar pentru viza trimestriala a acestuia, între 25.000 lei şi 100.000 lei.
ANX
Anexa 8
Paragraf
la Ordonanţa
PRE PRE_3731
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
NORME METODOLOGICE:
Paragraf 80
01. (1) Formularele cu regim special, utilizate de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în activitatea de colectare a veniturilor cuvenite bugetelor locale, se executa pe hârtie autocopiativa cu elemente de securitate specială şi sunt cuprinse în Lista formularelor cu regim special, care constituie anexa nr. III la prezentele norme metodologice.
litera
(2) Prevederile alin. 1 coroborate cu cele ale pct. 80.02 din prezentele norme metodologice se aplică deopotrivă celor care întocmesc manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul formularele cu regim special, sub sancţiunile prevăzute de lege.
litera
(3) Autorităţile administraţiei publice locale pot solicita executarea formularelor cu regim special având imprimate elementele de identificare proprii, inclusiv stema unităţii administrativ-teritoriale, aprobată în condiţiile legii, prin transmiterea unei comenzi ferme la Compania Naţionala <
Paragraf 80
02. Formularele cu regim special, prevăzute la pct. 80.01 din prezentele norme metodologice, intra sub incidenţa prevederilor:
litera a)
Hotărârii Guvernului nr. 831/1997pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 19 decembrie 1997;
litera b)
Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 989/2002privind tipărirea, inserierea şi numerotarea formularelor cu regim special, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 31 iulie 2002.
Paragraf 80
03. Formularele tipizate, de natura celor prevăzute în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, aflate în stoc la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor fi utilizate până la epuizare, adaptandu-se în mod corespunzător, în măsura în care este posibil.
Paragraf 80
04. Formularele cuprinse în Lista formularelor tipizate care constituie anexa nr. IV la prezentele norme metodologice se tiparesc potrivit modelelor aprobate prin prezentele norme metodologice sau prin ordin comun al ministrului administraţiei publice şi al ministrului finanţelor publice, după cum urmează:
litera a)
modelele ITL - 002, 012, 013, 023, 056 şi 057 cuprinse în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor pct. 29.16 lit. a), pct. 40.01-40.05, pct. 78.01 lit. b) şi ale pct. 80.02 din prezentele norme metodologice.
litera b)
celelalte modele prevăzute în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, altele decât cele menţionate la lit. a), se aproba prin ordin comun al ministrului administraţiei publice şi al ministrului finanţelor publice, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf 80
05. Pentru tipărirea formularelor tipizate, la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti se agreeaza o editura, cod CAEN - 221.
Paragraf
Agrearea editurii se face pe bază de licitaţie publică, la care se vor avea în vedere următoarele:
litera a)
preţul de livrare al formularelor tipizate;
litera b)
preţul de livrare al acestora să poată fi corectat, dar numai după ce este insusit de către comisia de licitaţie, la intervale de cel puţin 6 luni, pe baza ratei inflaţiei aferente perioadei anterioare.
Paragraf 80
06. La nivelul fiecărui judeţ comisia pentru organizarea licitaţiei se stabileşte prin ordin al prefectului, având următoarea componenta:
litera a)
un reprezentant al preşedintelui consiliului judeţean;
litera b)
un reprezentant al direcţiei generale a finanţelor publice a judeţului respectiv;
litera c)
primării care reprezintă judeţul respectiv în Consiliul de dezvoltare regionala.
Paragraf 80
07. La nivelul municipiului Bucureşti comisia pentru organizarea licitaţiei se stabileşte prin ordin al prefectului, având următoarea componenta:
litera a)
un reprezentant al primarului general;
litera b)
2 reprezentanţi ai direcţiei generale a finanţelor publice;
litera c)
câte un funcţionar public de la nivelul fiecărui sector, desemnat de primarul acestuia.
Paragraf 80
08. Fiecare comisie pentru organizarea licitaţiei îşi desemnează preşedintele şi inlocuitorul sau. Lucrările specifice activităţii de secretariat se asigura prin grija prefecţilor, care vor desemna în acest scop 3 funcţionari publici din aparatul propriu al prefecturilor şi vor asigura publicitatea licitaţiilor. Secretariatul comisiei asigura şi întocmirea caietului de sarcini.
Paragraf 80
09. Comisiile prevăzute la pct. 80.06 şi 80.07 lucrează valabil având în componenta lor:
litera a)
la nivelul judeţului, cel puţin 4 membri;
litera b)
la nivelul municipiului Bucureşti, cel puţin 7 membri.
Paragraf 80
10. În exercitarea atribuţiilor lor comisiile pentru organizarea licitaţiei adopta hotărâri:
litera a)
la nivelul judeţului, cu cel puţin 3 voturi pentru;
litera b)
la nivelul municipiului Bucureşti, cu cel puţin 5 voturi pentru.
Paragraf
Hotărârile comisiilor de licitaţie se semnează de către toţi membrii care au participat la lucrări şi se supun controlului contenciosului administrativ.
Paragraf 80
11. Hotărârea prevăzută la pct. 80.10 din prezentele norme metodologice, vizata de către prefectul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, constituie actul de adjudecare a licitaţiei publice care da dreptul editurii sa realizeze formularele tipizate.
Paragraf 80
12. Contractul cu editura câştigătoare a licitaţiei publice se semnează de către preşedintele comisiei de licitaţie sau de către inlocuitorul acestuia şi se păstrează la prefectura, hotărârea prevăzută la pct. 80.11 din prezentele norme metodologice constituind anexa la contract.
Paragraf 80
13. Prin act adiţional, numai după ce se hotărăşte de către comisia de licitaţie, se poate efectua corectarea preţului în condiţiile prevăzute la pct. 80.05 din prezentele norme metodologice.
Paragraf 80
14. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca prin compartimentul de specialitate sa calculeze şi sa comunice la fiecare 6 luni necesarul de formulare tipizate, după cum editura are obligaţia să asigure în permanenta, din stoc, necesarul de formulare tipizate pentru toate autorităţile administraţiei publice locale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti, după caz.
Paragraf 80
15. Formatele formularelor tipizate se stabilesc de către comisiile prezentate la pct. 80.06 şi 80.07 din prezentele norme metodologice şi se consemnează ca atare în caietul de sarcini, astfel încât acestea să permită înregistrarea datelor cerute de formular şi totodată să fie realizate în condiţii de economicitate.
Paragraf 80
16. Contravaloarea formularelor tipizate şi a formularelor cu regim special se asigura din bugetele locale sau bugetele judeţene, după caz.
Paragraf 80
17. Editura nu poate utiliza alte preţuri decât cele stabilite prin hotărârea de adjudecare sau prin actul adiţional la aceasta.
Paragraf
Utilizarea altor preţuri decât cele stabilite potrivit alineatului precedent atrage rezilierea contractului, la iniţiativa comisiei de licitaţie, pe baza unei notificări vizate de prefect, depusa la editura, la direcţia generală a finanţelor publice judeteana/a municipiului Bucureşti şi adusă la cunoştinţa publică prin presa locală. Data notificării constituie data rezilierii contractului.
Paragraf 80
18. În cazul rezilierii contractului, în termen de 15 zile se organizează o noua licitaţie publică, la care editura, parte a contractului reziliat, nu mai are dreptul sa participe.
Paragraf 80
19. Următoarele anexe fac parte integrantă din prezentele norme metodologice:
litera a)
anexa nr. I - Tabloul cuprinzând impozitele şi taxele locale;
litera b)
anexa nr. II - Dictionarul cuprinzând semnificatia unor termeni şi notiuni utilizate în Ordonanţa, în normele metodologice sau care privesc activitatea de administrare a impozitelor şi taxelor locale;
litera c)
anexa nr. III - Lista formularelor cu regim special;
litera d)
anexa nr. IV - Lista formularelor tipizate;
litera e)
anexa nr. V - Modelul-cadru <>.
Paragraf
Alin. (2) şi (3) ale pct. 80.01 al art. 80 au fost introduse de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Litera a) a pct. 80.04 al art. 80 a fost modificată de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
Paragraf
Litera e) a pct. 80.19 al art. 80 a fost introdusă de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
ANX
Anexa 1*)
PRE PRE_3840
[Imagine S_PRE ID: N/A]
NTA
Notă
Paragraf
* = CAP. VI TAXA PENTRU FOLOSIREA MIJLOACELOR DE RECLAMA ŞI PUBLICITATE
Paragraf
** = CAP. VII IMPOZITUL PE SPECTACOL
Paragraf
*** = CAPITOLUL IX ALTE IMPOZITE ŞI TAXE
PRE PRE_3854
[Imagine S_PRE ID: N/A]
PRE PRE_3855
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Anexa 1 a fost modificată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 13 martie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 17 martie 2003.
Paragraf
Anexa 1 a fost modificată şi înlocuită cu anexa 1 din HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
ANX
Anexa 2*)
Paragraf
la normele metodologice
Paragraf
DICTIONARUL
Paragraf
cuprinzând semnificatia unor termeni şi notiuni utilizate în
Paragraf
Ordonanţa, în normele metodologice sau care privesc activitatea
Paragraf
de administrare a impozitelor şi taxelor locale
Paragraf 1
Acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural acţiuni care se preocupa de binele oamenilor, sunt legate de raporturile acestora în societate sau faţă de societate şi care ajuta la răspândirea culturii.
Paragraf 2
Administrare - acţiunea de a administra.
Paragraf 3
Afis - înştiinţarea imprimata, expusă public, prin care:
litera a)
se dau informaţii în legătură cu o activitate, un produs, un producător etc.;
litera b)
se anunta o manifestare artistică, competiţie sportiva, activitate artistică şi distractiva de către un organizator plătitor de impozit pe spectacole.
Paragraf 3
1. afisaj - faptul de a afişa; lipire de afişe.
Paragraf 4
Amenda - sancţiune contravenţională, stabilită prin lege, hotărâre a Guvernului sau prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, constând într-o sumă de bani, în sarcina persoanelor fizice/persoanelor juridice, pentru neîndeplinirea ori îndeplinirea necorespunzătoare a unor obligaţii cu caracter civil, administrativ sau fiscal.
Paragraf 5
Autorităţi ale administraţiei publice locale
litera a)
autorităţi deliberative: consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile judeţene;
litera b)
autorităţi executive: primării comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi primarul general al municipiului Bucureşti.
Paragraf 6
Autorizaţie de construire - act de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia se asigura aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor.
Paragraf 7
Autovehicul - vehicul, care se deplaseaza prin propulsie proprie, cu excepţia celui care circulă pe sine; poate tracta în anumite condiţii şi remorci sau semiremorci;
Paragraf 7
1. automobil - autovehicul care se utilizează în mod normal pentru transportul de persoane şi/sau bunuri ori pentru tractarea de remorci; troleibuzul este considerat automobil; nu sunt considerate automobile tractorul şi masina autopropulsata pentru lucrări;
Paragraf 7
1.1. autoturism - automobil care prin construcţie şi echipare este destinat transportului de persoane, bagajului şi/sau bunurilor acestora, având cel mult 9 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul;
Paragraf 7
1.1.1. autorulota/autocaravana - autoturism special destinat transportului şi cazarii de persoane, având cel mult 9 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul, sau locuri pe banchete care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru transportul de persoane şi dotări speciale pentru cazarea de persoane;
Paragraf 7
1.1.2. ambulanta - autovehicul special din categoria autovehiculelor având cel puţin 4 roti, destinat transportului de persoane bolnave sau ranite, echipat special în acest scop;
Paragraf 7
1.1.3. vehicul blindat - vehicul special destinat protecţiei pasagerilor şi/sau mărfurilor transportate şi care satisface cerinţele protecţiei de blindaj împotriva gloantelor;
Paragraf 7
1.1.4. automobil funerar - autovehicul destinat transportului persoanelor decedate, echipat special în acest scop;
Paragraf 7
1.2. autobuz - automobil destinat prin construcţie transportului în comun a mai mult de 9 persoane, inclusiv conducătorul, pe scaune şi, după caz, al bagajelor acestora; poate avea unul sau doua niveluri - autobuz cu etaj; poate fi solo sau articulat; autobuzul articulat consta din două sau mai multe tronsoane rigide, care se articuleaza între ele; compartimentele de pasageri situate în fiecare dintre tronsoanele rigide comunică între ele în permanenta, permitand libera circulaţie a pasagerilor; tronsoanele rigide sunt legate între ele în mod permanent, astfel încât sa nu poată fi detasate decât printr-o operaţiune necesitand mijloace tehnice care în mod normal nu se găsesc decât într-un atelier;
Paragraf 7
1.2.1. microbuz/minibuz - autobuz pentru transportul în comun de persoane, cu număr redus de locuri pe scaune, destinat prin construcţie transportului a mai mult de 9 persoane, inclusiv conducătorul, dar nu mai mult de 22 de persoane, exclusiv conducătorul;
Paragraf 7
1.2.2. autobuz urban - autobuz destinat transportului public urban sau suburban de pasageri, asezati pe scaune sau în picioare, care asigura la staţii posibilitatea unui schimb rapid de pasageri;
Paragraf 7
1.2.3. autobuz interurban - autobuz destinat transportului public interurban de pasageri, asezati pe scaune, cu posibilitatea transportului pe distanţe scurte a unui număr limitat de pasageri în picioare, pe culoar.
Paragraf 7
1.2.4. autocar - autobuz destinat transportului de persoane aşezate pe scaune, pe distanţe lungi şi în scopuri turistice, în condiţii de confort, prevăzut din construcţie cu spaţii special amenajate, în afară salonului, pentru depozitarea bagajelor; poate tracta o remorca pentru bagaje, cu respectarea condiţiilor impuse în acest domeniu;
Paragraf 7
1.2.5. troleibuz - autobuz acţionat electric, prin captarea curentului electric de la o linie de contact;
Paragraf 7
1.3. automobil mixt - automobil destinat prin construcţie transportului simultan de persoane şi bunuri în compartimente separate;
Paragraf 7
1.4. automobil utilitar/autoutilitara - automobil comercial destinat prin construcţie transportului de bunuri într-o structura închisă sau deschisă;
Paragraf 7
1.4.1. autocamion/autoutilitara camion - automobil utilitar destinat prin construcţie şi echipare transportului de bunuri pe o platforma, cu sau fără obloane, care poate fi acoperită cu prelata;
Paragraf 7
1.4.2. autofurgon/autoutilitara furgon - automobil utilitar destinat prin construcţie şi echipare transportului de bunuri într-o structura închisă;
Paragraf 7
1.4.3. automobil cu caroserie demontabila/amovibila automobil prevăzut, prin caroserie, cu posibilitatea montarii a diferite tipuri de caroserii pe acelaşi sasiu echipat;
Paragraf 7
1.5. automobil specializat/autospecializata - automobil destinat transportului de bunuri sau persoane (de exemplu: personalul - la şi de la locul de muncă), pentru care sunt prevăzute amenajări specifice;
Paragraf 7
1.6. automobil special/autospeciala - autovehicul cu caroserie închisă sau deschisă, destinat prin construcţie şi echipare efectuării de servicii şi/sau lucrări, cum este ambulanta sanitară, autovehiculul pentru transportul de persoane cu handicap locomotor etc. Autovehicule din categoriile M(2) şi M(3), altele decât autobuzele, sunt considerate automobile speciale:
Paragraf
M(2) - vehicule destinate transportului de persoane, care au, în afară locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune;
Paragraf
M(3) - vehicule destinate transportului de persoane, care au, în afară locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune şi o masa maxima ce depăşeşte 5 tone;
Paragraf 7
1.7. autotractor - autovehicul de tracţiune, destinat exclusiv sau în special tractarii de remorci;
Paragraf 7
1.7.1. autoremorcher - autotractor destinat, în principal, tractarii remorcilor grele cu protap articulat sau a unor vehicule tractate grele, putând fi prevăzut cu o platforma pentru lestare;
Paragraf 7
1.7.2. autotractor cu sa - autotractor destinat numai tractarii semiremorcilor şi prevăzut cu un dispozitiv de cuplare de tip sa, care preia o parte importanţa din masa acestora, precum şi forţele de tractare;
Paragraf 7
2. motociclu - autovehicul, în general cu doua roti amplasate într-un plan longitudinal vertical, cu suporturi sau platforma pentru sprijinirea picioarelor; poate avea şi atas sau doua roti spate laterale simetrice, caz în care trebuie să îndeplinească cerinţele pentru autovehiculele cu trei roti. În cazuri speciale, poate avea şi patru roti. El poate tracta o remorca specifică;
Paragraf 7
2.1. motocicleta - motociclu prevăzut cu părţi fixe (de exemplu: rezervor de carburant, motor) în zona genunchilor şi cu suporturi pentru sprijinirea picioarelor, având o capacitate cilindrică mai mare de 50 cmc şi o viteză maxima, prin construcţie, mai mare de 45 km/h; poate avea şi atas, care nu îi schimba încadrarea;
Paragraf 7
2.2. motoreta/moped - motociclu având o capacitate cilindrică de cel mult 50 cmc şi o viteză maxima, prin construcţie, de cel mult 45 km/h;
Paragraf 7
2.2.1. motoreta uşoară/moped uşor - motoreta având capacitatea cilindrică de cel mult 50 cmc şi o viteză maxima care nu depăşeşte 25 km/h; este asimilată/asimilat bicicletei;
Paragraf 7
2.3. scuter - motociclu fără părţi fixe în zona genunchilor, la care picioarele conducătorului se sprijină pe o platforma/podea; dacă are o capacitate cilindrică mai mare de 50 cmc şi/sau o viteză maxima, prin construcţie, mai mare de 45 km/h, este asimilat motocicletei;
Paragraf 7
2.3.1. scuter uşor - scuter având capacitatea cilindrică de cel mult 50 cmc şi o viteză maxima, prin construcţie, care nu depăşeşte 25 km/h; este asimilat motoretei uşoare;
Paragraf 7
2.4. mototriciclu - motociclu cu trei roti, cele din spate fiind amplasate simetric, având o capacitate cilindrică mai mare de 50 cmc şi/sau o viteză maxima, prin construcţie, mai mare de 45 km/h;
Paragraf 7
2.4.1. mototriciclu uşor - mototriciclu având o capacitate cilindrică mai mica de 50 cmc şi o viteză maxima, prin construcţie, care nu depăşeşte 45 km/h;
Paragraf 7
2.5. motocvadriciclu - motociclu cu patru roti, asimilat mototriciclului, având o capacitate cilindrică mai mare de 50 cmc, o putere maxima a motorului mai mica sau egala cu 15 kW şi/sau o viteză maxima, prin construcţie, de peste 45 km/h; masa vehiculului trebuie să fie mai mica de 400 kg (550 kg pentru vehiculele destinate transportului de marfa, fără a include masa acumulatorilor pentru autovehiculele electrice);
Paragraf 7
2.6. motocvadriciclu uşor - motociclu cu patru roti, asimilat mototriciclului, având o masa proprie mai mica de 350 kg, fără a include şi masa acumulatorilor în cazul vehiculelor electrice, o viteză maxima, prin construcţie, mai mica de 45 km/h şi capacitatea cilindrică mai mica de 50 cmc pentru cele echipate cu motor de aprindere prin scanteie (sau a căror putere neta maxima nu depăşeşte 4 kW în cazul altor tipuri de motoare);
Paragraf 7
3. tractor - autovehicul de tracţiune destinat prin construcţie şi echipare tractarii, impingerii şi/sau actionarii diverselor vehicule sau utilaje agricole, industriale etc.;
Paragraf 7
3.1. tractor agricol sau forestier pe roti - tractor destinat efectuării unor lucrări în agricultura şi silvicultura prin tractarea, purtarea şi, după caz, actionarea unor remorci sau utilaje speciale din aceste domenii, fiind, în general, tractor lent, cu o viteză cuprinsă între 6 şi 40 km/h; el poate fi amenajat pentru a transporta o incarcatura sau un însoţitor;
Paragraf 7
3.2. tractor monoax sau motocultor - tractor fără mecanism de direcţie, a cărui viteză maxima, prin construcţie, nu depăşeşte 25 km/h; el poate fi susţinut şi condus de un conducător pedestru sau poate fi dotat cu un carucior ori o remorca prevăzută cu scaun pentru conducător, fără însă a se depăşi o masa totală maxima autorizata de 2,5 tone, inclusiv masa motocultorului;
Paragraf 7
4. masina autopropulsata pentru lucrări - utilaj autopropulsat destinat, prin construcţie şi echipare, efectuării unor lucrări sau servicii, care circulă pe drum numai pentru a se deplasa între locul de garare şi locul unde executa lucrările, având o viteză care nu depăşeşte 30 km/h; masina autopropulsata pentru lucrări realizată pe sasiu auto, care păstrează caracteristicile de performanţă ale autovehiculului de baza din care deriva, este asimilată cu automobilul special/autospeciala;
Paragraf 7
5. autovehicul atipic - autovehicul care, prin construcţie şi echipare, nu se încadrează în nici una dintre categoriile de mai sus.
Paragraf 8
Beneficiar - persoana, colectivitate locală sau instituţie publică care are un folos din ceva; destinatar al unor bunuri materiale sau al unor servicii.
Paragraf 9
Bilanţ teritorial/balanţa teritorială - evaluare prin care se insumeaza suprafeţele de teren la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale/subdiviziuni administrativ-teritoriale, indiferent de locul situarii, de proprietarul sau de categoria de folosinţă a terenurilor, la un moment dat.
Paragraf 10
Bonificaţie - avantaj acordat contribuabililor persoane fizice, în scopul mobilizării acestora pentru achitarea integrală atât a impozitului pe clădiri, cat şi a impozitului pe teren, datorate pentru întregul an, în avans, până la primul termen de plată, respectiv 15 martie inclusiv a anului fiscal respectiv.
Paragraf 11
Borderou - document intern în care sunt înregistrate cronologic o serie de documente fiscale de încasare, într-o perioadă dată; echivalent cu jurnal sau centralizator; document care evidenţiază instituirea unor creanţe sau modificarea lor în sensul creşterii creanţei, numit de obicei borderou de debitare, sau în sensul diminuării creanţei, numit de obicei borderou de scădere.
Paragraf 12
Buget judeţean - document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile judeţului; este de natura bugetului local, dar denumit astfel pentru a putea identifica destinaţia unui venit având ca beneficiar atât comuna, oraşul sau municipiul, după caz, cat şi judeţul.
Paragraf 13
Buget local - document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile comunei, oraşului, municipiului sau sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.
Paragraf 14
Bunuri comune ale soţilor - bunuri dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi, de la data dobândirii lor. În acest sens a se vedea art. 30 din Codul familiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993, în forma actualizată, care cuprinde modificările şi completările aduse de la adoptarea sa prin Legea nr. 4/1953 până la data de 26 iulie 1993.
Paragraf 15
Bunuri proprii - bunurile fiecărui soţ, respectiv:
litera a)
bunurile dobândite înainte de încheierea căsătoriei;
litera b)
bunurile dobândite în timpul căsătoriei prin moştenire, legat sau donaţie, afară numai dacă dispunatorul a prevăzut ca ele vor fi comune;
litera c)
bunurile de uz personal şi cele destinate profesiunii unuia dintre soţi;
litera d)
bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele sau proiectele artistice, proiectele de investiţii şi inovaţii, precum şi alte asemenea bunuri;
litera e)
indemnizaţia de asigurare sau despăgubirea pentru pagube pricinuite persoanei;
litera f)
valoarea care reprezintă şi înlocuieşte un bun propriu sau bunul în care a trecut aceasta valoare.
Paragraf
În acest sens a se vedea prevederile art. 31 din Codul familiei.
Paragraf 16
Cadastru imobiliar-edilitar - cadastru de specialitate din domeniul imobiliar-edilitar, constituit ca subsistem al cadastrului general, având la baza elementele de control şi referinţa ale acestuia, în conformitate cu care se întocmesc planuri şi registre, prin inventarierea terenurilor pe categorii de folosinţă şi proprietar (din punct de vedere juridic, economic şi tehnic), a reţelelor edilitare şi a construcţiilor aferente acestora, precum şi a caracteristicilor geotehnice ale terenurilor.
Paragraf 17
Cale de rulare - ansamblu de elemente tehnice de infrastructura pe terasamente de piatra sau de beton, necesar deplasarii mijloacelor de transport terestru sau instalaţiilor/utilajelor, prin rulare pe sine;
Paragraf 17
1. (a) rula - a deplasa un corp prin rostogolire sau prin alunecare pe o cale fixa; a inainta prin intermediul unor roti sau role;
Paragraf 17
2. rulare - acţiunea de a rula şi rezultatul ei.
Paragraf 18
Categorie de folosinţă - încadrare a unui teren în funcţie de destinaţia sa, respectiv: terenuri cu construcţii, arabil, păşuni, fanete, vii, livezi, păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, terenuri cu ape, drumuri şi cai ferate, terenuri neproductive.
Paragraf 19
Certificat de urbanism - act de informare prin care primării, primarul general al municipiului Bucureşti sau preşedinţii consiliilor judeţene, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate, potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării şi stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului, precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile legale, necesare în vederea autorizării.
Paragraf 20
Cheltuieli publice locale - cheltuieli aprobate şi efectuate din bugetele locale, în limita şi cu destinaţia stabilită prin bugetul respectiv.
Paragraf 21
Clădire - construcţie care serveşte la adăpostirea de activităţi, de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaţii şi de altele asemenea; construcţie care îndeplineşte cumulativ cel puţin două condiţii, respectiv:
litera a)
este sub forma de incinta închisă;
litera b)
serveşte la desfăşurarea unei activităţi umane.
Paragraf 22
Cod de debit - în sistemele fiscale vechi se aloca un cod pentru fiecare tip de impozit şi taxa. Deoarece prin instituirea creanţelor bugetare se realiza o debitare, codul respectiv a ajuns să fie denumit "cod de debit".
Paragraf 23
Coeficient de corectie - element care prin aplicarea sa asupra unor niveluri de baza adauga la/scade din acestea valori în scopul diferentierii impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren şi a impozitului pe spectacole în cazul discotecilor şi videotecilor, pe ranguri de localităţi şi/sau zone în cadrul acestora.
Paragraf 24
Coeficient de transformare - element constant care prin aplicarea sa asupra suprafeţei utile a unei clădiri stabileşte echivalenta cu suprafaţa construită desfăşurată; serveşte la stabilirea relatiei dintre suprafaţa utila, potrivit dimensiunilor interioare dintre pereţi, şi suprafaţa construită desfăşurată, determinata pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al clădirii.
Paragraf 25
Coindivizari - persoane aflate în situaţia de indiviziune; termenul "coindivizari" desemnează coproprietarii aflaţi în indiviziune (vezi "indiviziune").
Paragraf 26
Combinaţie de vehicule - ansamblu rutier format dintr-un autovehicul şi unul sau doua vehicule tractate;
Paragraf 26
1. tren rutier de persoane - combinaţie de vehicule folosită în agricultura, formată dintr-un tractor agricol şi una sau doua remorci de persoane (muncitori agricoli), precum şi în scopuri de agrement, formată dintr-un autovehicul şi o remorca de persoane, care prin construcţie nu poate depăşi viteza de 30 km/h;
Paragraf 26
2. tren rutier de marfa - combinaţie de vehicule formată dintr-un autoremorcher şi o remorca pentru transport de bunuri ori, în agricultura, dintr-un tractor agricol şi una sau doua remorci lente;
Paragraf 26
3. vehicul articulat - combinaţie de vehicule formată dintr-un autotractor cu sa şi o semiremorca;
Paragraf 26
4. tren rutier pentru materiale lungi - combinaţie de vehicule formată dintr-un autoremorcher şi o remorca atipica (axa simpla sau dubla, cu platforma de încărcare), legătură dintre autovehicule fiind asigurata prin materialele lungi transportate (ţevi, busteni etc.), precum şi printr-un sistem de siguranţă suficient de robust, care să facă imposibila desprinderea remorcii de vehicul în orice situaţii (pante mari, franare brusca etc.).
Paragraf 27
Comerciant - persoana ce face fapte de comerţ, având comerţul ca profesiune obişnuită, în condiţiile legii; statul şi unităţile administrativ-teritoriale nu au calitatea de comerciant.
Paragraf 28
Compartiment de specialitate - structura funcţională constituită la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale din unul sau mai mulţi funcţionari publici, având ca obiect al activităţii atribuţii privind stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea ori încasarea impozitelor şi taxelor locale. Potrivit uzantei, "compartiment de specialitate" este sinonim cu "compartimentul de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale", astfel cum este prevăzut în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.
Paragraf 29
Compensare - modalitate de stingere a creanţelor bugetare cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la bugetul local, până la concurenta celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cat şi cea de debitor al aceluiaşi buget local.
Paragraf 30
Constatare - stabilirea situaţiei sau a stării unui lucru, a existenţei unui fapt, a unui adevăr; acţiunea de a constata şi rezultatul ei; a consemna într-un document cele observate.
Paragraf 31
Construcţii speciale - acele construcţii care nu sunt realizate sub forma de incinta sau care sunt realizate sub forma de incinta, dar nu sunt destinate desfăşurării unei activităţi; altfel spus, construcţie care:
litera a)
nu este realizată sub forma de incinta închisă; sau
litera b)
dacă este realizată sub forma de incinta închisă, nu serveşte la desfăşurarea unei activităţi umane.
Paragraf 32
Contract/convenţie - act juridic civil constând în acordul de voinţa între doua sau mai multe persoane, încheiat în scopul de a crea, de a modifica sau de a stinge între ele drepturi şi obligaţii; condiţiile esenţiale pentru validitatea contractelor sunt: capacitatea de a contracta, consimţământul valabil al părţii ce se obliga, un obiect determinat şi o creanta licita;
Paragraf 32
1. contract de concesiune - acord de voinţa prin efectul căruia o persoană, numita concedent, transmite pentru o perioadă determinata, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, numita concesionar, care acţionează pe riscul şi pe răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de exploatare a unui bun, a unei activităţi sau a unui serviciu public, în schimbul unei redevenţe; contractul de concesiune are ca obiect bunurile proprietate publică ori privată a statului, a judeţului, a oraşului sau a comunei, activităţile şi serviciile publice de interes naţional sau local; a se vedea în acest sens Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 30 noiembrie 1998;
Paragraf 32
1.1. redeventa - suma de bani care se plăteşte periodic, la date fixe, pe toată durata contractului de concesiune;
Paragraf 32
2. contract de leasing - cuprinde minimum următoarele elemente:
litera a)
părţile în contractul de leasing:
Paragraf
a.1. locatorul/finantatorul;
Paragraf
a.2. utilizatorul;
litera b)
descrierea exactă a bunului care face obiectul contractului de leasing;
litera c)
valoarea totală a contractului de leasing;
litera d)
valoarea ratelor de leasing şi termenul de plată a acestora;
litera e)
perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului;
litera f)
clauza privind obligaţia asigurării bunului.
Paragraf
Părţile pot conveni şi alte clauze.
Paragraf
Contractul de leasing nu se poate încheia pe un termen mai mic de un an.
Paragraf
Contractul de leasing constituie titlu executoriu, dacă utilizatorul nu preda bunul în următoarele situaţii:
litera a)
la sfârşitul perioadei de leasing, dacă utilizatorul nu a formulat opţiunea cumpărării bunului sau a prelungirii contractului;
litera b)
în cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului;
Paragraf 32
2.1. contractul de leasing financiar - cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la pct. 32.2, următoarele:
litera a)
valoarea iniţială a bunului;
litera b)
clauza privind dreptul de opţiune al utilizatorului cu privire la cumpărarea bunului şi la condiţiile în care acesta poate fi exercitat;
Paragraf 32
3. contract de locaţiune/închiriere - acel contract pe baza căruia o persoană, numita locator, se obliga să asigure altei persoane, numita locatar (chiriaş), folosinţă integrală sau parţială a unui bun sau prestarea unui serviciu pe o durată de timp determinata, în schimbul unui preţ convenit de părţile contractante.
Paragraf 33
Contribuabil - persoana fizica sau juridică obligată prin lege să contribuie la cheltuielile publice prin impozite şi taxe şi care răspunde pentru plata acestora.
Paragraf 34
Control - analiza permanenta sau periodică a unei activităţi, a unei situaţii etc., pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de imbunatatire.
Paragraf 35
Cota - parte cu care cineva participa la realizarea unui venit, la o cheltuiala comuna; parte care îi revine cuiva în urma unei repartizari, a unei imparteli;
Paragraf 35
1. cota-parte - cota de proprietate care îi revine din proprietatea comuna fiecărui apartament proprietate individuală şi care este înscrisă în actul de proprietate; în situaţia în care cotele-părţi nu sunt înscrise în actele de proprietate, ele vor fi stabilite corespunzător cu raportul dintre suprafaţa utila a fiecărui apartament şi totalul suprafeţelor utile ale tuturor apartamentelor din imobil.
Paragraf 36
Creanta - drept conferit unui creditor de a obţine de la un debitor, la un anumit termen, o sumă de bani sau alte bunuri ori valori echivalente, plus dobânda accesorie; drept subiectiv patrimonial relativ, exprimand indreptatirea creditorului de a pretinde debitorului îndeplinirea obligaţiei corelative de a da, a face sau a nu face ceva; dreptul conferit creditorului de a obţine de la debitor sa dea, să facă sau sa nu facă ceva; act care stabileşte acest drept; creanta constituie un activ pentru creditor şi un pasiv pentru debitor; vezi şi creanţe bugetare;
Paragraf 36
1. creanţe bugetare/fiscale - impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora, respectiv dobânzi, penalităţi şi penalităţi de întârziere;
Paragraf 36
2. colectare a creanţelor bugetare - exercitare a funcţiei administrative care conduce la stingerea creanţelor bugetare şi a creanţelor debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, în condiţiile legii.
Paragraf 37
Culte religioase recunoscute oficial în România:
Paragraf 37
1. Biserica Ortodoxa Română
Paragraf 37
2. Biserica Româno-Catolica
Paragraf 37
3. Biserica Română Unita cu Roma (Greco-Catolica)
Paragraf 37
4. Biserica Reformata (Calvina)
Paragraf 37
5. Biserica Evanghelica Lutherana de Confesiune Augustana (C.A.)
Paragraf 37
6. Biserica Evanghelica Lutherana Sinodo-Presbiteriala (S.P.)
Paragraf 37
7. Biserica Unitariana
Paragraf 37
8. Biserica Armeana
Paragraf 37
9. Cultul Crestin de Rit Vechi
Paragraf 37
10. Biserica Creştină Baptista
Paragraf 37
11. Cultul Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolica
Paragraf 37
12. Biserica Creştină Adventista de Ziua a Şaptea
Paragraf 37
13. Cultul Crestin după Evanghelie
Paragraf 37
14. Biserica Evanghelica Română
Paragraf 37
15. Cultul Musulman
Paragraf 37
16. Cultul Mozaic.
Paragraf 38
(A) datora - a avea obligaţia stabilită prin lege să contribuie prin plata impozitelor şi taxelor la cheltuielile publice.
Paragraf 39
Debit - ceea ce datorează o persoană fizica sau juridică, dându-i calitatea de debitor în relaţia cu statul sau cu unitatea administrativ-teritorială, în calitatea acestora de persoane juridice creditoare; în contabilitatea în partida dubla, este coloana din stanga unui cont, în care sunt înregistrate sumele ce constau dintr-o creanta, intrari de bunuri sau valori în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale sau a unei cheltuieli.
Paragraf
Având în vedere ca sumele calculate la un moment dat de către compartimentul de specialitate ca fiind datorate de un contribuabil se înregistrează ca debit în contul respectiv, creanţele sunt numite "debite", de unde şi termenii "debitare iniţială" şi "debitare" pentru stabilirea şi individualizarea unor obligaţii.
Paragraf 39
1. Debit iniţial/debitare iniţială - creanta bugetară stabilită la începutul anului fiscal sau la data declarării de către contribuabil a unui obiect impozabil.
Paragraf 40
Declaraţie de impunere - relatare facuta în scris de către o persoană fizica în nume propriu sau ca reprezentanta a unei persoane juridice, prin completarea unui formular care serveşte pentru documentarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a compartimentelor de specialitate ale acestora, după caz, asupra materiei impozabile şi elementelor necesare pentru constatarea acesteia şi stabilirea impozitelor şi/sau taxelor locale respective.
Paragraf 41
(A) demola - a darama o construcţie sau un element de construcţie;
Paragraf 41
1. demolare - acţiunea de a demola şi rezultatul ei; daramare.
Paragraf 42
(A) deţine - a avea în stapanire sau în păstrare un bun material; a dispune de un bun, a poseda, a avea.
Paragraf 43
Devălmăşie - forma de stapanire sau de folosire în comun a pământurilor din hotarul satului, specifică obstii satului; drept de proprietate pe care doua sau mai multe persoane, numite devălmaşi, îl au asupra aceluiaşi bun nedivizat între ele în cote-părţi.
Paragraf 44
(A) dezafecta - a schimba destinaţia unui imobil.
Paragraf 45
(A) dezmembra - a descompune, a împărţi, a desface în mai multe părţi; a desfiinta un bun în urma unei astfel de acţiuni;
Paragraf 45
1. dezmembrare - faptul de a dezmembra.
Paragraf 46
Diferenţiat - care se deosebeşte; se referă la stabilirea sau determinarea, după caz, a impozitelor ori a taxelor locale în funcţie de caracteristicile specifice ale obiectelor impozabile/taxabile sau ale bazei de calcul.
Paragraf 47
Distrugere - acţiunea de a distruge un bun şi rezultatul ei; nimicire, daramare, ruinare; aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun;
Paragraf 47
1. distrus - nimicit, dărâmat, ruinat; în stare de neîntrebuinţare.
Paragraf 48
(A) dobândi - a obţine un bun impozabil sau taxabil, a deveni proprietarul unui obiect impozabil sau taxabil;
Paragraf 48
1. dobândire - faptul de a dobândi un bun impozabil sau taxabil.
Paragraf 49
Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblul de documente scrise şi desenate referitoare la un teritoriu delimitat, prin care se analizează situaţia existenta şi se stabilesc obiectivele şi măsurile de dezvoltare pe o perioadă determinata, având următoarea structura: planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, regulamentul general de urbanism şi regulamentele locale de urbanism, avizate şi aprobate, potrivit legii.
Paragraf 50
Domeniu public - priveşte bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public; poate fi de interes naţional, caz în care proprietatea, în regim de drept public, aparţine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea, în regim de drept public, aparţine unităţilor administrativ-teritoriale (comune, oraşe, municipii, judeţe).
Paragraf 51
Domiciliu - priveşte persoana fizica şi reprezintă adresa din localitatea în care aceasta îşi are locuinta statornică.
Paragraf 52
Egalizare financiară - protejarea unităţilor administrativ-teritoriale cu o situaţie mai grea din punct de vedere financiar necesita instituirea de proceduri de egalizare financiară sau de măsuri echivalente, destinate sa corecteze efectele repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de finanţare, precum şi a sarcinilor fiscale care le incumba. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să restrângă libertatea de opţiune a autorităţilor administraţiei publice locale în sfera lor de competenţa; a se vedea în acest sens prevederile art. 9 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997.
Paragraf 53
Exigibil - priveşte creanta bugetară a carei executare poate fi cerută, în condiţiile legii, de către funcţionarii publici din cadrul compartimentelor de specialitate.
Paragraf 54
(A) exonera - a scuti un contribuabil, total sau parţial, de o creanta bugetară;
Paragraf 54
1. exonerare - acţiunea de a exonera şi rezultatul ei; eliberarea de răspundere a unei persoane care nu-şi exercită obligaţia din cauze străine de voinţa sa.
Paragraf 55
Evidenta analitica - evidenta condusă pe fiecare contribuabil, obiect impozabil, creanta, plata în parte.
Paragraf 56
Evidenta sintetică - evidenta condusă prin consolidarea înregistrărilor individuale din evidenta analitica, urmărindu-se situaţia totalizata de obicei la nivel de venit (tip de impozit).
Paragraf 57
Executare silită - procedura prin intermediul căreia autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimentele de specialitate ale acestora, în temeiul unui titlu executoriu, constrang cu ajutorul autorităţilor/ instituţiilor publice competente pe contribuabilul care nu a executat obligaţia înscrisă în titlu, asigurându-se în acest fel încasarea creanţelor bugetului local; modalitate de încasare de către compartimentele de specialitate a creanţelor bugetare datorate de contribuabili.
Paragraf 58
Facilităţi fiscale - diminuare a unor obligaţii de plată către bugetul local în favoarea anumitor contribuabili sau categorii de contribuabili, în limitele şi în condiţiile legii; facilităţile fiscale constau în:
litera a)
scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii;
litera b)
înlesniri la plata pentru obligaţiile bugetare restante, respectiv:
Paragraf
b.1. eşalonări la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii bugetare;
Paragraf
b.2. amânări la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii bugetare;
Paragraf
b.3. eşalonări la plata dobânzilor şi/sau a penalitatilor de orice fel;
Paragraf
b.4. amânări şi/sau scutiri ori amânări şi/sau reduceri de dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere.
Paragraf
Procedura de acordare a înlesnirilor la plata se stabileşte prin legi speciale.
Paragraf 59
Fanarie - sura, magazie unde se păstrează fanul.
Paragraf 60
Finanţe publice locale - totalitatea mijloacelor băneşti de care dispun autorităţile administraţiei publice locale şi care sunt necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor lor; reprezintă gestiunea resurselor financiare, a cheltuielilor, precum şi a datoriilor unităţilor administrativ-teritoriale în calitatea acestora de persoane juridice.
Paragraf 61
Firma - element constructiv aplicabil pe clădire sau independent, pe care se inscriptioneaza date de identificare a unei autorităţi, instituţii publice, societăţi comerciale, asociaţii, fundaţii, federaţii, denumirea comercială, obiectul de activitate sau orice alt text specific, sub care o persoană fizica sau juridică îşi exercită activitatea într-o clădire sau într-o incinta;
Paragraf 61
1. denumire - element de identificare a persoanei juridice, care se compune dintr-un cuvânt sau din mai multe cuvinte stabilite prin actul de constituire şi/sau statut şi înregistrate la autorităţile publice competente, în vederea distingerii acestui subiect de drept de alte participante la raporturile juridice; denumirea are acelaşi rol în cazul persoanei juridice ca şi numele pentru persoana fizica.
Paragraf 62
Folosinţă - dreptul de a folosi un bun.
Paragraf 63
Hambar - magazie în care se păstrează produse agricole sau alte produse.
Paragraf 64
Impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestatie şi nerambursabilă, efectuată de către administraţia publică pentru satisfacerea necesităţilor de interes public;
Paragraf 64
1. (a) impozita - a impune, a prevedea perceperea unui impozit;
Paragraf 64
2. impozitare - acţiunea de a impozita;
Paragraf 64
3. impozabil(a) - care poate fi sau care este supus(a) unui impozit.
Paragraf 65
Indiviziune - notiune care în materia lichidării succesiunii este rezultatul transmisiunii ereditare a bunurilor succesorale, drepturi neindividualizate şi care nu pot fi determinate decât prin operaţiunea partajului; nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune; drept de proprietate pe care doua sau mai multe persoane îl au, pe cote-părţi, asupra unor bunuri privite ca o totalitate nedivizata.
Paragraf 66
Incinta - spaţiu (mare) închis în interiorul unei clădiri sau suprafaţa de teren imprejmuita sau convenţional delimitata, afectată unei anume activităţi;
Paragraf 66
1. incinta folosită pentru activităţi economice spaţiu utilizat în scopuri comerciale, profesionale, de locuit sau altele asemenea ce exced destinaţiilor specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri.
Paragraf 67
Inflaţie - dezechilibru de ansamblu al economiei care consta în apariţia sau creşterea discrepantei dintre masa monetara şi oferta de bunuri faţă de situaţia existenta anterior, poate fi sesizată prin doua tendinte majore strâns legate între ele, respectiv: creşterea generalizata a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor.
Paragraf 68
Informaţie de interes public - orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori forma sau de modul de exprimare a informatiei.
Paragraf 69
Instituţie publică - denumire generica ce include Parlamentul, Administraţia Prezidentiala, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora.
Paragraf 70
Inventarierea materiei impozabile - operaţiune ce priveşte identificarea obiectelor impozabile sau taxabile, după caz, precum şi a celorlalte elemente referitoare la baza de calcul pe care se fundamentează evaluarea veniturilor bugetare la un moment dat; baza de calcul poate fi:
litera a)
aceeaşi cu obiectul impozabil sau taxabil în cazul în care aceasta reprezintă:
Paragraf
a.1. valoarea, profitul, preţul sau tariful, de exemplu: impozitul pe venit, impozitul pe profit;
Paragraf
a.2. suprafaţa terenului, de exemplu: impozitul pe teren sau taxa pe teren, unde obiectul impozabil este terenul, iar baza de calcul este suprafaţa acestuia, exprimată în mp;
litera b)
diferita de obiectul impozabil sau taxabil, de exemplu: taxa asupra succesiunilor, unde obiectul taxabil îl constituie dezbaterea succesiunii şi actele întocmite cu acest prilej, iar baza de calcul este valoarea acesteia; în situaţia impozitului pe clădiri, unde obiectul impozabil este imobilul-clădire, iar baza de calcul este valoarea impozabilă/de inventar a clădirii.
Paragraf 71
Încetare - termen folosit pentru a indica de obicei încetarea deţinerii unei proprietăţi şi, prin extensie, a oricărui bun impozabil.
Paragraf 72
Leasing - tehnica de credit profesional bazată pe un contract de leasing (închiriere de echipamente mobiliare şi imobiliare), însoţit de o promisiune de vânzare în favoarea locatorului;
Paragraf 72
1. leasing financiar - este operaţiunea de leasing care îndeplineşte una sau mai multe dintre următoarele condiţii:
litera a)
riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul încheierii contractului de leasing;
litera b)
părţile au prevăzut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;
litera c)
utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului, iar preţul de cumpărare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (de piaţa) pe care acesta o are la data la care opţiunea poate fi exprimată;
litera d)
perioada de folosire a bunului în sistem de leasing acoperă cel puţin 75% din durata normata de utilizare a bunului, chiar dacă în final dreptul de proprietate nu este transferat.
Paragraf 73
Locator/chiriaş - persoana care locuieşte într-o clădire, în calitate de chiriaş.
Paragraf 74
Locator - persoana care da în locatie un bun, pe bază de contract de locaţiune.
Paragraf 75
(A) majoră - a face mai mare, a spori un impozit, o taxa;
Paragraf 75
1. majorare - acţiunea de a majoră şi rezultatul ei;
Paragraf 75
1.1. majorare anuală - creştere a impozitelor şi taxelor locale stabilită prin hotărâre de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene, cu până la 50%;
Paragraf 75
1.2. majorare/majorare de întârziere - notiuni consacrate până la intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, care, începând cu data de 1 ianuarie 2003, se înlocuiesc cu noţiunea de dobânzi; suma de bani pe care colectivitatile locale, prin compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, o încasează în plus ca sancţiune aplicată celor care depun cu întârziere declaraţia de impunere, precum şi celor care întârzie plata impozitelor şi taxelor locale;
Paragraf 75
1.3. majorare evidenţiată - majorare determinata la sfârşitul anului fiscal pentru neplata impozitelor şi taxelor locale, care se înregistrează ca atare în anul fiscal următor.
Paragraf 76
Mansarda - încăpere sau ansamblu de încăperi locuibile, aşezate imediat sub acoperis; etaj situat imediat sub acoperisul unei clădiri.
Paragraf 77
Masa totală maxima autorizata - masa totală maxima a vehiculului sau a ansamblului de vehicule încărcate, autorizata pentru circulaţia pe drumurile publice din România, conform legislaţiei în vigoare; ea nu poate să depăşească masa totală tehnic admisibilă, stabilită de constructor.
Paragraf 78
Materie impozabilă - multimea obiectelor impozabile sau taxabile, cum ar fi: clădirile, terenurile, mijloacele de transport, vehiculele lente, afisele, panourile publicitare, firmele instalate la locul exercitării activităţii, succesiunile etc.
Paragraf 79
Matricola - registru fiscal în care se înscriu, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale/sector al municipiului Bucureşti, contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice, cu elementele de identificare a acestora, precum şi impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa pe teren, precum şi taxa asupra mijloacelor de transport, pe care le datorează, având la baza declaraţiile de impunere şi procesele-verbale pentru stabilirea impozitelor şi taxelor locale respective.
Paragraf 80
Mediu - ansamblu de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale de interactiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale; a se vedea în acest sens prevederile Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 17 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Paragraf 81
Membru de familie - persoana aparţinând unei familii; familia reprezintă forma socială de baza, intemeiata prin căsătorie şi care consta din soţ, sotie şi din copiii acestora.
Paragraf 82
Modificare - acţiunea de a modifica şi rezultatul ei; se referă la apariţia unor situaţii în care elementele obiectelor impozabile ori ale bazei de calcul se modifica, ceea ce conduce la modificarea impozitelor şi taxelor locale respective; pentru anumite obiecte impozabile, şi schimbarea domiciliului/sediului contribuabilului conduce la modificarea impozitului respectiv (de exemplu: clădirile cu destinaţia de locuinta, al căror impozit este determinat în funcţie şi de adresa de domiciliu a persoanei fizice, în cazul deţinerii a doua sau mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta).
Paragraf 83
Moştenitor - persoana care mosteneste bunuri materiale sau care devine, prin succesiune, beneficiarul unui drept;
Paragraf 83
1. moştenitor aflat în indiviziune - persoana care împreună cu una sau mai multe persoane, denumite comostenitori, au drepturi neindividualizate asupra bunurilor succesorale; individualizarea poate fi determinata numai prin operaţiunea partajului.
Paragraf 84
Norma juridică - regula de conduita cu caracter general şi impersonal, stabilită de autorităţile publice competente, prin lege sau alte acte normative specifice fiecărei autorităţi; are caracter obligatoriu şi, în caz de nerespectare, se aplică sancţiuni, iar atunci când este cazul, este impusa prin constrângere, pe calea utilizării forţei publice;
Paragraf 84
1. norma metodologică - norma juridică emisă numai pe baza şi în executarea unui act normativ superior celui prin care se aproba norma metodologică respectiva; se limitează strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora; în preambulul normelor metodologice se indica expres actul normativ superior pe care se întemeiază.
Paragraf 85
Obiect impozabil - bun sau venit impozabil ori taxabil; orice bun sau serviciu supus impozitării ori taxarii, după caz, în conformitate cu legea; element patrimonial care este supus impozitării sau taxarii.
Paragraf 86
Panou - plansa de lemn, de carton etc., de marimi variate, pe care se lipesc afişe, se scriu lozinci etc.
Paragraf 87
Parte - ceea ce se desprinde dintr-un tot, dintr-un ansamblu.
Paragraf 88
Patule - construcţie cu pereţi din sipci, de nuiele impletite etc., ridicată pe un postament la mica înălţime deasupra solului, care serveşte la păstrarea porumbului în stiuleti.
Paragraf 89
Penalitate - sancţiune bănească instituită şi aplicată pentru depăşirea termenelor de:
litera a)
depunere a declaraţiilor de impunere;
litera b)
plata a creanţelor bugetare, inclusiv a obligaţiilor bugetare reţinute la sursa.
Paragraf 90
Persoana fizica - omul luat individual, în calitate de subiect de drept civil, fiind titularul unor drepturi şi obligaţii ce alcătuiesc conţinutul raportului juridic civil; numai oamenii pot fi subiecti ai unor raporturi juridice civile, conduita umană fiind unicul obiect al reglementării juridice;
Paragraf 90
1. persoana cu handicap - persoana care are un dezavantaj cauzat de unele deficiente fizice, senzoriale, psihice sau mentale, care o împiedica sau îi limitează accesul normal şi în condiţii de egalitate la viaţa socială, potrivit vârstei, sexului, factorilor sociali, materiali şi culturali, necesitand măsuri de protecţie specială în vederea integrării ei sociale.
Paragraf 91
Persoana juridică - entitate, reprezentată de una sau mai multe persoane fizice, constituită cu respectarea cerinţelor legale de fond şi de forma, de sine stătătoare, ce are un patrimoniu distinct, în scopul desfăşurării unei activităţi specifice, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta.
Paragraf 92
(A) plati - a stinge o creanta bugetară;
Paragraf 92
1. plata - modalitate de stingere a creanţei bugetare pe cale voluntara de către debitor;
Paragraf 92
1.1. plata anticipata - plata unei sume de bani înainte de prestarea unui serviciu sau de termenul de plată prevăzut de lege;
Paragraf 92
1.2. plata cu anticipatie - plata integrală a impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren până la data de 15 martie inclusiv a anului fiscal;
Paragraf 92
1.3. plata în rate - operaţiunea de plată fractionata sau fracţiunea din suma totală care se achită eşalonat;
Paragraf 92
2. plătitor - persoana care face plata şi care poate fi:
litera a)
debitorul; sau
litera b)
o altă persoană în numele debitorului.
Paragraf 93
Pod - spaţiul dintre acoperis şi planseul superior al unei clădiri.
Paragraf 94
Poprire:
Paragraf
- în general: modalitate de executare silită a unei obligaţii care se realizează prin indisponibilizarea altei obligaţii pe care debitorul urmărit o are faţă de un debitor al său (terţ poprit); forma de executare silită, prin care creditorul bugetar urmăreşte sumele reprezentând venituri şi disponibilitati băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terţe persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului şi/sau le vor deţine terţii în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente, blocand sumele cuvenite acestuia în mâinile terţului poprit şi obligandu-l sa verse direct, pe seama lui, din suma respectiva atât cat îi datorează debitorul;
Paragraf
- procedura în materia impozitelor şi taxelor locale: poprirea asupra veniturilor debitorului, persoana fizica sau juridică, se înfiinţează de către compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, în calitate de organ de executare, printr-o adresa care va fi trimisa terţului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu; poprirea nu este supusă validării;
Paragraf 94
1. poprire asiguratorie - procedura administrativă prealabilă începerii procedurii de executare silită, constând în instituirea, prin decizie motivată a creditorului bugetar, a unei măsuri asiguratorii asupra veniturilor debitorului, atunci când exista pericolul ca acesta să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea/patrimoniul.
Paragraf 95
Prescripţie - mijloc de dobândire sau pierdere a unui drept prin trecerea timpului ori stingerea unui drept la acţiune prin neexecutarea lui în termenul prevăzut de lege; modalitate de stingere a creanţelor bugetare;
Paragraf 95
1. termen de prescripţie - intervalul de timp înăuntrul căruia creditorul bugetar are dreptul de a cere executarea silită privind o creanta bugetară; acest drept se prescrie în termen de 5 ani de la data încheierii anului fiscal în care a luat naştere acest drept; termenul de prescripţie începe la data când, potrivit legii, se naşte dreptul de a cere executarea silită.
Paragraf 96
Procedura - ansamblu de principii, reguli şi forme juridice pe care îl utilizează autorităţile/instituţiile/ serviciile publice pentru realizarea atribuţiilor lor;
Paragraf 96
1. procedura privind indexarea/majorarea anuală şi preluarea la bugetele locale a unor resurse financiare ansamblu de principii, reguli şi forme juridice pe care îl utilizează autorităţile/instituţiile/serviciile publice, în scopul asigurării unui cadru unitar în materia impozitelor şi taxelor locale, pentru realizarea atribuţiilor lor referitoare la:
litera a)
indexarea anuală a impozitelor şi taxelor locale;
litera b)
majorarea anuală a impozitelor şi taxelor locale cu până la 50%;
litera c)
administrarea taxelor judiciare de timbru, a taxelor de timbru pentru activitatea notarială şi a taxelor extrajudiciare de timbru, ca resurse financiare cuvenite bugetelor locale, de natura taxelor locale, inclusiv procedura de egalizare financiară.
Paragraf 97
Proces-verbal de constatare a contravenţiei - act prin care se constata contravenţia, încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite generic agenţi constatatori;
Paragraf 97
1. contravenţie - fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată ca atare prin lege, prin hotărâre a Guvernului ori prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Paragraf 98
Proprietate - dreptul pe care îl are cineva de a se bucura şi de a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele prevăzute de lege; proprietatea este publică sau privată; noţiunea de proprietate se extinde atât asupra bunurilor corporale (proprietate mobiliară sau imobiliară), cat şi a celor necorporale (proprietate intelectuală, proprietatea numelui); atributele proprietăţii sunt:
litera a)
dreptul de a se servi de bun;
litera b)
dreptul de folosinţă, de fructe şi venituri;
litera c)
dreptul de a dispune de bun;
Paragraf 98
1. proprietar - persoana fizica sau persoana juridică care are dreptul de proprietate asupra unui bun;
Paragraf 98
2. proprietate privată - forma de proprietate în care bunurile aparţin unei persoane fizice/persoane juridice şi/sau unui grup de persoane fizice/persoane juridice, inclusiv statului ori unităţilor administrativ-teritoriale; în cazul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri constituie domeniul privat, care este alcătuit din bunuri mobile şi imobile, altele decât cele care aparţin domeniului public;
Paragraf 98
3. proprietate publică - forma de proprietate în care bunurile aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale; a se vedea în acest sens pct. 50 din prezenta anexa.
Paragraf 99
Propriu - care aparţine, în mod exclusiv, cuiva personal.
Paragraf 100
Publicitate - orice formă de prezentare a unei activităţi industriale, artizanale sau liber-profesioniste, având ca scop promovarea vânzării de bunuri şi servicii, de drepturi şi obligaţii; a se vedea în acest sens prevederile Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 2 august 2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Paragraf 101
Punct de lucru - un centru de activitate din structura unui agent economic cu personalitate juridică, cu minimum 5 angajaţi cu contract individual de muncă pe perioada nedeterminată, care are un caracter fix sau permanent, cum ar fi un birou, un sediu secundar, o fabrica, un magazin, un atelier, o mina, un put petrolier, sonde, gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale şi altele asemenea.
Paragraf 102
Ramasita - creanta bugetară nestinsa până la sfârşitul anului fiscal şi evidenţiată ca atare în rolul nominal unic la închiderea anuală a acestuia; aceste creanţe bugetare se înscriu în lista de ramasita la data de 31 decembrie şi se evidenţiază sub aceasta denumire în anul fiscal următor.
Paragraf 103
Răspundere - faptul de a răspunde; obligaţia de a răspunde de îndeplinirea unei acţiuni, atribuţii, îndatoriri etc.; responsabilitate; a obliga pe cineva sa dea socoteala de faptele sale, ca urmare a responsabilităţii asumate; ea intervine în cazul încălcării unor reguli de muncă, a dispoziţiilor legale administrative, disciplinare, civile, penale etc.;
Paragraf 103
1. răspundere solidară - faptul de a răspunde în egala măsura şi împreună doua sau mai multe persoane.
Paragraf 104
Real - care exista în realitate, obiectiv, adevărat.
Paragraf 105
Reclama - activitate (comercială) prin care se urmăreşte pe calea publicităţii (prin tiparituri, radio, televiziune, cinematograf, internet etc.) suscitarea, castigarea interesului public asupra anumitor mărfuri, a unor cărţi, a unui spectacol, a folosirii unor servicii; răspândire de informaţii elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-i crea renume sau popularitate; articol (dintr-o publicaţie), afis, pancarta, panou, prospect etc., prin care se face reclama.
Paragraf 106
Reducere - acţiunea de a reduce şi rezultatul ei; micşorare, scădere, diminuare a unor impozite şi/sau taxe locale, în condiţiile legii, cu până la 100%.
Paragraf 107
Registru agricol - document oficial de evidenta primara-unitară în care se înscriu date privind persoanele fizice şi persoanele juridice cu domiciliul/reşedinţa/ sediul la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale, bunurile acestora de natura clădirilor, terenurilor şi mijloacelor de transport, precum şi date privind orice alte persoane fizice sau persoane juridice care deţin în proprietate clădiri şi/sau terenuri în unitatea administrativ-teritorială respectiva, constituind:
litera a)
sursa de date pentru înfăptuirea pe plan local a unor politici ale administraţiei publice: politica fiscală, politica agrară, politica protecţiei sociale, politica edilitara, politica sanitară, politica educaţională etc.;
litera b)
baza de date pentru satisfacerea unor solicitări ale cetăţenilor, ca de exemplu: eliberarea documentelor doveditoare privind proprietatea asupra animalelor în vederea vânzării în târguri şi oboare, calitatea de producător în vederea vânzării produselor agricole pe piaţa, întocmirea sesizării deschiderii procedurii succesorale privind autorii succesiunilor şi bunurile succesorale ale acestora;
litera c)
sursa administrativă de date pentru sistemul informaţional statistic.
Paragraf 108
Registru pentru evidenta veniturilor/registru de partizi-venituri - evidenta specifică activităţii fiscale, din categoria evidentelor sintetice, reprezentând evidenta centralizata a debitelor, precum şi a încasărilor creanţelor bugetare, înregistrate cronologic, în care se indica la sfârşitul lunii, pentru fiecare tip de venit, soldul precedent, total debitari, total creditări şi soldul curent/final.
Paragraf 109
Remiza - construcţie prevăzută cu instalatie de spalare şi de ventilare, precum şi cu un mic atelier de reparaţii, folosită pentru adăpostirea autovehiculelor, a uneltelor, a locomotivelor, a vagoanelor etc.
Paragraf 110
Remorca/vehicul tractat - vehicul fără motor, destinat prin construcţie să fie tractat de autovehicule;
Paragraf 110
1. remorca utilitara - vehicul tractat, destinat transportului de marfa, fără amenajări speciale;
Paragraf 110
1.1. remorca utilitara camion - remorca destinată prin construcţie şi echipare transportului de bunuri pe o platforma cu sau fără obloane, care poate fi acoperită cu prelata;
Paragraf 110
1.2. remorca utilitara furgon - remorca destinată prin construcţie şi echipare transportului de bunuri într-o structura închisă;
Paragraf 110
2. remorca specializată - remorca dotată cu amenajări specifice, destinată transportului unei anumite categorii de bunuri, ca de exemplu: containere, animale, materiale în vrac (în remorci basculabile);
Paragraf 110
3. remorca specială - remorca cu platforma coborâtă pentru transporturi foarte grele, remorca dotată cu amenajări specifice, destinată prin construcţie efectuării de servicii şi/sau de lucrări speciale, ca de exemplu: remorca echipata cu grupuri electrogene, motocompresoare, macarale, bucatarii de campanie, staţii radio, dormitoare de campanie, maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte, vagoane de circ etc.;
Paragraf 110
4. rulota/caravana - remorca echipata cu axa centrala, destinată, prin construcţie şi amenajări specifice, cazarii de persoane;
Paragraf 110
5. remorca lenta - vehicul tractat care, prin construcţie, inclusiv construcţia dispozitivului de cuplare, poate fi tractat numai de tractoare agricole sau forestiere, cu o viteză maxima care nu depăşeşte 30 km/h; din această categorie fac parte remorci agricole, forestiere, destinate construcţiilor, pavilioane apicole etc.;
Paragraf 110
6. remorca de persoane - remorca lenta pentru transportul de persoane în agricultura sau în activităţi extractive (poate avea şi amenajări pentru cazare ori pentru efectuarea unor lucrări) sau pentru transportul turistilor în zone de agrement, care poate fi tractata numai de autovehicule având o viteză maxima, prin construcţie, ce nu depăşeşte 30 km/h;
Paragraf 110
7. remorca atipica - remorca ce, prin construcţie şi echipare, nu se încadrează în nici una dintre categoriile de mai sus.
Paragraf 111
Resurse financiare locale - totalitatea veniturilor bugetelor locale evidentiate în acestea într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare, precis determinate în funcţie de provenienţă lor.
Paragraf 112
Reşedinţa - adresa la care persoanele fizice locuiesc temporar, alta decât cea de domiciliu.
Paragraf 113
Rol nominal unic - fişa unica a contribuabilului care conţine elemente de identificare, precum şi creanţele bugetare ale acestuia la nivelul comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, individualizata printr-un număr de rol, începând cu nr. 1 şi până la numărul care asigura înregistrarea tuturor contribuabililor.
Paragraf 114
Rural - notiune generica prin care se individualizează localităţile în care:
litera a)
majoritatea forţei de muncă se afla concentrata în agricultura, silvicultura, pescuit, oferind un mod specific şi viabil de viaţa locuitorilor lor şi care prin politicile de modernizare îşi va păstra şi în perspectiva specificul rural;
litera b)
majoritatea forţei de muncă se afla în alte domenii decât cele agricole, silvice, piscicole, dar care oferă în prezent o dotare insuficienta necesară în vederea declarării lor ca oraş şi care, prin politicile de echipare şi de modernizare, vor putea evolua spre localităţile de tip urban.
Paragraf
Localităţile rurale sunt: satele componente ale comunelor, satele reşedinţa de comuna şi satele aparţinând oraşelor şi municipiilor.
Paragraf 115
Scutire - acţiunea de a scuti şi rezultatul ei; privilegiu acordat cuiva de a nu plati anumite impozite şi taxe locale; în contextul Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002, republicată, scutirea poate fi parţială sau totală.
Paragraf 116
Secţiune - denumire generica prin care se individualizează suprafaţa fiecărui nivel al unei clădiri, determinata prin însumarea suprafeţei utile cu cea a suprafeţei ocupate de ziduri; schita reprezentând suprafaţa fiecărui nivel al clădirii, determinata de conturul exterior al acesteia.
Paragraf 117
Sediu - atribut de identificare a persoanei juridice cu ajutorul căruia ea se individualizează şi se localizeaza în spaţiu, prin indicarea unui loc determinat concret - adresa, unde îşi desfăşoară activitatea administraţia subiectului de drept respectiv; sediul persoanei juridice se stabileşte prin actul de înfiinţare sau prin statut; o persoană juridică poate avea, de regula, un sediu principal şi, dacă este cazul, unul sau mai multe sedii secundare;
Paragraf 117
1. sediu principal - loc unde persoana juridică îşi desfăşoară întreaga activitate ori activitatea în ansamblu, în primul rând administraţia, dar, de regula, şi activitatea sa economico-socială;
Paragraf 117
2. sediu secundar/subsediu - loc unde persoana juridică îşi desfăşoară numai o parte a activităţii şi care serveşte la identificarea acesteia privind activităţile respective, ca de exemplu: punct de lucru.
Paragraf 118
Serviciu - acţiunea, faptul de a servi; denumire generica pentru orice activitate prestată în folosul sau în interesul cuiva, care are valoare de întrebuinţare, dar nu se realizează prin vânzarea de bunuri materiale.
Paragraf 119
Semiremorca - remorca prevăzută, în locul axei directoare, cu un sistem de articulatie cu pivot care se cupleaza cu saua autotractorului; axa sau grupa de axe este situata în spatele centrului de greutate al vehiculului considerat uniform încărcat, astfel încât o parte semnificativă a masei sale totale maxime autorizate este suportată de saua autotractorului;
Paragraf 119
1. semiremorca utilitara - vehicul tractat destinat transportului de marfa, fără amenajări speciale;
Paragraf 119
1.1. semiremorca utilitara camion - semiremorca destinată prin construcţie şi echipare transportului de bunuri pe o platforma cu sau fără obloane, care poate fi acoperită cu prelata;
Paragraf 119
1.2. semiremorca utilitara furgon - semiremorca destinată, prin construcţie şi echipare, transportului de bunuri într-o structura închisă;
Paragraf 119
2. semiremorca specializată - semiremorca dotată cu amenajări specifice, destinată transportului unei anumite categorii de bunuri, ca de exemplu: containere, animale, materiale în vrac (în remorci basculabile);
Paragraf 119
3. semiremorca specială - remorca cu platforma coborâtă, pentru transporturi foarte grele, remorca dotată cu amenajări specifice, destinată prin construcţie efectuării de servicii şi/sau de lucrări speciale, ca de exemplu: semiremorca echipata cu grupuri electrogene, motocompresoare, bucatarii de campanie, staţii radio, dormitoare de campanie, maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte etc.;
Paragraf 119
4. semiremorca lenta - vehicul tractat care prin construcţie, inclusiv construcţia dispozitivului de cuplare, poate fi tractat numai de tractoare agricole, forestiere, destinate construcţiilor, pavilioanelor apicole etc.;
Paragraf 119
5. semiremorca atipica - remorca ce, prin construcţie şi echipare, nu se încadrează în nici una dintre categoriile de mai sus.
Paragraf 120
Spectacol - manifestare artistică de teatru, de opera, de opereta, de filarmonica, cinematografica, muzicala, de circ, festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri, activităţi artistice şi distractive de videoteca şi discoteca, alte asemenea manifestări artistice sau distractive, precum şi competitiile sportive interne şi internaţionale.
Paragraf 121
Stabilire retroactivă - determinarea creanţelor bugetare pentru perioade anterioare datei efectuării acestei operaţiuni, dar nu mai mult de 5 ani.
Paragraf 122
Suprafaţa - întindere delimitata considerată sub raportul lungimii şi latimii; arie limitată de o linie închisă (franta sau curba), masurata în unităţi la patrat;
Paragraf 122
1. suprafaţa construită desfăşurată - suma suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor unei clădiri, inclusiv a balcoanelor, logiilor şi a celor situate la subsol; în calcul nu se cuprind suprafeţele podurilor, nici cele ale treptelor şi teraselor neacoperite; se determina astfel:
litera a)
pe baza măsurătorilor efectuate pe conturul exterior al pereţilor;
litera b)
prin înmulţirea suprafeţei utile cu coeficientul de transformare de 1,20 (numai pentru cazurile care nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior al pereţilor);
Paragraf 122
2. suprafaţa construită la sol - suprafaţa secţiunii orizontale a unei clădiri, la nivelul solului, masurata pe conturul exterior al pereţilor;
Paragraf 122
3. suprafaţa utila - suprafaţa determinata pe baza dimensiunilor interioare dintre pereţi.
Paragraf 123
Suprasolvire - suma plătită în plus faţă de creanţele bugetare debitate.
Paragraf 124
Sura - construcţie-anexa pe lângă o gospodărie rurală, în care se adapostesc vitele, se păstrează diferite vehicule, unelte agricole etc.
Paragraf 125
Taxa - suma plătită, în temeiul unui act normativ, de o persoană fizica sau persoana juridică, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de către un comerciant, o instituţie publică sau un serviciu public;
Paragraf 125
1. taxa judiciară de timbru - taxa de natura impozitelor şi taxelor locale, instituită prin Legea nr. 146/1997;
Paragraf 125
2. taxa de timbru pentru activitatea notarială taxa de natura impozitelor şi taxelor locale, instituită prin Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998;
Paragraf 125
3. taxa extrajudiciara de timbru - taxa de natura impozitelor şi taxelor locale, instituită prin Legea nr. 117/1999.
Paragraf 126
Teren - întindere de pământ delimitata, indiferent de locul situarii sau de categoria de folosinţă a acesteia;
Paragraf 126
1. teren supus impozitului - suprafaţa unui teren din care se scade suprafaţa construită la sol a clădirilor.
Paragraf 127
Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitata prin lege pentru comune, oraşe şi judeţe; la nivelul comunelor şi oraşelor teritoriul administrativ este constituit din teritoriul extravilan şi din teritoriul intravilan, delimitate prin planurile urbanistice; teritoriul administrativ al judeţelor este constituit din totalitatea teritoriilor administrative ale comunelor şi oraşelor;
Paragraf 127
1. teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unităţii de baza (comuna, oraş, municipiu) şi limita teritoriului intravilan;
Paragraf 127
2. teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor care compun unitatea administrativ-teritorială de baza, delimitate prin planul urbanistic general şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări; de regula, intravilanul se compune din mai multe trupuri.
Paragraf 128
Termen - interval de timp stabilit printr-un act normativ, înăuntrul căruia trebuie/poate fi îndeplinită o cerinţa legală, exercitat un drept ori să se facă sau sa nu se facă un act/fapt juridic; interval de timp înăuntrul căruia trebuie/poate fi îndeplinit ori este oprit să se facă un anumit act de procedura; data până la care trebuie îndeplinită o cerinţa legală, se poate exercita un drept ori să se facă sau sa nu se facă un act/fapt juridic; în acest sens a se vedea art. 101 şi următoarele din Codul de procedură civilă;
Paragraf 128
1. termen de plată - data la care sau până la care trebuie achitată o creanta bugetară.
Paragraf 129
Unitate administrativ-teritorială - potrivit legii, acestea sunt: comunele, oraşele şi judeţele; unitatea administrativ-teritorială are patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplina, fiind titulara a codului de înregistrare fiscală, precum şi a conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică sau la societăţile bancare, dacă este cazul;
Paragraf 129
1. subdiviziune administrativ-teritorială - potrivit legii, în prezent acestea sunt sectoarele municipiului Bucureşti; în municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale a căror delimitare şi organizare se fac potrivit legii.
Paragraf 130
Urban - notiune generica prin care se individualizează localităţile în care majoritatea forţei de muncă este ocupată în activităţi neagricole, cu un nivel diversificat de dotare şi echipare, exercitând o influenţa socioeconomica constanta şi semnificativă asupra zonei inconjuratoare; localităţile urbane sunt oraşele şi municipiile, precum şi localităţile componente ale acestora.
Paragraf 131
Urmărire - acţiune specifică activităţii de colectare a creanţelor bugetare întreprinsă de către creditorul bugetar asupra bunurilor urmaribile ale debitorului.
Paragraf 132
Utilaj - totalitatea uneltelor, aparatelor, maşinilor etc. necesare pentru efectuarea unei anumite lucrări sau pentru asigurarea procesului de lucru într-un atelier, într-un laborator, într-o gospodărie;
Paragraf 132
1. utilaj destinat sa funcţioneze în scopul obţinerii de venit aparţinând persoanelor fizice - unealta, masina, instalatie, aparat, vehicul, altul decât cel pentru care se datorează taxa în condiţiile art. 48 alin. (3) din Ordonanţa sau altul similar, care prin caracteristicile sale tehnice serveşte pentru efectuarea unei anumite lucrări sau activităţi de prestări de servicii şi care, totodată, îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
litera a)
funcţionarea utilajului respectiv sa determine obţinerea de venituri de către persoana fizica ce-l deţine în proprietate sau în folosinţă;
litera b)
utilajul respectiv sa nu facă parte din sfera activităţii economice pe care persoana fizica respectiva o desfăşoară în mod independent sau într-o asociaţie familială, potrivit legii; exemplu de astfel de utilaje: instalatie pentru distilarea amestecului fermentat de fructe sau cereale ori a alcoolului; unealta sau masina prevăzută cu o lama, o bandă sau un disc din oţel cu dinti ascutiti pusă în mişcare pe cale mecanică sau electrica; instalatie special amenajată pentru macinarea cerealelor; vehicul cu tracţiune animala; tractor neinmatriculat; vehicul tras sau impins cu mana; orice alt utilaj stabilit de către autorităţile deliberative cu respectarea pct. 48.05 din normele metodologice.
Paragraf 133
Valoare impozabilă/taxabila - valoare care sta la baza determinării unui impozit/taxa; de exemplu: valoarea impozabilă avută în vedere la stabilirea impozitului pe clădiri, valoarea bunurilor avute în vedere la determinarea taxelor de timbru pentru activitatea notarială etc.
Paragraf 134
Valatuci - material de construcţie făcut din lut amestecat cu paie sau cu rogoz, în forma de colaci sau de caramizi, din care se cladesc pereţii construcţiilor.
Paragraf 135
Vehicul - sistem mecanic care circulă pe drum, cu sau fără mijloace proprii de propulsie, şi care se utilizează în mod normal pentru transportul de persoane şi/sau bunuri ori efectuarea de servicii sau lucrări; vehiculele sunt după cum urmează:
Paragraf 135
1. autovehicul - a se vedea în acest sens pct. 7 din prezenta anexa;
Paragraf 135
2. combinaţie de vehicule - a se vedea în acest sens pct. 26 din prezenta anexa;
Paragraf 135
3. remorca - a se vedea în acest sens pct. 110 din prezenta anexa;
Paragraf 135
4. semiremorca - a se vedea în acest sens pct. 119 din prezenta anexa;
Paragraf 135
5. masina pentru lucrări - utilaj fără mijloace proprii de propulsie, purtat sau remorcat de un tractor cu o viteză ce nu depăşeşte 30 km/h, destinat prin construcţie şi echipare efectuării de lucrări sau servicii; masina pentru lucrări realizată pe sasiu de vehicul, care păstrează caracteristicile de performanţă ale vehiculului de baza din care deriva; este asimilată cu vehiculul special;
Paragraf 135
6. bicicleta;
Paragraf 135
7. vehicule cu tracţiune animala;
Paragraf 135
8. vehicule trase sau impinse cu mana.
Paragraf 136
Vehicul lent - vehicul sau combinaţie de vehicule având prin construcţie o viteză maxima care nu depăşeşte 30 km/h; a se vedea în acest sens art. 48 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, precum şi anexa nr. 8 la aceasta.
Paragraf 137
Zona - porţiune dintr-o întindere, dintr-un ansamblu, dintr-un tot, delimitata pe baza unor caracteristici distinctive, a unor împrejurări speciale, a unei destinaţii determinate, condiţii specifice etc.
ANX
Anexa 3*)
PRE PRE_4335
[Imagine S_PRE ID: N/A]
ANX
Anexa 4*)
PRE PRE_4341
[Imagine S_PRE ID: N/A]
NTA
Notă
Paragraf 1
În cazul în care în acelaşi an se dobândesc mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta, ordinea numerică este cea determinata de data dobândirii.
Paragraf 2
În cazul în care la aceeaşi dată se dobândesc mai multe clădiri cu destinaţia de locuita, ordinea numerică este cea pe care o declara contribuabilul respectiv.
Paragraf 3
Se întocmeşte în 3 exemplare, din care 1 exemplar se depune la compartimentul de specialitate al autorităţilor administratei publice locale din raza administrativ-teritorială a domiciliului, 1 exemplar acolo unde sunt situate clădirile şi 1 exemplar rămâne contribuabilului.
Paragraf 4
Pentru determinarea suprafeţei construite desfăşurate, în cazul clădirilor care nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, asupra suprafeţei utile se aplică coeficientul de transformare de 1,20.
PRE PRE_4357
[Imagine S_PRE ID: N/A]
NTA
Notă
Paragraf 1
Prezentul de decont de impunere, precum şi impozitul pe spectacole datorat se depun până la data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei în care se organizează spectacolul - se realizează venitul.
Paragraf 2
În situaţia în care se organizează mai mult de 5 spectacole într-o luna calendaristică, se întocmesc deconturi de impunere cărora li se atribuie numere subsecventiale (ex.: în luna ianuarie se organizează 23 spectacole fapt pentru care deconturilor de impunere li se vor atribui numerele 1/1, 1/2, 1/3, 1/4 şi 1/5, iar în februarie se organizează 11 spectacole, fapt pentru care deconturilor de impunere li se vor atribui numerele 2/1, 2/2 şi 2/3).
PRE PRE_4367
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
DOMNULUI PRIMAR AL .........................
Paragraf
Subsemnatul ............., identificat prin actul de identitate seria ......, nr. ....... şi codul numeric personal ............, în calitate de reprezentant al persoanei juridice menţionate în antet, având în vedere prevederile art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată, precum şi pe cele ale pct. 9.05. - 9.08 din Normele metodologice referitoare la impozitele şi taxele locale, va rog sa initiati la nivelul Consiliului Local al ................... proiectul de hotărâre privind aprobarea construcţiilor speciale care nu sunt supuse impozitului pe clădiri în anul 20......, pentru următoarele imobile:
PRE PRE_4371
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Pct. 57 şi 58 din anexa 4 au fost introduse de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.
NTA
Notă
Paragraf
Art. 4 din HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003 prevede:
Paragraf
"(1) Pentru asigurarea principiilor prevăzute la pct. 1.02 din normele metodologice prevăzute la art. I, în anexa nr. III la prezenta hotărâre este prevăzut Modelul cadru "Hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 20...".
litera
(2) Hotărârile consiliilor judeţene adoptate pentru punerea în executare a prevederilor pct. 74.25 din normele metodologice prevăzute la art. I, până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii Guvernului nr. 149/2003, îşi încetează aplicabilitatea.
litera
(3) Recalcularea/regularizarea impozitelor şi taxelor locale ca efect al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localităţilor, precum şi al modificărilor şi completărilor aduse Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, prin Hotărârea Guvernului nr. 149/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 17 februarie 2003, şi prin prezenta hotărâre, se efectuează până la data de 15 noiembrie 2003, fără calcularea şi implicit fără stabilirea/datorarea de accesorii la impozitele şi taxele locale respective."
Paragraf
Art. 5 din HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003 prevede:
Paragraf
"(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prefectii, în funcţie de competenţa teritorială, vor reanaliza hotărârile adoptate în anii 2002 şi 2003 de către consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene, pentru organizarea executării şi executarea în concret a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002, precum şi ale celorlalte acte normative, conexe acesteia, aprobate de Guvern, iar acolo unde considera ca hotărârile respective contravin prevederilor legale, vor proceda în conformitate cu prevederile art. 27 şi 135 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Un accent deosebit se va pune pe analiza modului de instituire/stabilire a taxelor locale/taxelor speciale care reprezintă atributia opţională a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale.
litera
(2) În termen de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) prefectii vor informa în scris Ministerul Administraţiei Publice despre constatările efectuate şi măsurile adoptate."
Paragraf
*) Anexele 1, 2, 3 şi 4 au fost completate de art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003, care prevede:
Paragraf
"Anexele nr. I, II/a, II/b şi III la prezenta hotărâre completează în mod corespunzător anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002."
Paragraf
Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa 1 din HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003, conform art. 2.
Paragraf
Anexele 2, 3 şi 4 au fost completate cu:
Paragraf
" ANEXA 2/a
Paragraf
Model ITL-056
PRE PRE_4418
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
DOMNULUI PRIMAR AL ..........
Paragraf
Subsemnatul ....................................................., identificat prin actul de identitate B.I./C.I. seria ............... nr. ...................... şi codul numeric personal ......................, va rog sa dispuneti eliberarea autorizaţiei de foraje şi excavari prevăzută la lit. A pct. 3 din anexa nr. 7 la Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată, şi, respectiv, pct. 29.16 lit. a) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru:
Paragraf 1
studii geotehnice
Paragraf 2
ridicari topografice
Paragraf 3
exploatări de cariera
Paragraf 4
balastiere
Paragraf 5
sonde de gaze
Paragraf 6
sonde de petrol
Paragraf 7
alte exploatări nemenţionate la pct. 1-6
Paragraf
Suprafaţa afectată de exploatările pentru care solicit eliberarea autorizaţiei este de ............... mp, fiind situata în tarlaua ............................, parcela .......................... sau la adresa ............................................................
Paragraf
De asemenea, solicit ca perioada de valabilitate a autorizaţiei să fie de la ...../..../20...... la ...../..../20.... .
Paragraf
Prin semnarea prezentei am luat cunoştinţa ca declararea necorespunzătoare adevărului se pedepseşte conform legii penale.
Paragraf
L.S. .............................
Paragraf
NOTĂ:
Paragraf
Prezenta cerere se depune la structura specializată în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului în a carei raza de competenţa teritorială se realizează exploatările, cu cel puţin 45 de zile calendaristice înainte de data începerii exploatării.
ANX
Anexa 2/ b
Paragraf
Model ITL-057
PRE PRE_4451
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
.............*2)
Paragraf
Se autorizeaza ................/...........................*3), cu domiciliul/sediul în .........................................., str. .................................. nr. ..........., bl. .............., sc. .............., et. ............, ap. ..., judeţul/sectorul ................................, să execute foraje şi excavari necesare*4):
PRE PRE_4454
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Exploatările autorizate se executa în tarlaua ........................, parcela .................... sau la adresa: ................................
Paragraf
Primar,
Paragraf
L.S.
Paragraf
NOTĂ:
Paragraf 1
Evidenta acestor autorizaţii se conduce de către structura specializată în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului într-un registru special, altul decât cele pentru înregistrarea autorizaţiei de construire/desfiinţare, şi, respectiv, înregistrarea autorizaţiei model ITL-10, numărul autorizaţiei fiind cel care rezultă din acesta începând cu numărul 1 pentru fiecare an fiscal.
Paragraf 2
Autorizaţia se eliberează pentru fiecare an fiscal sau fracţiune de an fiscal, iar taxa se calculează în mod corespunzător.
Paragraf
*1) Se menţionează denumirea judeţului, iar în cazul municipiului Bucureşti se înscrie ca atare.
Paragraf
*2) Se menţionează categoria şi denumirea unităţii administrativ-teritoriale, iar în cazul municipiului Bucureşti se menţionează "Sectorului ...."
Paragraf
*3) a) În cazul persoanelor fizice se menţionează: numele, iniţială tatălui, prenumele/codul numeric personal.
litera b)
În cazul persoanelor juridice se menţionează: denumirea/codul unic de înregistrare.
Paragraf
*4) Se bifeaza categoria de exploatări pentru care s-a eliberat autorizaţia.
ANX
Anexa 3
Paragraf
- Model - cadru -
PRE PRE_4477
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
AL ..........*2) ........*3)
Paragraf
HOTĂRÂRE
Paragraf
privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 20...
Paragraf
În temeiul art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
Paragraf
luând în considerare prevederile art. 9 pct. 3 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 şi ratificată prin Legea nr. 199/1997,
Paragraf
având în vedere prevederile:
Paragraf
- art. 38 alin. (2) lit. d) ultima teza din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
Paragraf
- art. 5 pct. 2 din Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
Paragraf
- art. 6 alin. (1) şi (2), art. 13, 28, art. 30 alin. (1), art. 31 alin. (4), art. 35 alin. (2), art. 45 alin. (2), art. 48, art. 49 alin. (4) şi (7), art. 55 alin. (2), art. 58, 60, 67, 72, 73, art. 74 alin. (1) lit. b)-d) şi alin. (2), art. 75 şi anexa nr. 5 lit. B pct. 2 ultima teza din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pe cele ale pct. 1.07, 1.08, 4.04, 6.02, 6.04, pct. 13.01 alin. 4, pct. 13.02, 13.03, 28.02, 30.01, pct. 31.02 alin. 2, pct. 31.03, 31.04, 35.04, 45.01, 48.01-48.06, 48.10, 49.01, 49.08, 55.02, 58.01, 60.02, 67.01, 72.01, 72.03, 73.01, 74.25, 75.03 şi pct. 80.19 lit. a) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
Paragraf
ţinând seama de prevederile Hotărârii Guvernului nr. ......../20..... privind actualizarea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 20.....,
Paragraf
analizând Nomenclatura stradala aprobată prin Hotărârea Consiliului Local al .........*2) ..........*3) nr. ......../20......, precum şi Planul urbanistic general aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al ..........*2) ...........*3) nr. ......../20........,
Paragraf
ţinând seama de necesităţile de creştere a veniturilor proprii ale bugetului local pentru anul 20... în scopul asigurării finanţării cheltuielilor publice locale, pe de o parte, precum şi de condiţiile locale specifice zonei, pe de altă parte,
Paragraf
Consiliul Local al ....................*2) ..................*3) adopta prezenta hotărâre.
Paragraf
Art. 1. - Se stabilesc impozitele şi taxele locale pentru anul 20..., după cum urmează:
litera a)
nivelurile stabilite în sume fixe sunt prevăzute în Tabloul cuprinzând impozitele şi taxele locale pentru anii 20... şi 20..., constituind anexa nr. 1;
litera b)
cota prevăzută laart. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte la ....%;
litera c)
cota prevăzută laart. 6 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte la ...%;
litera d)
cota prevăzută laart. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte la ...%;
litera e)
cota prevăzută laart. 45 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte la .... %;
litera f)
cota prevăzută laart. 45 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte la .... %.
Paragraf
Art. 2. - Bonificatia prevăzută la art. 49 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte după cum urmează:
litera a)
în cazul impozitului pe clădiri, la ...... %;
litera b)
în cazul impozitului pe teren, la ...... %.
Paragraf
Art. 3. - (1) Majorarea anuală prevăzută la art. 72 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte după cum urmează:
litera a)
în cazul impozitului pe clădiri, la ... %;
litera b)
în cazul impozitului pe teren, la ... %;
litera c)
în cazul taxei pe teren, la ... %;
litera d)
în cazul taxei asupra mijloacelor de transport, la ... %;
litera e)
în cazul taxelor pentru eliberarea:
Paragraf
e.1. certificatului de urbanism, la ... %;
Paragraf
e.2. autorizaţiei de construire, la ... %;
Paragraf
e.3. autorizaţiei de foraje şi excavari, la ... %;
Paragraf
e.4. autorizaţiei de desfiinţare, la ... %;
Paragraf
e.5. autorizaţiei privind lucrările de racorduri şi bransamente, la ... %;
Paragraf
e.6. avizului comisiei de urbanism şi amenajarea teritoriului, la ... %;
Paragraf
e.7. certificatului de nomenclatura stradala, la ... %;
Paragraf
e.8. autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi lucrative şi viza anuală, la ... %;
Paragraf
e.9. autorizaţiei sanitare de funcţionare, la ... %;
Paragraf
e.10. de copii heliografice, la ... %;
Paragraf
e.11. certificatului de producător şi pentru viza trimestriala a acestuia, la ... %;
litera f)
în cazul taxei pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate, la ... %;
litera g)
în cazul impozitului pe spectacole, la ... %;
litera h)
în cazul taxei hoteliere, la ... %;
litera i)
în cazul altor taxe locale, la ... %.
litera
(2) În cazul impozitelor şi taxelor locale stabilite în sume fixe, majorarea anuală prevăzută la alin. (1) este inclusă în nivelurile acestora prevăzute în anexa nr. 1.
Paragraf
Art. 4. - Pentru determinarea impozitului pe clădiri şi a taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire în cazul persoanelor fizice, precum şi a impozitului pe teren, pentru anul 20..., se menţine delimitarea zonelor aprobată prin Hotărârea Consiliului Local al ...........*2) ...........*3) nr. ....../20....... .
Paragraf
Art. 5. - Terenurile pentru care nu se datorează taxa, potrivit pct. 2 lit. B din anexa nr. 5 la Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, cu modificările ulterioare, sunt:
litera a)
......................................................;
litera b)
.......................................................
Paragraf
Art. 6. - Lista actelor normative prin care sunt instituite impozite şi taxe locale, inclusiv hotărârile Consiliului Local al ...........*2) ...........*3), prin care s-au instituit/stabilit impozite şi taxe locale pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent, este prevăzută în anexa nr. 2.
Paragraf
Art. 7. - Lista cuprinzând actele normative, inclusiv hotărârile Consiliului Local al ...........*2) ...........*3), în temeiul cărora s-au acordat facilităţi fiscale pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent, este prevăzută în anexa nr. 3.
Paragraf
Art. 8. - Se aprobă procedura de acordare a facilităţilor fiscale categoriilor de persoane fizice prevăzute la art. 49 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit anexei nr. 4.
Paragraf
Art. 9. - Se aprobă procedura de acordare a reducerii impozitului pe clădiri în cazul persoanelor fizice, în condiţiile pct. 60.02 din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit anexei nr. 5.
Paragraf
Art. 10. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Paragraf
Art. 11. - (1) Prezenta hotărâre se comunică prefectului judeţului ..................*1) în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate şi se aduce la cunoştinţa publică prin grija secretarului .................*2) ........................*3).
litera
(2) Aducerea la cunoştinţa publică se face prin afişare la sediul autorităţilor administraţiei publice locale, prin publicare atât în Monitorul Oficial al ..............*2) ..................*3) şi/sau în ........................*4), cat şi prin ....................*5).
Paragraf
Preşedintele de şedinţa,
Paragraf
L.S.
Paragraf
S.S. ...................................
Paragraf
Contrasemnează:
Paragraf
Secretarul .........*2) ...........*3)
Paragraf
S.S. ......................
Paragraf
..............*3) ........ ...... 20......
Paragraf
Nr. .........
Paragraf
NOTĂ:
Paragraf 1
În cazul municipiului Bucureşti, sectoarelor acestuia şi judeţelor, denumirile unităţilor administrativ-teritoriale şi ale autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale se adapteaza în mod corespunzător.
Paragraf 2
Prezentul model-cadru se adapteaza în mod corespunzător, potrivit dinamicii legislative, precum şi necesităţilor specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.
Paragraf 3
Anexele nr. 1-3 sunt obligatorii pentru toate categoriile de unităţi administrativ-teritoriale, iar anexele nr. 4 şi 5 sunt facultative, în funcţie de opţiunea autorităţii deliberative.
Paragraf 4
În cazul în care la nivelul unităţii administrativ-teritoriale se impun modificări ale delimitării zonelor, art. 4 din prezentul model-cadru se modifica în sensul că se aproba delimitarea zonelor, atât în extravilan, cat şi în intravilan.
Paragraf 5
Tabloul cuprinzând impozitele şi taxele locale pentru anii 20.../20..., care constituie anexa nr. 1, cuprinde în mod obligatoriu întregul tablou - anexa nr. 1 la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002, cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, cu precizarea ca în cazul impozitelor şi taxelor locale stabilite în sume fixe majorarea anuală prevăzută la art. 72 din Ordonanţa se include în aceste niveluri, influentandu-le în mod corespunzător.
Paragraf 6
În cazul în care, în Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru unele impozite şi taxe locale sunt prevăzute limite, în tablou se înscriu cuantumurile stabilite de autoritatea deliberativa, influentate în mod corespunzător cu majorarea anuală conform precizărilor de la nota nr. 5.
Paragraf 7
În cazul taxelor locale prevăzute la art. 48 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acestea se detaliază în Tabloul cuprinzând impozitele şi taxele locale pentru anii 20.../20... - anexa nr. 1, potrivit necesităţilor specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.
Paragraf 8
În tabloul aprobat ca anexa la hotărârea Consiliului Local al ...........*2) ..........*3) nu se influenţează cu majorarea anuală prevăzută la art. 72 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, valorile impozabile prevăzute în anexa nr. 1 la aceasta ordonanţa, taxele judiciare de timbru - cap. II, taxele de timbru pentru activitatea notarială - cap. III, taxele extrajudiciare de timbru - cap. IV şi amenzile - cap. V.
Paragraf
*1) Se înscrie denumirea judeţului respectiv.
Paragraf
*2) Se înscrie: comunei, oraşului, municipiului, după caz.
Paragraf
*3) Se înscrie denumirea comunei, oraşului, municipiului, după caz.
Paragraf
*4) Se menţionează denumirea publicaţiei/publicaţiilor prin care se aduce la cunoştinţa hotărârea, acolo unde este cazul.
Paragraf
*5) Se menţionează denumirea postului de radio sau televiziune, în cazul în care se apelează la o astfel de publicitate."
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit