AcasăDocument
DECRET Nr. 177 din 4 august 1948
pentru regimul general al cultelor religioase*)
Abrogat
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
NTA
Notă
CAPITOL
Capitolul 1 Dispoziţiuni generale
SECTIUNE
Secţiunea I Despre libertatea religioasă
ART
Articolul 1
Paragraf
Statul garantează libertatea conştiinţei şi libertatea religioasă pe tot cuprinsul Republicii Populare Române.
Paragraf
Oricine poate să apartina oricărei religii sau sa imbratiseze orice credinţa religioasă, dacă exerciţiul ei nu contravine Constituţiei, securităţii şi ordinei publice sau bunelor moravuri.
ART
Articolul 2
Paragraf
Ura confesionala manifestată prin acte, care stanjenesc liberul exerciţiu al unui cult religios recunoscut, constituie un delict ce se pedepseşte conform legii.
ART
Articolul 3
Paragraf
Nimeni nu poate fi urmărit pentru credinţa sa religioasă sau pentru necredinta sa.
Paragraf
Credinţa religioasă nu poate împiedica pe nimeni de a dobândi şi exercită drepturi civile şi politice şi nici nu poate scuti pe nimeni de la obligaţiunile impuse de legi.
ART
Articolul 4
Paragraf
Nimeni nu poate fi constrâns sa participe la serviciile religioase ale unui cult.
ART
Articolul 5
Paragraf
Nimeni nu poate fi constrâns, prin măsuri administrative de Stat, să contribuie la cheltuielile unui cult sau să se supună unor hotărîri ale organelor religioase de judecată.
SECTIUNE
Secţiunea II Despre libertatea organizării cultelor
ART
Articolul 6
Paragraf
Cultele religioase sînt libere să se organizeze şi pot funcţiona liber dacă practicile şi ritualul lor nu sînt contrare Constituţiei, securităţii sau ordinei publice şi bunelor moravuri.
ART
Articolul 7
Paragraf
Cultele religioase se vor organiza după norme proprii, conform invataturilor, canoanelor, şi traditiilor lor, putând organiza potrivit aceloraşi norme, aşezăminte, asociaţiuni, ordine şi congregatiuni.
ART
Articolul 8
Paragraf
Cultele religioase recunoscute pot avea organe de judecată religioasă pentru disciplinarea personalului din serviciul lor.
Paragraf
Organele disciplinare de judecată se organizează prin regulamente speciale, în conformitate cu canoanele şi statutele cultelor respective. Regulamentele se alcătuiesc de organele legale al cultului respectiv şi se aproba prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, la propunerea ministerului cultelor.
ART
Articolul 9
Paragraf
Părţile componente locale ale cultelor religioase recunoscute pot avea şi întreţine, singure sau în asociaţie cu altele, cimitire pentru credinciosii lor.
Paragraf
Comunele sînt obligate a crea cimitire comune, sau locuri rezervate din terenurile cimitirelor existente, pentru inmormantarea celor ce nu aparţin cultelor ce au cimitire.
CAPITOL
Capitolul 2 Raporturile dintre Stat şi cultele religioase
ART
Articolul 10
Paragraf
Credinciosii tuturor cultelor religioase sînt obligaţi a se supune legilor tarii, a depune jurământul în forma şi în cazurile prevăzute de lege şi a face înscrierea actelor de stare civilă la oficiile de stare civilă în termen legal.
ART
Articolul 11
Paragraf
Delictele şi crimele de drept comun săvîrşite de şefii sau de ierarhii cultelor religioase se judeca de Curţi, cu recurs la Curtea Suprema.
ART
Articolul 12
Paragraf
Cultele religioase recunoscute vor trebui să aibă organizaţie centrala, care să reprezinte cultul, indiferent de numărul credinciosilor săi.
ART
Articolul 13
Paragraf
Cultele religioase, pentru a putea să se organizeze şi sa funcţioneze, vor trebui să fie recunoscute prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dat la propunerea Guvernului, în urma recomandarii ministrului cultelor.
Paragraf
În cazuri bine motivate se va putea retrage recunoaşterea în acelaşi mod.
ART
Articolul 14
Paragraf
În vederea recunoaşterii, fiecare cult religios va inainta, prin Ministerul Cultelor, spre examinare şi aprobare, statutul sau de organizare şi funcţionare, cuprinzînd sistemul de organizare, conducere şi administrare, însoţit de mărturisirea de credinţa respectiva.
ART
Articolul 15
Paragraf
Biserica Ortodoxa Română este autocefala şi unitară în organizarea sa.
ART
Articolul 16
Paragraf
Organizarea de partide politice pe baza confesionala este interzisă.
ART
Articolul 17
Paragraf
Părţile componente locale ale cultelor religioase recunoscute, precum comunităţi, parohii, unităţi, grupe, vor trebui să fie înscrise într-un registru special al primăriei respective, cu arătarea nominală a organelor de conducere şi control şi cu indicarea numerică a membrilor care fac parte din ele.
ART
Articolul 18
Paragraf
Asociaţiunile civile şi fundatiunile care urmăresc în total sau în parte, scopuri religioase, trebuie, pentru a fi recunoscute ca persoane juridice, să aibă încuviinţarea Guvernului, prin Ministerul Cultelor, fiind supuse întru totul obligaţiunilor ce decurg din legi cu privire la caracterul lor religios.
ART
Articolul 19
Paragraf
Inscripţiunile şi semnele simbolice, precum şi sigiliile sau stampilele arătând denumirea cultului, vor trebui să aibă în prealabil aprobarea Ministerului Cultelor.
ART
Articolul 20
Paragraf
Şefii cultelor, ierarhii şi în general întregul personal din serviciul cultelor, trebuie să fie cetăţeni români, bucurandu-se de deplinatatea exerciţiului drepturilor civile şi politice.
ART
Articolul 21
Paragraf
Şefii cultelor, precum şi mitropolitii, arhiepiscopii, episcopii, superintendentii, administratorii-apostolici, vicarii-administrativi şi alţii, avînd funcţiuni asemănătoare, aleşi sau numiţi în conformitate cu statutele de organizare ale cultelor respective, nu vor fi recunoscuţi în funcţiune decât în baza aprobării Prezidiului Marii Adunări Naţionale, data prin decret, la propunerea Guvernului, în urma recomandarii ministrului cultelor.
Paragraf
Înainte de intrarea în funcţiune, toţi aceştia vor depune jurământul de credinţa în faţa ministrului cultelor.
Paragraf
Formula de jurământ este următoarea:
Paragraf
"Ca slujitor al lui Dumnezeu, ca om şi ca cetăţean,
Paragraf
Jur de a fi credincios Poporului şi de a apara Republica Populara Română, împotriva dusmanilor din afară şi dinauntru;
Paragraf
Jur ca voiu respecta şi voiu face să se respecte de către subalternii mei, legile Republicii Populare Române;
Paragraf
Jur că nu voiu îngădui subalternilor mei sa întreprindă şi sa ia parte şi nici eu nu voiu întreprinde şi nu voiu lua parte la nici o acţiune de natura a aduce atingere ordinei publice şi integrităţii Republicii Populare Române.
Paragraf
Asa să-mi ajute Dumnezeu!".
Paragraf
Aceasta formula de jurământ este obligatorie şi pentru conducătorii asociaţiilor civile cu caracter religios prevăzute la art. 18.
Paragraf
Ceilalţi membri ai clerului aparţinînd diferitelor culte, cat şi preşedinţii sau conducătorii comunităţilor locale, vor depune înainte de intrarea lor în funcţiune, în faţa sefilor lor ierarhici jurământul de credinţa după formula următoare:
Paragraf
"Ca slujitor al lui Dumnezeu, ca om şi ca cetăţean,
Paragraf
Jur de a fi credincios Poporului şi de a apara Republica Populara Română împotriva dusmanilor din afară şi dinauntru;
Paragraf
Jur a respecta legile Republicii Populare Române şi de a păstra secretul în serviciul oranduit de Stat.
Paragraf
Asa să-mi ajute Dumnezeu" !
Paragraf
Ceilalţi funcţionari din serviciul cultelor religioase vor depune în faţa autorităţilor competente de Stat, jurământul de credinţa prevăzut de art. 8 din legea Nr. 363 din 30 Decembrie 1947 pentru constituirea Statului Roman în Republica Populara Română.
ART
Articolul 22
Paragraf
Cultele religioase, cu organizaţii eparhiale pot avea un număr de eparhii în raport cu numărul total al credinciosilor.
Paragraf
Pentru crearea şi funcţionarea de eparhii, (dioceze, superintendente), se vor socoti în medie 750.000 de credinciosi de fiecare eparhie.
Paragraf
Delimitarea eparhiilor şi repartizarea credinciosilor pe eparhii, se vor face de către organele statutare ale cultului respectiv şi se va confirma printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, la propunerea ministrului cultelor.
CAPITOL
Capitolul 3 Despre activitatea cultelor
ART
Articolul 23
Paragraf
Activitatea cultelor religioase recunoscute se va desfăşura potrivit cu învăţătura lor religioasă, cu statutul de organizare aprobat şi în conformitate cu legile tarii şi bunele moravuri.
ART
Articolul 24
Paragraf
Cultele religioase pot tine congrese sau adunări generale cu aprobarea Ministerului Cultelor, iar conferinţele şi consfatuirile locale (adunări eparhiale, protopopesti), cu aprobarea autorităţilor locale respective.
ART
Articolul 25
Paragraf
Ministerul Cultelor va putea suspenda orice hotărîri, instrucţiuni sau ordonanţe, precum şi orice ordin cu caracter administrativ-bisericesc, cultural, educativ, filantropic sau fundational, care ar contraveni statutelor de organizare ale cultului respectiv actelor de fundatiune, actelor de constituire, securităţii şi ordinei publice sau bunelor moravuri.
Paragraf
Pastoralele şi circularile de interes general vor fi comunicate în timp util Ministerului Cultelor.
ART
Articolul 26
Paragraf
Cultele pot întrebuinţa, în manifestările şi activitatea lor interna, limba maternă a credinciosilor.
Paragraf
Corespondenta cu Ministerul Cultelor se va face în limba română.
ART
Articolul 27
Paragraf
La pomeniri, în legătură cu autoritatea suprema a Statului, care în mod obişnuit se fac cu ocazia diferitelor slujbe religioase, precum şi la solemnităţile oficiale prevăzute de legi şi deciziuni, se vor întrebuinţa numai formule aprobate, în prealabil, de Ministerul Cultelor. Cultele sînt ţinute, de asemenea, sa nu întrebuinţeze formule şi expresii, în cărţile de ritual, contrare legilor şi bunelor moravuri.
CAPITOL
Capitolul 4 Despre patrimoniul cultelor religioase
ART
Articolul 28
Paragraf
Cultele religioase recunoscute sînt persoane juridice. Sînt persoane juridice şi părţile lor componente locale, care au numărul legal de membri prevăzut de legea persoanelor juridice, precum şi aşezămintele, asociaţiunile ordinele şi congregatiunile prevăzute în statutele lor de organizare, dacă acestea din urma s-au conformat dispoziţiunilor legii persoanelor juridice.
ART
Articolul 29
Paragraf
Bunurile mobile şi imobile ale cultelor religioase, ale diferitelor părţi constitutive, aşezămintelor, asociaţiunilor, ordinelor şi congregatiunilor, vor fi inventariate de organele lor statutare.
Paragraf
Organele centrale ale cultelor religioase vor comunică toate datele cu privire la aceste inventare Ministerului Cultelor, pentru exercitarea dreptului de verificare şi control.
ART
Articolul 30
Paragraf
Cultele religioase, diferitelor lor părţi componente, aşezămintele, asociaţiunile, ordinele şi congregatiunile vor avea bugete proprii, cu arătarea veniturilor şi cheltuielilor.
Paragraf
Aceste bugete sînt supuse controlului Ministerului Cultelor.
Paragraf
Bugetele şi gestiunilor organelor şi instrucţiunilor centrale, ale centrelor eparhiale şi ale aşezămintelor lor, se aproba, se verifica şi se descarca de Ministerului Cultelor.
ART
Articolul 31
Paragraf
Cheltuielile pentru întreţinerea cultelor religioase şi a nevoilor lor, pot fi acoperite şi din contribuţiuni consimţite de credinciosi.
ART
Articolul 32
Paragraf
Subvenţiile acordate de Stat vor fi contabilizate şi controlate, conform legii contabilităţii publice.
ART
Articolul 33
Paragraf
Contravenirea la legile care privesc ordinea democratica a Republicii Populare Române poate atrage, în total sau în parte, retragerea subvenţiilor acordate de Stat. Deserventii cultelor, care au atitudini antidemocratice, vor putea fi inlaturati temporar sau definitiv de la salarizarea acordată de Stat.
ART
Articolul 34
Paragraf
Salarizarea personalului cultelor religioase se va face conform normelor generale în vigoare.
ART
Articolul 35
Paragraf
Instituţia patronatului, privind bunuri patronale provenite de la persoane sau instituţii private de orice categorie, rămîne desfiintata.
ART
Articolul 36
Paragraf
Averea cultelor dispărute sau a căror recunoaştere a fost retrasă, aparţine de drept Statului.
ART
Articolul 37
Paragraf
Dacă cel puţin 10% din numărul credinciosilor comunităţii locale a unui cult trec la alt cult, comunitatea locală religioasă a cultului părăsit, pierde de drept o parte din patrimoniul sau, proporţională cu numărul credinciosilor care au părăsit-o şi aceasta parte proporţională se stramuta tot de drept în patrimoniul comunităţii locale a cultului adoptat de noii credinciosi.
Paragraf
Dacă cei care părăsesc comunitatea locală alcătuiesc majoritatea, biserica (locasul de inchinaciune, casa de rugaciuni), cum şi edificiile anexe, aparţin de drept comunităţii locale a cultului nou adoptat, cealaltă avere cuvenindu-se celor două comunităţi locale în proporţia arătată la alineatul precedent.
Paragraf
Dacă cei trecuţi de la un cult la altul reprezintă cel puţin 75% din numărul credinciosilor comunităţii locale a cultului părăsit, întreaga avere se stramuta de drept în patrimoniul comunităţii locale a cultului adoptat, cu drept de despăgubire pentru comunitatea locală parasita, proporţional cu numărul celor rămaşi fără a se socoti biserica (locasul de inchinaciune, casa de rugaciuni) şi edificiile anexe; aceasta despăgubire va fi plătită în termen de cel mult 3 ani de la stabilirea ei.
Paragraf
Cazurile prevăzute în acest articol vor fi constatate şi soluţionate de judecătoria populara a locului.
CAPITOL
Capitolul 5 Raporturile dintre culte
ART
Articolul 38
Paragraf
Trecerile de la un cult la altul sau părăsirea unui cult, sînt libere.
Paragraf
Declaraţia de parasire a unui cult se comunică părţii componente locale a cultului părăsit, prin autoritatea comunală locală. La cerere autoritatea comunală respectiva este obligată sa elibereze dovada facerii acestei comunicări.
ART
Articolul 39
Paragraf
Nici un cult nu va putea înscrie noi adepţi, decât dacă cel ce solicita acest lucru face dovada ca a anuntat de părăsirea cultului, cultul căruia i-a aparţinut.
ART
Articolul 40
Paragraf
Relaţiunile cultelor religioase cu strainatatea, vor fi numai de natura religioasă.
Paragraf
Nici un cult religios şi nici un reprezentant al vreunui cult nu va putea întreţine legături cu cultele religioase, instituţiuni sau persoane oficiale în afară teritoriului tarii, decât cu aprobarea Ministerului Cultelor şi prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
ART
Articolul 41
Paragraf
Jurisdicţia cultelor religioase din ţara nu se poate întinde în afară de teritoriul Republicii Populare Române şi nici cultele religioase din străinătate nu vor putea exercita jurisdicţiunea asupra credinciosilor din cuprinsul Statului Roman.
ART
Articolul 42
Paragraf
Ajutoarele sau ofrandele primite din străinătate de cultele religioase din ţara sau trimise de acestea în străinătate, vor fi controlate de Stat.
ART
Articolul 43
Paragraf
Bunurile bisericesti aflătoare în străinătate şi interesele religioase ale cetăţenilor români în străinătate pot constitui obiectul unor înţelegeri internaţionale pe bază de reciprocitate.
CAPITOL
Capitolul 6 Despre învăţămîntul religios
ART
Articolul 44
Paragraf
Cultele religioase sînt libere a-şi organiza învăţămîntul pentru pregătirea personalului cultului sub controlul Statului.
Paragraf
Crearea şcolilor şi alcătuirea programelor şcolare se vor face de către organele competente ale cultelor religioase respective şi vor fi supuse spre aprobare Ministerului Cultelor.
ART
Articolul 45
Paragraf
Membrii Corpului didactic se numesc de organele statutare ale cultului religios respectiv, în conformitate cu statutul şi normele aprobate de minister, avînd pentru cei salarizaţi de Stat recunoaşterea prealabilă a ministerului, iar pentru cei plătiţi de cult, confirmarea în termen de 15 zile de la numire.
Paragraf
Ministerul Cultelor poate anula numirile făcute, cînd motive de ordine publică sau siguranţa Statului cer acest lucru.
ART
Articolul 46
Paragraf
Diplomele şi certificatele eliberate de către şcolile de învăţămînt pentru pregătirea personalului cultului, au valabilitatea numai în cuprinsul cultului respectiv.
Paragraf
Echivalarea diplomelor şi certificatelor din străinătate, în ceea ce priveşte pregătirea religioasă, va fi stabilită de comisiuni speciale recunoscute de Ministerul Cultelor.
ART
Articolul 47
Paragraf
Cultele religioase sînt obligate a comunică Ministerului Cultelor toate datele cu privire la organizarea şi funcţionarea învăţămîntului pentru pregătirea personalului eclesiastic.
ART
Articolul 48
Paragraf
Cultele religioase pot organiza, cu aprobarea ministerului, pentru pregătirea deserventilor cultului, şcoli de cantareti şi şcoli pentru pregătirea clerului.
Paragraf
Şcolile de cantareti vor avea la baza cel puţin gimnaziul unic sau şapte clase primare (învăţămîntul elementar de şapte clase).
Paragraf
Şcolile pentru pregătirea clerului mirean şi monahal pot fi seminarii teologice, avînd la baza gimnaziul unic sau şapte clase primare, institute teologice, avînd la baza absolventa liceului sau a şcolii normale (pedagogice) şi institute teologice de grad universitar, avînd la baza bacalaureatul sau diploma de şcoala normală (pedagogica).
Paragraf
Fiecare cult îşi va alege, pentru formarea clerului, una din aceste forme de asezamant şcolar.
Paragraf
Pentru pregătirea monahilor, cultele pot organiza, cu aprobarea ministerului, seminarii speciale cu baza de gimnaziu unic sau şcoala primara de şapte ani.
ART
Articolul 49
Paragraf
Cultul ortodox va putea avea, pentru pregătirea clerului doua institute teologice de grad universitar.
Paragraf
Cultul catolic va putea avea un singur institut teologic de grad universitar, cu secţiile speciale necesare.
Paragraf
Cultele protestante de asemenea vor putea avea un singur institut teologic de grad universitar, cu secţiile speciale necesare.
ART
Articolul 50
Paragraf
Cultele pot avea internate pentru elevii sau studenţii care urmează şcolile, respectiv institutele de pregătire a clerului, însă exclusiv pentru aceştia şi numai pe lîngă şcoala sau institutul respectiv.
ART
Articolul 51
Paragraf
Jurisdicţiunea canonica şi învăţătura dogmatica în şcolile de cantareti, seminarii şi institute, sînt pe seama cultului respectiv, iar controlul didactic şi administrativ, aparţin Ministerului Cultelor, indiferent de felul şi gradul lor.
ART
Articolul 52
Paragraf
Încadrarea profesorilor actuali se va face prin decret la propunerea Ministerului Cultelor.
CAPITOL
Capitolul 7 Dispoziţiuni finale şi transitorii
ART
Articolul 53
Paragraf
Actualele seminarii teologice, în care se preda şi cultura generală, se desfiinţează. Corpul didactic de specialităţi laice de la aceste seminarii, împreună cu prevederile bugetare respective, trec de la Ministerul Cultelor la Ministerul Învăţămîntului Public. Profesorii care intră în această categorie vor fi încadraţi după posibilităţi, la catedre de aceeaşi specialitate sau specialităţi înrudite.
Paragraf
Absolvenţii cu diploma ai seminariilor teologice şi care au obţinut diploma pînă la data apariţiei legii de faţa, se bucura de aceleaşi drepturi de a urma învăţămîntul teologic superior, ca şi bacalaureatii liceelor teoretice sau diplomatii şcolilor normale.
ART
Articolul 54
Paragraf
Facultatea de Teologie din Bucureşti se transforma în Institut Teologic de grad universitar, iar personalul didactic şi administrativ, împreună cu prevederile bugetare respective, trec de la Ministerul Învăţămîntului Public, la Ministerul Cultelor.
ART
Articolul 55
Paragraf
Toate chestiunile cu privire la împărţirea bunurilor între diferitele comunităţi religioase locale ale cultelor, nerezolvate încă, se vor rezolva potrivit dispoziţiunilor art. 37 din legea de faţa.
ART
Articolul 56
Paragraf
Toate cultele religioase sînt datoare a-şi inainta statutul lor de organizare, pus în concordanta cu prevederile legii de faţa, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, Ministerul Cultelor, în vederea aprobării lor.
Paragraf
Aprobarea statutelor se face prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, la propunerea Ministrului Cultelor.
ART
Articolul 57
Paragraf
Modificările ulterioare în statutele de organizare ale diferitelor culte religioase, se vor face în acelaşi mod.
ART
Articolul 58
Paragraf
Dispoziţiunile legii 68 din 19 Martie 1937, pentru organizarea clerului militar, se abroga.
Paragraf
Membrii clerului tuturor cultelor sînt obligaţi a acorda asistenţa şi servicii religioase ostasilor, ori de câte ori li se cere. Refuzul de a satisface aceasta obligaţie constituie o abatere ce se va sanctiona disciplinar.
ART
Articolul 59
Paragraf
Bisericile şi capelele militare, cu întregul lor inventar, trec în proprietatea parohiilor de acelaşi cult, în circumscripţia cărora se afla.
Paragraf
Catedrala Episcopala a clerului militar din oraşul Alba-Iulia, dimpreuna cu patrimoniul sau, trece în proprietatea Episcopiei ortodoxe române a Clujului, Vadului şi Feleacului.
ART
Articolul 60
Paragraf
Membrii clerului militar, care la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial, au cel puţin 20 de ani de serviciu public, vor putea cere pensionarea prin derogare de la dispoziţiunile legii generale de pensiuni, beneficiind de un spor de 5 ani, utili la pensie, adaugati la timpul efectiv servit.
Paragraf
Membrii clerului militar, care nu vor beneficia de dispoziţiunile alineatului precedent, vor fi încadraţi în posturi de preoti, pe bază de cereri individuale, în Eparhiile unde au mai funcţionat sau în alte Eparhii, care au posturi vacante.
Paragraf
Actualul Episcop al Armatei, pastrandu-şi titlurile şi drepturile personale actuale, rămîne la dispoziţiunea Sfantului Sinod, care-i va fixa atributiuni potrivite rangului sau.
ART
Articolul 61
Paragraf
Plata acestui personal clerical, trecut la Ministerul Cultelor, se va face dintr-un credit extraordinar bugetar, ce se va deschide de către Ministerul Finanţelor pe seama Ministerului Cultelor şi care se va acoperi prin anularea unei sume de valoare egala din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
ART
Articolul 62
Paragraf
Legea Nr. 54 din 22 Aprilie 1928, pentru regimul general al cultelor, precum şi orice dispoziţiuni contrare prezentei legi, se abroga.
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit