Acasă LegislațieGHID TEHNIC din 11 iunie 2026

GHID TEHNIC din 11 iunie 2026privind sisteme de ventilație pentru tunelurile rutiere - Principii de bază - indicativ AND 624-2025

În vigoare

Emitent:MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII

Publicat:24.06.2026

Versiune:unica

Sursă oficială

Cuprins86

Notă

Paragraf

Aprobat prin ORDINUL nr. 594 din 11 iunie 2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 24 iunie 2026.

NOTĂ PRELIMINARĂ

Paragraf

Prezentul ghid tehnic are la bază reglementarea tehnică RVS 09.02.31.-"VENTILATION SYSTEMS - BASIC PRINCIPLES", elaborată de către FSV Austria.

Capitolul I GENERALITĂȚI

Secţiunea a 1-a DOMENIU DE APLICARE

Articolul 1

Paragraf

Ghidul tehnic este aplicabil ca bază pentru planificarea noilor tuneluri rutiere și a galeriilor acoperite în raport cu Legea nr. 277 privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene. În cazul reabilitărilor/modernizărilor, ghidul trebuie aplicat prin analogie, dar numai în măsura în care nu se încalcă posibilitatea de utilizare.

Articolul 2

Paragraf

Principii generale de planificare

Paragraf

În mod fundamental, fiecare tunel în parte și galeriile acoperite adiacente trebuie examinate în ceea ce privește cerințele privind sistemul de ventilare mecanică. Tunelurile de pe autostrăzi, cu trafic bidirecțional pe termen scurt - datorat atât deschiderilor parțiale pentru trafic, cât și închiderilor pentru reabilitare/modernizare - sunt considerate tuneluri unidirecționale. În ceea ce privește specificațiile sistemului de ventilație, trebuie să se respecte principiile de mai jos:

litera A)

Când tunelul este exploatat

punctul I.

utilizatorii tunelului și personalul operațional nu trebuie să resimtă efecte negative asupra sănătății în nicio situație de trafic posibilă, ținând cont de intervalul de timp pe care trebuie să îl petreacă în tunel,

punctul II.

trebuie să se păstreze distanța de oprire în siguranță.

litera B)

În caz de incendiu

punctul I.

În căile de evacuare trebuie prevăzut un sistem de presurizare cu scopul de a preveni trecerea fumului de la o galerie la alta atunci când ușile sunt deschise în timpul evacuării utilizatorilor, pentru a permite autosalvarea.

punctul II.

Trebuie înlesnite activitățile serviciilor profesioniste pentru situații de urgență, asigurându-se cele mai bune condiții.

punctul III.

Trebuie redusă amploarea pagubelor și a vătămărilor (ale oamenilor, vehiculelor, structurii tunelului). Evaluarea riscului realizată conform art. 14 alin. (2) și (3) din ghidul tehnic AND 621 și analizele dinamicii fluidelor permit determinarea nivelului de siguranță al infrastructurii; analizând rezultatele, se pot evalua eventuale măsuri suplimentare prin introducerea unor scenarii de gestionare operațională și/sau proceduri operative menite să ridice nivelul de siguranță.

Paragraf

Dacă este necesar un sistem de ventilare mecanică în conformitate cu Tabelul nr. 1, trebuie luate în considerare efectele unui incendiu la proiectarea sistemului de ventilație și verificate prin simulări fluidodinamice și analize de evacuare a utilizatorilor.

Capitolul II CALCULUL NECESARULUI DE AER

Secţiunea a 1-a DATE DE TRAFIC

Articolul 3

Paragraf

Volum de trafic utilizat ca bază pentru dimensionare

Alineatul (1)

Pentru susținerea dimensionării sistemului de ventilație, la fel ca în evaluarea riscului, trebuie realizat un Studiu de Trafic utilizat atât pentru dimensionarea sistemului de ventilație, cât și pentru analiza de risc realizată conform Cap. 4 din ghidul tehnic AND 621 (previziuni de trafic, compoziția traficului incluzând mărfuri periculoase și autobuze, numărul de ore cu trafic congestionat etc.).

Alineatul (2)

Calculul necesarului de aer trebuie efectuat pe baza structurii traficului și a volumului orar de trafic relevant (Q_bem), respectiv a volumului de trafic atins sau depășit timp de 30, 50 etc. de ore pe an. Ambele valori trebuie preluate dintr-o prognoză de trafic privind tunelul respectiv.

Alineatul (3)

Relația dintre volumul de trafic orar relevant (Q_bem) și MZA (traficul mediu zilnic anual) trebuie preluată-în baza studiului de trafic realizat pentru traficul preconizat al proiectului. Previziunile trebuie să ofere informații cu privire la condițiile de trafic prevăzute pentru primul an de funcționare și după zece ani. În plus, trebuie luat în considerare volumul maxim de trafic preconizat, fiind preferabile sistemele de ventilație mai flexibile, care iau în calcul structura.

Alineatul (4)

Volumul de trafic maxim pentru tunelul în cauză trebuie calculat în conformitate cu studiul de trafic aferent proiectului.

Alineatul (5)

La efectuarea acestor calcule, trebuie să se țină cont întotdeauna de eventualele reduceri de trafic ca urmare a condițiilor specifice ale rețelei rutiere.

Articolul 4

Paragraf

Structura traficului

Alineatul (1)

Pentru a face calcule zilnice de ventilație, distribuția vehiculelor în tunel trebuie determinată fie pe baza unui standard, fie pe baza unei statistici/legislație locală/ etc. dacă este disponibil.

Alineatul (2)

Când se calculează emisiile vehiculelor, numărul total de vehicule trebuie divizat în următoarele categorii (conform reglementării tehnică RVS 09.02.32 - Calculul necesarului de aer):

litera A)

Autoturisme

litera B)

Autovehicule ușoare de marfa(<3.5T)

litera C)

Vehicule grele de marfă

litera D)

Autobuze

Alineatul (3)

Trebuie stabilite separat emisiile pentru fiecare grup.

Alineatul (4)

În general, trebuie estimat procentul traficului de vehicule grele de marfă. În cazul tunelurilor cu volum redus de trafic (MZA ≤ 5000 vehicule/24 ore) și cu pante longitudinale mai mici de 2%, se poate presupune o fracțiune a vehiculelor grele de marfă de 10%, dacă nu s-a obținut o valoare mai mare în cele mai recente înregistrări de trafic. În alte situații, trebuie considerată ca bază o analiză detaliată privind transportul greu de mărfuri.

Articolul 5

Paragraf

Condiții de trafic

Alineatul (1)

În mod normal, trebuie luată în considerare numai starea "traficului în flux" (≥ 30 km/h).

Alineatul (2)

Traficul staționar sau în mișcare lentă (< 30 km/h) trebuie luat în considerare numai dacă blocajele de trafic cauzate de supraîncărcare sunt relativ frecvente (conform Art. 13). Cu toate acestea, este preferabil să se reducă la minim sau să se limiteze astfel de condiții de trafic la doar câteva sectoare prin mijloace adecvate de control al traficului.

Alineatul (3)

O viteză medie pentru sectoarele ascendente este definită în conformitate cu viteza maximă posibilă pentru vehiculele grele pentru fiecare bandă. (conform reglementării tehnică RVS 09.02.32 - Calculul necesarului de aer).

Secţiunea a 2-a PLANIFICAREA VALORILOR LIMITĂ

Articolul 6

Paragraf

Volumul necesar al aerului de admisie (necesarul de aer proaspăt) trebuie evaluat pentru condițiile de trafic descrise la Art. 5, precum și pentru datele de trafic preconizate pe baza valorilor-prag indicate mai jos.

Articolul 7

Paragraf

Concentrația de CO

Alineatul (1)

Valoarea proiectată a concentrației de CO este de 100 ppm.

Articolul 8

Paragraf

Concentrația de NO_x

Alineatul (1)

În cazul tunelurilor care necesită un sistem de ventilație controlată pentru NO_x, trebuie stabilită valoarea proiectată pentru NO_x, luând în considerare nivelul acceptabil de calitate a aerului în zona portalului în conformitate cu reglementarea tehnică RVS 09.02.32.

Articolul 9

Paragraf

Opacitate

Alineatul (1)

Valoarea de proiectare în ceea ce privește opacitatea este coeficientul de absorbție de 7 x 10^-3 m^-1.

Articolul 10

Paragraf

Viteza maximă longitudinală a aerului

Alineatul (1)

Viteza longitudinală în tunel nu trebuie să depășească 10 m/s, luând în considerare influențele meteorologice și efectul de piston al vehiculelor în mișcare.

Capitolul III SELECTAREA SISTEMULUI

Articolul 11

Alineatul (1)

Atât pentru condiții normale de funcționare, cât și pentru cazuri de incendiu, este esențial să se aleagă sistemul de ventilație sau o combinație de sisteme de ventilație ținând cont de eficiența economică și de analizele de inginerie a siguranței. Rațiunile economice trebuie să pornească de la prezumția că durata de viață a echipamentului electromecanic este de 20 ani.

Alineatul (2)

Durata de viață a structurii tunelului este în mod normal de 100 de ani.

Secţiunea a 1-a CRITERII DECIZIONALE

Articolul 12

Paragraf

În condiții normale de operare, trebuie luate în considerare următoarele criterii:

litera A)

Modul de operare a traficului (trafic unidirecțional, trafic bidirecțional, trafic bidirecțional periodic, volum de trafic utilizat ca bază pentru dimensionare, ambuteiajele etc.)

litera B)

Caracteristicile structurale (lungimea, înclinația, secțiunea transversală, căile de evacuare etc.)

litera C)

Caracteristici ambientale (calitatea aerului, măsuri de protecție etc.)

Articolul 13

Paragraf

Tip de trafic/criterii caracteristice structurale

Alineatul (1)

Sistemele de ventilație longitudinală se pot folosi în funcție de lungimea tunelului și de volumul de trafic, conform Tabelului nr. 1.

Alineatul (2)

Pentru tunelurile mai lungi, trebuie planificate sisteme de ventilație transversală, sisteme cu puncte de extracție sau sisteme combinate.

Paragraf

Tabelul nr. 1: Criterii de selecție pentru sistemele de ventilație

Paragraf

Legendă:

Paragraf

VN Ventilație naturală

Paragraf

VL Ventilație longitudinală (mecanică)

Paragraf

RiA Extracția masivă a fumului RiA efectuată la intervale regulate (conform Art. 17 și Art. 18)

Paragraf

SEP Sistem puncte de extracție PA

Paragraf

*1) Limita maximă pentru utilizarea sistemelor mecanice de ventilație longitudinală se stabilește atât necesarul de aer proaspăt, cât și viteza maximă longitudinală permisă a aerului.

Paragraf

*2) Pentru tunelurile de pe autostrăzile și drumurile expres naționale, trebuie luată în considerare legea privind siguranța rutieră și în tuneluri,(trimitere la analiza de risc a tunelului și/sau la măsuri speciale).

Paragraf

*3) Caracterizare: Tuneluri și tronsoane rutiere deschise adiacente care sunt suficient de eficiente; fără dovezi ale cauzelor specifice ale congestiilor de trafic (valoare de referință pentru frecvența congestiei: aproximativ 25 h/an).

Paragraf

*4) Este permis un sistem alternativ de ventilație, dacă se confirmă echivalența printr-o analiză de risc (în conformitate cu ghidul tehnic AND 621 art. 28 alin. (4). În acest sens, trebuie luate în considerare în special incendiile de vehicule din congestiile de trafic care au loc ca urmare a unui accident sau a unei avarii.

Articolul 14

Paragraf

Criterii de mediu

Alineatul (1)

Pentru portalurile tunelurilor din zone care se supun unor cerințe mai stricte în ceea ce privește protecția împotriva emisiilor, pot fi necesare sisteme mecanice de ventilație chiar și pentru structurile de tuneluri care nu au nevoie de un sistem de ventilație în conformitate cu Art. 13.

Alineatul (2)

Posibila nevoie de un sistem de ventilație trebuie confirmată printr-un studiu de evaluare de mediu care urmează să fie realizat în cadrul studiului de fezabilitate.

Alineatul (3)

Procedura de selectare a unui sistem de ventilație

Alineatul (4)

Sistemul de ventilație trebuie ales conform procesului de mai jos:

Imagine IMG_293

[Imagine Embedded]

Alineatul (5)

Secțiunile transversale cu înălțime mai mare ale tunelului au, în general, efecte pozitive în ceea ce privește siguranța tunelului în caz de incendiu. Măsurile ce țin de construcții, cum ar fi grinzile și elementele similare, împiedică în mod semnificativ procesul de eliminare a fumului.

Secţiunea a 2-a SISTEME DE VENTILAȚIE

Articolul 15

Paragraf

Sistemele de ventilație sunt clasificate pe principalele tipuri menționate la punctul următor în ceea ce privește funcționarea și aplicarea lor.

Articolul 16

Paragraf

Ventilație longitudinală

Alineatul (1)

Un sistem de ventilație longitudinală asigură mișcarea longitudinală a aerului în tunel, fie prin fluxul de aer natural, fie prin utilizarea ventilatoarelor. Trebuie îndeplinite următoarele cerințe:

litera A)

Viteza longitudinală maximă admisă a aerului în zona secțiunii transversale a tunelului, în conformitate cuArt. 10.

litera B)

Ventilatoarele trebuie proiectate astfel încât să fie reversibile și să poată asigura o viteză minimă a fluxului de aer de 2 m/s și o mișcare minimă a aerului de 120 mc/s (în raport cu densitatea, conform standardului ISO 2533 corespunzător nivelului mediu al mării) în caz de incendiu în condițiile stabilite definite laArt. 32.

litera C)

Pentru tunelurile cu o pantă a drumului cuprinsă între 3% și 5%, viteza minimă proiectată a aerului trebuie mărită la 3 m/s. Viteza critică variază în funcție de panta, aria secțiunii transversale, sarcina de incendiu etc. Aceeași valoare critică a vitezei este luată pentru panta de 3% și 5%. Trebuie să se verifice cu viteza critică calculată cu diferite metode de calcul Kennedy, Li Y. Z. Ingason etc. și/sau standardele PIARC, NFPA, CETU etc.

litera D)

Pentru a spori siguranța funcțională în condiții de incendiu și pentru a reduce la minim turbulențele de aer, ventilatoarele trebuie distribuite pe întreaga lungime a tunelului, iar ventilatoarele cu jet trebuie amplasate în diferite sectoare de detecție a incendiului (cel puțin două sectoare de detecție a incendiului).

Articolul 17

Paragraf

Sistem de ventilație semi-transversal

Alineatul (1)

Un sistem de ventilație semi-transversal asigură intrarea aerului proaspăt prin portalurile tunelului, iar aerul evacuat este extras uniform pe întreaga lungime a tunelului, prin conductele de evacuare a aerului. Sunt permise atât sistemele de ventilație semi-transversale, cât și sistemele de ventilație semi-transversale combinate cu sistemele de ventilație longitudinale sau transversale.

Alineatul (2)

Aceste sisteme trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

litera A)

Trebuie respectată viteza maximă longitudinală a aerului, astfel cum este definită laArt. 10.

litera B)

Sistemul de ventilație trebuie proiectat astfel încât, în caz de incendiu în orice parte a canalului de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, să se extragă minim 120 mc/s din spațiul de trafic al tunelului pe un sector de 150 m (în raport cu densitatea conform ISO 2533, corespunzătoare elevației respective).

litera C)

În zona incendiului, clapetele pentru extracția aerului trebuie să fie deschise complet. Toate celelalte clapete trebuie să fie închise.

litera D)

Distanța dintre două clapete pentru extracția aerului nu trebuie să depășească 55 m.

litera E)

Pentru a optimiza costurile de operare, trebuie produs un flux de aer longitudinal utilizând ventilatoare cu jet sau prin controlul adecvat al clapetelor de extracție.

Articolul 18

Paragraf

Sistem de ventilație transversal

Alineatul (1)

Un sistem de ventilație transversală asigură atât intrarea aerului proaspăt, cât și extracția aerului evacuat pe întreaga lungime a tunelului.

Alineatul (2)

Trebuie îndeplinite următoarele cerințe:

litera A)

Nu trebuie depășită viteza maximă longitudinală a aerului, astfel cum este definită laArt. 10.

litera B)

Sistemul de ventilație trebuie proiectat astfel încât, în caz de incendiu în orice parte a canalului de evacuare a aerului, să se extragă minim 120 mc/s din spațiul de trafic al tunelului pe un sector de 150 m (în raport cu densitatea conform ISO 2533, corespunzătoare elevației).

litera C)

În zona incendiului, clapetele pentru extracția aerului trebuie să fie deschise complet. Toate celelalte clapete de extracție trebuie să fie închise.

litera D)

Pentru a asigura aer proaspăt de la conducta de aer proaspăt, trebuie instalate orificii reglabile pentru aer proaspăt. Pentru extracția aerului evacuat din zona de trafic a tunelului, trebuie prevăzute clapete reglabile de extracție a aerului. Orificiile de admisie a aerului proaspăt și clapetele de extracție a aerului trebuie ajustate astfel încât să se asigure o distribuție uniformă a aerului pentru ca scenariul să fie luat ca bază pentru dimensionare.

litera D)

În mod normal, distanța dintre două clapete de extracție nu trebuie să depășească 110 m, iar distanța dintre două orificii de admisie a aerului proaspăt nu trebuie să depășească 55 m.

Articolul 19

Paragraf

Sistem cu puncte de extracție

Alineatul (1)

Pentru sistemele cu puncte de extracție (extracție fără plafon intermediar), distanțele dintre punctele de extracție sau dintre punctul de extracție și portal trebuie definite pentru fiecare proiect individual, în funcție de criteriile de selecție indicate în Tabelul nr. 1.

Alineatul (2)

Debitul volumetric al aerului necesar la punctul de extracție trebuie stabilit în conformitate cu ecuația de mai jos (în raport cu densitatea conform cu ISO 2533 corespunzătoare elevației). Pentru a specifica debitul volumetric de aer la punctul de extracție, trebuie luată ca bază valoarea maximă rezultată din secțiunea transversală triplă a zonei tunelului fără refugii de urgență (RU) sau 200 mc/s:

Paragraf

V = max(3,0 x A_T; 200)

Paragraf

unde:

Paragraf

V este debitul volumetric de aer [mc/s]

Paragraf

A_T - suprafața secțiunii transversale a zonei tunelului fără refugiile de urgență [mp]

Capitolul IV CERINȚE TEHNICE

Articolul 20

Paragraf

Note generale

Alineatul (1)

Cerințele tehnice care trebuie luate în considerare în ceea ce privește ventilatoarele, inclusiv echipamentele suplimentare și posibilele conducte de ventilație, sunt următoarele:

Alineatul (2)

Ventilatoarele și echipamentele și cablurile aferente suplimentare concepute pentru a fi utilizate în condiții de incendiu (fum) trebuie să rămână funcționale pentru o perioadă de timp de cel puțin 120 minute la temperaturi de 400°C (de exemplu, cu ajutorul unui sistem de răcire cu temperatură controlată). În cazul unei defecțiuni a unui ventilator, celelalte ventilatoare nu trebuie să fie afectate funcțional.

Alineatul (3)

Această regulă se aplică în mod analog pentru toate echipamentele instalate în conducta de evacuare a aerului.

Alineatul (4)

Pentru ventilatoarele cu jet (inclusiv sistemele de cabluri aferente) utilizate în tunelurile din clasele de pericol I-III având o distanță longitudinală de acțiune de cel puțin 200 m, este suficientă o clasificare minimă F300, 60 min conform SR EN 12101-3.

Secţiunea a 1-a VENTILATOARE

Articolul 21

Paragraf

Ventilatoare cu jet (jet fans)

Alineatul (1)

Ventilatorul cu jet, inclusiv cadrul de suspendare aferent și amortizorul de zgomot, trebuie realizat din materiale rezistente la coroziune, în conformitate cu AND 623 art. 165. Motorul în sine și cutia cu borne trebuie proiectate în așa fel încât să corespundă cel puțin nivelului de protecție IP65, conform SR EN 60034-5.

Alineatul (2)

Elementele de fixare a ventilatorului cu jet la structura tunelului trebuie proiectate astfel încât să absoarbă vibrațiile. Trebuie prevăzut un mecanism suplimentar care să împiedice căderea ventilatorului (de exemplu, un cablu de oțel).

Articolul 22

Paragraf

Ventilatoare de introducere și de evacuare

Alineatul (1)

Ventilatoarele utilizate trebuie să fie ventilatoare axiale.

Alineatul (2)

Ventilatoarele de aer proaspăt și ventilatoarele de aer evacuat sunt alcătuite din următoarele părți: o unitate de ventilare care include o elice, o paletă de ghidare și un motor electric (unitate a motorului ventilatorului - UMV), duză, difuzor, clapetă de închidere și, în unele cazuri, un adaptor față și spate (unitate completă de ventilare - UCV).

Alineatul (3)

Referitor la valorile standard care trebuie utilizate pentru nivelurile de eficiență în specificarea capacității sistemului de ventilație, valorile UMV și UCV sunt eta_UMV = 0,9 și, respectiv, eta_UCV = 0,7.

Alineatul (4)

În funcție de caracteristicile tunelului, ventilatoarele trebuie să fie cu trepte de viteză, fie cu viteza variabilă sau o combinație a celor două pentru a controla debitul volumetric de aer. Vibrațiile UMV, precum și variațiile de temperatură ale bobinei și rulmentului trebuie ținute sub control. Volumul de aer admis/evacuat și schimbările ce țin de presiunea aerului la ventilator trebuie înregistrate și salvate (conform AND 623 art. 113).

Alineatul (5)

Etanșeitatea clapetei și a conductelor de aer trebuie confirmată prin intermediul unor măsurători adecvate.

Alineatul (6)

În mod normal, motorul trebuie să fie un motor asincron trifazat cu rulmenți cu frecare redusă, fără întreținere. Materialul izolant care trebuie utilizat trebuie clasificat (conform SR EN 60034-18) într-o clasă cu două grade mai mare decât cea necesară pentru sarcina termică maximă care apare în condiții de operare continuă.

Alineatul (7)

Atât unitatea motorului ventilatorului, cât și sursa de alimentare trebuie specificate astfel încât să se poată garanta o pornire sigură în orice moment (chiar și în cazul curenților insuficienți cu până la 10% sau al unor tensiuni diferite în tensiunea furnizată). Valoarea maximă permisă a tensiunii de pornire trebuie setată conform specificațiilor furnizorului de energie electrică în cauză și nu trebuie să depășească o valoare egală cu de șase ori valoarea curentului nominal.

Alineatul (8)

În mod normal, ventilatoarele se instalează în lăcașurile din portaluri sau tavan. Trebuie să se acorde o atenție deosebită amplasării ventilatoarelor astfel încât întreținerea și, eventual, înlocuirea acestora să poată fi efectuate din afara zonei de trafic; dacă este necesar, trebuie prevăzut accesul adecvat pentru reparații, precum și pentru echipamentul de ridicare.

Alineatul (9)

Dacă se efectuează întreținerea sau repararea unității complete de ventilare, acest lucru nu trebuie să influențeze celelalte părți ale sistemului de ventilație.

Alineatul (10)

În cazul instalării unui sistem fix (automat și manual) de stingere a incendiilor, acest lucru trebuie luat în considerare la proiectarea ventilatorului de evacuare a aerului.

Secţiunea a 2-a CLAPETE AJUSTABILE PENTRU EXTRACȚIA AERULUI

Articolul 23

Paragraf

Clapetele ajustabile pentru extracția aerului controlează în mod specific schimbul de aer dintre zona de trafic și conductele de evacuare a aerului. În tunelurile cu sisteme de ventilație transversale, în timpul funcționării normale, acestea trebuie să îndeplinească alte scopuri decât în caz de incendiu. În mod normal, clapetele pentru extracția aerului trebuie să fie longitudinale și să se poată închide. Clapetele pentru extracția aerului trebuie controlate de la distanță.

Articolul 24

Paragraf

Funcționare normală

Alineatul (1)

Aerul poluat trebuie extras în mod regulat pe întreaga lungime a respectivului tronson ventilat și evacuat prin conductele de evacuare. Acest lucru se realizează prin reglarea corespunzătoare a unghiului de deschidere al clapetelor pentru extracția aerului.

Alineatul (2)

Pentru sistemele de ventilație semi-transversale, fluxul de aer longitudinal din tunel se poate susține cu ajutorul ventilatoarelor cu jet pentru a reduce la minimum costurile operaționale (conform Art. 17.).

Articolul 25

Paragraf

Funcționare în caz de incendiu

Alineatul (1)

În cazul accidentelor care generează emisii de fum, fumul trebuie extras cât mai aproape posibil de sursa de emisie. Conform conceptului de ventilație aplicabil, una sau mai multe clapete pentru extracția aerului din sectorul de ventilație în cauză trebuie păstrate deschise (conform Art. 33), iar celelalte trebuie închise.

Alineatul (2)

Prin această metodă se obțin următoarele efecte:

litera A)

Extracția concentrată a fumului oferă cea mai mare eficiență posibilă.

litera B)

Se pot menține o stratificare naturală a fumului și o zonă fără fum în zona de auto-salvare.

litera C)

Fumul rămâne concentrat în zona de unde a provenit focul; acest lucru se datorează parțial apariției suprapresiunii în zonele care nu au fost încă afectate de incendiu.

Articolul 26

Paragraf

Parametri de proiectare

Alineatul (1)

Volumul aerului evacuat

Paragraf

Clapetele pentru extracția aerului trebuie proiectate astfel încât să se extragă un volum minim de aer de 120 mc/s prin intermediul clapetelor deschise în caz de incendiu (acest lucru se măsoară în conducta de aer evacuat în raport cu densitatea aerului corespunzătoare elevației, în conformitate cu ISO 2533.

Alineatul (2)

Viteza aerului în clapetele pentru extracția aerului

Paragraf

Viteza medie longitudinală a aerului în clapetele pentru extracția aerului care au fost deschise nu trebuie să depășească 25 m/s. Viteze mai mari ale aerului ar putea duce la pierderi critice de presiune.

Alineatul (3)

Proiectarea și amplasarea clapetelor pentru extracția aerului

Paragraf

Clapetele trebuie proiectate astfel încât să fie cât mai largi posibil. Lățimea optimă a deschiderii efective este de 3,0 m. Suma secțiunilor transversale libere ale clapetelor deschise în caz de incendiu trebuie să fie cel puțin egala echivalentă cu secțiunea transversală a conductei de extracție pe o lungime de 150 m.

Alineatul (4)

Clapetele se pot amplasa astfel:

litera A)

Instalare în tavanul fals: Dacă tavanul fals constituie partea inferioară a conductei de evacuare, clapetele pentru extracția aerului trebuie instalate în tavanul fals. Forma clapetelor pentru extracția aerului trebuie să fie dreptunghiulară. Dacă este posibil, acestea trebuie plasate în mijlocul secțiunii transversale a tunelului, racordarea clapetei de fum să urmărească realizarea unui calcul hidraulic optim.

litera B)

Conducte laterale: Dacă proiectarea unui tunel construit prin metoda "cut and cover" (tranșee acoperita cf. BTR 5/2006) include canale de evacuare pe părțile laterale ale tunelului, clapetele de extracție a aerului trebuie amplasate cât mai aproape posibil de tavanul tunelului.

Alineatul (5)

Dimensiunile verticale nu trebuie să fie prea mari astfel încât să împiedice extracția aerului proaspăt din zona de sub stratul de fum. Pentru secțiunile transversale mari ale tunelului, accentul trebuie pus pe extracția eficientă a fumului din partea superioară. Pentru a obține o valoare a eficienței egală cu cea obținută prin extracția prin tavan, volumul de aer extras trebuie mărit, după caz.

Alineatul (6)

Distanțele dintre clapetele pentru extracția aerului

Paragraf

Distanța normală dintre două clapete pentru extracția aerului nu trebuie să depășească valorile indicate la Art. 17 și Art. 18.

Articolul 27

Paragraf

Specificații

Alineatul (1)

Presiune statică

Paragraf

Clapetele pentru extracția aerului trebuie proiectate astfel încât să funcționeze cu diferențele maxime posibile de presiune aferente tunelului, fără să piardă din etanșeitate sau să se defecteze.

Alineatul (2)

Influența temperaturii asupra controlului clapetelor

litera A)

În timpul incendiilor, clapetele pentru extracția aerului pot fi expuse la temperaturi foarte ridicate. Prin urmare, clapetele, precum și unitatea de control, echipamentul asociat și cablurile de alimentare și control trebuie să rămână funcționale fără excepție timp de cel puțin 120 minute la temperaturi de 400°C.

Paragraf

Clapetele pentru extracția aerului trebuie să fie clasificate pentru condițiile de temperatură și durată prevăzute în prezentul articol, conform SR EN 13501-4.

litera B)

Rezistența la temperatură trebuie demonstrată prin încercări efectuate de un laborator acreditat. Clasificarea performanței la foc a clapetelor se realizează conform SR EN 13501-4, pe baza rezultatelor încercărilor efectuate conform standardelor de produs aplicabile.

litera C)

La efectuarea evaluării, în primele 30 de minute, clapetele trebuie să fie complet deschise (până la limita mecanică) și închise la fiecare cinci minute și apoi la fiecare zece minute cu ajutorul mecanismului de acționare aferent.

Alineatul (3)

Pierderi de presiune

litera A)

Clapetele pentru extracția aerului trebuie să fie cât mai etanșe posibil, deoarece pierderea de presiune reduce cantitatea efectivă de aer extras.

litera B)

Nu trebuie depășite pierderile volumetrice/ventilator indicate în Tabelul nr. 2.

Paragraf

Tabelul nr. 2: Pierderi volumetrice maxime permise în funcție de presiunea aerului în timpul evaluării

Alineatul (4)

Etanșeitatea la aer trebuie confirmată prin măsurare. Debitul volumetric de aer măsurat trebuie să fie raportat la o densitate de 1,2 kg/mc. Clapetele trebuie instalate în tavanul fals astfel încât să nu favorizeze pierderi suplimentare.

Alineatul (5)

Timpii de funcționare

Paragraf

Timpul necesar pentru deschiderea completă (90°) a unei clapete complet închise (0°) și invers nu trebuie să depășească 25 de secunde.

Articolul 28

Paragraf

Cerințe în caz de incendiu

Alineatul (1)

Pentru a asigura funcționarea optimă a clapetelor pentru extracția aerului în caz de incendiu, trebuie luate în considerare următoarele:

litera A)

Toate echipamentele din tubulatura de extracție a aerului (inclusiv unitatea de control și de monitorizare) trebuie să fie rezistente la temperaturi de 400 °C timp de minim 120 de minute (conformArt. 27 alin. (2) sau trebuie să fie protejate în mod corespunzător pentru a garanta funcționalitatea acestora. Echipamentul nu trebuie distrus mecanic la temperaturi de până la 750 °C într-un interval de 60 minute. Clasificarea performanței la foc a clapetelor se realizează conform SR EN 13501-4.Toate echipamentele din tubulatura de extracție a aerului (inclusiv unitatea de control și de monitorizare) trebuie să fie rezistente la temperaturi de 400 °C timp de minimum 120 de minute (conform art. 27 alin. (2) sau trebuie să fie protejate în mod corespunzător pentru a garanta funcționalitatea acestora. Echipamentul nu trebuie să sufere distrugeri mecanice la temperaturi de până la 750 °C pe o durată de 60 de minute. Clapetele pentru extracția aerului trebuie să își mențină performanțele corespunzătoare clasificării stabilite conform SR EN 13501-4 pe întreaga durată de funcționare prevăzută.

Paragraf

Toate echipamentele din tubulatura de extracție a aerului (inclusiv unitatea de control și de monitorizare) trebuie să fie rezistente la temperaturi de 400 °C timp de minimum 120 de minute (conform art. 27 alin. (2) sau trebuie să fie protejate în mod corespunzător pentru a garanta funcționalitatea acestora. Echipamentul nu trebuie să sufere distrugeri mecanice la temperaturi de până la 750 °C pe o durată de 60 de minute. Clapetele pentru extracția aerului trebuie să își mențină performanțele corespunzătoare clasificării stabilite conform SR EN 13501-4 pe întreaga durată de funcționare prevăzută.

litera B)

În sistemele transversale care includ atât o tubulatură de admisie, cât și una de evacuare, unitățile de control trebuie instalate în tubulatura de admisie și trebuie să asigure o izolare termică eficientă a arborelui de transmisie pentru a împiedica transferul de temperatură către actuatorul electric.

Articolul 29

Paragraf

Evaluarea clapetelor pentru extracția aerului

Alineatul (1)

Teste efectuate de producător și/sau de un laborator acreditat (test de omologare).

Alineatul (2)

Testarea de omologare a clapetei trebuie efectuată conform descrierii de mai jos:

litera A)

Clapeta trebuie instalată corect pentru a garanta buna funcționare a acesteia. Dispozitivul de acționare trebuie montat și conectat la sursa de alimentare, iar pozițiile finale trebuie reglate și testate corespunzător.

litera B)

Trebuie simulate corect condițiile de presiune a aerului aferente sistemului, care acționează la nivelul clapetei.

litera C)

Înainte de a efectua testul de etanșeitate, clapeta trebuie reglată cu dispozitivul de acționare în poziția "deschis" și apoi în poziția "închis". Fiecare oprire a clapetei după reglarea în cele două poziții trebuie efectuată folosind comutatorul de capăt. După închiderea clapetei, nu trebuie schimbată reglarea clapetei (de exemplu, folosind roata de mână) până la efectuarea testului.

litera D)

Nu trebuie efectuate măsuri suplimentare de corecție în vederea etanșării (de exemplu, utilizarea siliconului).

litera E)

Clapetele pentru extracția aerului sunt expuse la presiuni diferite, conform Tabelului 2. Fiecare nivel de presiune este menținut timp de cinci minute, cu excepția ultimului, care este menținut timp de 30 de minute. În etapa finală a testului, clapetele trebuie să fie complet deschise și complet închise de mai multe ori (de cel puțin de 10 ori) la presiunea ambientală. Între modificările de la o etapă de presiune la alta, deformările posibile se măsoară în punctele caracteristice ale clapetei. Nu trebuie să apară deformări care să afecteze eficiența.

litera F)

Condiții de lucru la presiune ridicată: funcționarea clapetei se testează la presiune înaltă. La presiune maximă (4000 Pa cu clapeta închisă), se efectuează cinci cicluri de deschidere/închidere cu ajutorul mecanismului de acționare electric corespunzător.

Alineatul (3)

Toate testele menționate mai sus sunt efectuate folosind un prototip. În cazul în care există o serie de minim zece clapete, clientul trebuie să selecteze o clapetă pentru evacuarea aerului care să fie supus unor teste de calibrare mecanică, precum și unor teste de eficiență.

Alineatul (4)

Teste la fața locului, înainte de punerea în funcțiune a sistemului, trebuie efectuate următoarele teste funcționale:

litera A)

Fiecare clapetă individual pentru extracția aerului trebuie să fie deschisă și închisă cu ajutorul sistemelor de control local și/sau de la distanță pentru a-i testa funcționalitatea.

litera B)

Trebuie efectuate teste de extracție a aerului cu ventilatoare puse în funcțiune, măsurând volumul fluxului de aer cu diferite configurații. Debitul minim necesar al volumului de aer extras trebuie obținut în dreptul clapetei pentru extracția aerului, cea mai îndepărtată de ventilatorul de evacuare a aerului.

litera C)

Trebuie efectuată o inspecție vizuală cu privire la funcționalitatea elementelor de etanșare din conducta de evacuare a aerului și a clapetelor.

litera D)

Funcționarea sistemului cu clapetă pentru extracția aerului trebuie testată prin efectuarea testelor de incendiu în conformitate cuArt. 59.

Articolul 30

Paragraf

Dispozitive de monitorizare a vitezei aerului

Alineatul (1)

Măsurarea vitezei longitudinale a aerului are în mod fundamental următoarele scopuri:

litera A)

Controlul sistemului de ventilație

litera B)

Evaluarea performanței sistemului de ventilație

litera C)

Controlul fluxului de aer în zona de trafic a tunelului în caz de incidente

Alineatul (2)

Expresia "secțiune transversală de măsurare" utilizată mai jos se referă la poziționarea unui dispozitiv de măsurare sau la dispunerea mai multor dispozitive de măsurare care măsoară viteza longitudinală a aerului reprezentativă pentru secțiunea transversală a tunelului în cauză. Un sistem de măsurare constă în dispunerea a trei secțiuni transversale de măsurare individuale care permit o testare a funcționării și a valorilor măsurate pentru secțiunea transversală a tunelului în cauză.

Alineatul (3)

Cerințele tehnice minime pentru aparatele de măsurare a vitezei aerului sunt specificate în AND 623 art. 120.

litera A)

Teste efectuate înainte de începerea operării

Paragraf

După instalarea dispozitivelor de măsurare a vitezei aerului, trebuie confirmat caracterul adecvat atât pentru dispozitivul de măsurare, cât și pentru locul în care este instalat.

Paragraf

Pentru fiecare sistem individual de măsurare, trebuie să se confirme că viteza medie a aerului pe întreaga secțiune transversală a tunelului se obține prin efectuarea măsurătorilor de referință. Testarea funcțională se efectuează cu un interval de viteză a aerului de ± 3 m/s, precum și cu ventilatoare complet activate (pentru ventilație longitudinală). Valorile sunt comparate cu valoarea de referință a vitezei aerului înregistrată pe baza valorilor medii de 10 secunde. Diferența față de valoarea de referință nu trebuie să depășească ± 0,3 m/s.

litera B)

Testarea funcționării în timpul exploatării normale

Paragraf

În timpul exploatării normale, trebuie efectuate teste de calibrare a anemometrelor (senzori de măsurare a vitezei aerului în tunel), funcționarea și monitorizarea vitezei aerului. O metodă adecvată constă în compararea mai multor secțiuni transversale de măsurare în ceea ce privește viteza și direcția aerului.

Paragraf

La efectuarea testelor de funcționare, trebuie luate în considerare caracteristicile specifice ale fluxului de aer al structurii tunelului respectiv.

litera C)

Teste de funcționare în timpul incidentelor

Paragraf

În caz de incidente, testele de funcționare și verificare a vitezei longitudinale a aerului trebuie efectuate în mod continuu.

Alineatul (4)

Tipuri de ventilație în tunel:

litera A)

Tuneluri cu flux de aer longitudinal:

Paragraf

În tunelurile cu ventilație longitudinală, sistemele de măsurare care permit o evaluare a funcționării și verificare a valorilor înregistrate trebuie instalate la ambele portaluri ale tunelului (conform Figurii nr. 1).

Imagine IMG_759

[Imagine Embedded]

Paragraf

Figura nr. 1: Exemplu de poziționare a sistemelor de măsurare pentru testarea funcționării în zona portalurilor, prezentată pentru metodele de mediere a măsurătorilor realizate la distanță (cu ultrasunete)

litera B)

Tuneluri cu ventilație transversală:

Paragraf

Pentru tunelurile cu ventilație transversală, este necesar un sistem de măsurare cu testarea funcționării pentru valorile înregistrate luate pe ambele părți ale clapetei(elor) pentru extracția aerului, deschisă (deschise) în caz de incendiu.

Paragraf

Deoarece sectoarele individuale de ventilație pot fi ventilate separat, pentru fiecare sector de ventilație este necesar cel puțin un sistem de măsurare cu testare a funcționării.

Paragraf

Pentru sectoarele de ventilație adiacente portalurilor, este necesar un sistem de măsurare suplimentară cu testarea funcționării (conform Figurii nr. 2). Poziționarea sistemelor de măsurare trebuie efectuată în conformitate cu conceptul de ventilație relevant în caz de incendiu.

Paragraf

Trebuie luate în considerare pozițiile ventilatoarelor cu jet, ale dispozitivelor de injecție cu aer proaspăt și ale altor echipamente similare.

Imagine IMG_769

[Imagine Embedded]

Paragraf

Figura nr. 2: Exemplu de poziționare a secțiunilor transversale de măsurare cu testarea funcționării pentru tuneluri cu ventilație transversală, prezentată pentru metodele de mediere a măsurătorilor realizate la distanță (cu ultrasunete).

Alineatul (5)

Metodă și intervale de timp aferente verificării funcționării

Paragraf

Metoda care trebuie utilizată pentru verificarea funcționării trebuie definită în funcție de proiect. Pentru funcționarea normală, trebuie setată o valoare medie de timp a valorilor de măsurare ce acoperă câteva minute pentru verificarea funcționării. În caz de incidente, valorile medii ale timpului pentru valorile măsurate trebuie reduse la 5-10 secunde.

Alineatul (6)

Procesul de testare

Paragraf

La ora stabilită sau în urma unei solicitări, procesul de testare se efectuează conform descrierii de mai jos. Pentru a exclude acele secțiuni transversale de măsurare i din cadrul sistemului de măsurare j care prezintă valori de măsurare false ca urmare a stabilirii valorii medii, trebuie să se efectueze următoarele trei interogări:

Imagine IMG_780

[Imagine Embedded]

Paragraf

Cele două secțiuni transversale de măsurare i care respectă interogarea se pot utiliza pentru următoarea evaluare.

Paragraf

Evaluarea prezentată mai jos se face consecutiv de patru ori pentru fiecare secțiune transversală de măsurare i neperturbată din cadrul sistemului de măsurare j, salvând rezultatul secțiunii transversale de măsurare (ADMIS, RESPINS):

Imagine IMG_783

[Imagine Embedded]

Paragraf

Valoarea medie a tuturor secțiunilor transversale de măsurare valide i din cadrul sistemului de măsurare j [m/s]

Paragraf

Numărul de secțiuni transversale de măsurare valide i din sistemul de măsurare j [m/s]

Imagine IMG_786

[Imagine Embedded]

Alineatul (7)

Cerințe privind poziționarea dispozitivelor de măsurare

Paragraf

La configurarea secțiunilor transversale de măsurare, distanțele minime care trebuie respectate sunt de 20 m față de indicatoarele de trafic și de obiecte de interferență similare (de exemplu, pasaje de trecere pentru vehiculele de urgență), precum și, dacă este posibil, de 100 m de la ventilatoarele cu jet și de la refugiile de urgență sau de la portaluri.

litera A)

În tunelurile cu ventilație longitudinală, secțiunile transversale de măsurare trebuie să fie situate în apropierea portalurilor, dacă este posibil.

litera B)

În ceea ce privește tunelurile cu ventilație transversală, trebuie instalate două secțiuni transversale de măsurare în fiecare dintre sectoarele de ventilație ale portalului și una cât mai aproape posibil de centrul fiecăreia dintre celelalte sectoare de ventilație.

litera C)

Pentru structuri complexe de tuneluri, inclusiv pe rampe și în afara rampelor, numărul de secțiuni transversale de măsurare trebuie mărit în funcție de cerințele specifice.

litera D)

În tunelurile cu tuburi (galerii) duble, poziționarea secțiunilor transversale de măsurare trebuie stabilită conform cerințelor legate de asigurarea suprapresiunii pentru tuburile fără fum la pasajele transversale. În cazurile limită, testarea funcționării are prioritate mai mare decât asigurarea suprapresiunii.

Alineatul (8)

Măsurători de referință regulate

Paragraf

Testele de omologare efectuate la fața locului în timpul punerii în funcțiune trebuie repetate la intervale de trei până la cinci ani (de exemplu, în timpul exercițiilor sau al testelor de incendiu), cu realizarea măsurătorilor de referință adecvate (conform Art. 29).

Secţiunea a 3-a ECHIPAMENTE SUPLIMENTARE

Articolul 31

Paragraf

Pentru a preveni debitul necontrolat de aer în conductele de admisie și de evacuare când ventilatoarele nu sunt în funcțiune, trebuie instalate clapete adecvate în amonte sau în aval de ventilatoare. În ceea ce privește posibilitatea ca aerul rece să intre în tunel, ceea ce duce la formarea gheții, trebuie examinată cerința posibilă pentru instalarea unei clapete suplimentare lângă conducta de admisie a aerului proaspăt, care trebuie închisă atunci când ventilatorul nu funcționează.

Alineatul (1)

În plus față de cerințele menționate în Art. 20, trebuie acordată atenție rezistenței la coroziune a echipamentului suplimentar.

Alineatul (2)

Echipamentele suplimentare pot fi:

litera A)

Clapete pentru incendiu, fum și extracția aerului

litera B)

Amortizoare de zgomot

litera C)

Palete de ghidare

litera D)

Trape pentru reparații

Alineatul (3)

În ceea ce privește impactul zgomotului produs de sistemele de ventilație asupra mediului tunelului, evaluările trebuie efectuate în conformitate cu orientările și reglementările corespunzătoare.

Secţiunea a 4-a STRUCTURA CONDUCTELOR DE AER ȘI A TUNELULUI

Articolul 32

Paragraf

Trebuie să se respecte următoarele cerințe tehnice pentru conductele de aer și alte structuri aferente tunelului:

litera A)

Conductele de aer și toate instalațiile conexe trebuie proiectate astfel încât să fie performante aerodinamic.

litera B)

Trebuie atinsă o etanșeitate suficientă pentru a asigura un sistem eficient de extracție a fumului; acest lucru trebuie verificat și confirmat prin teste adecvate de etanșeitate.

litera C)

La efectuarea testelor de punere în funcțiune, pierderea de debitul volumetric prin scurgere al întregii conducte de evacuare (fără a include ratele de scurgere de la clapetele pentru extracția aerului) nu trebuie să depășească 5 mc/s/km. Evaluarea trebuie efectuată în apropierea ventilatoarelor (<1000 m), lungimea minimă necesară a secțiunii de măsurare este de 500 m.

litera D)

Sistemul de admisie a aerului proaspăt trebuie să aibă o plasă aferentă împotriva zăpezii.

litera E)

La proiectarea portalurilor, a pasajelor transversale, precum și a structurilor conexe de ventilație, trebuie luate în considerare măsuri adecvate pentru a preveni scurtcircuitarea fluxului de aer.

litera F)

Trebuie evitată pătrunderea aerului poluat și a prafului din zona de trafic a tunelului în stația de ventilație (de exemplu, presurizarea)

litera G)

Trebuie examinate frecvențele naturale ale structurii de portanță și cele ale unității motorului ventilatorului și trebuie acordată atenție pentru separarea frecvențelor proprii ale acestora.

Capitolul V DIMENSIONARE AERODINAMICĂ

Articolul 33

Paragraf

Note generale

Alineatul (1)

Calculele aerodinamice trebuie efectuate pe baza necesarului de aer proaspăt. Parametrii aerodinamici rezultați servesc la stabilirea celor mai bune specificații pentru sistemul de ventilație și la optimizarea parametrilor de inginerie civilă.

Alineatul (2)

Elementele de bază ale designului aerodinamic sunt următoarele:

litera A)

Influențe meteorologice precum schimbările presiunii barometrice și impactul vântului

Paragraf

Este de preferat ca datele care trebuie utilizate să provină din măsurători ale schimbărilor de presiune și ale vitezelor vântului efectuate pe parcursul mai multor ani în locurile unde urmează să fie construite portalurile. Pentru clasele de pericol I - III și pentru clasa de pericol IV, presiunile atmosferice și vitezele vântului care trebuie utilizate trebuie să corespundă procentului de 95%, respectiv procentului de 98% a valorilor medii orare. Viteza vântului la o înălțime de 4 m deasupra solului trebuie calculată utilizând formula de mai jos:

Paragraf

u = u_mess x (4/z_mess)^p (1)

Paragraf

Unde

Paragraf

u viteza aerului la o înălțime de 4 m deasupra solului[m/s]

Paragraf

u_mess viteza aerului la înălțimea de măsurare [m/s]

Paragraf

z_mess înălțimea de măsurare (în general la 10 m deasupra solului) [m]

Paragraf

p exponent privind condițiile de dispersie neutră (0,25) [-]

Paragraf

Sectorul de vânt trebuie limitat la sectoarele relevante ale portalurilor. Trebuie luate în considerare în mod adecvat caracteristicile portalurilor (cum ar fi barierele fonice) care măresc contrapresiunea.

Paragraf

Dacă nu sunt disponibile astfel de rezultate ale măsurătorilor, influența meteorologică relevantă (presiunea vântului și diferențele de presiune barometrică la portaluri) trebuie analizate printr-o evaluare meteorologică corespunzătoare.

litera B)

Impactul termic provocat de diferențele de temperatură

Paragraf

Rata de eliberare a căldurii utilizată ca bază pentru dimensionarea sistemului de ventilație pentru toate tunelurile cu două benzi și secțiune transversală normală a tunelului implică un vehicul pentru mărfuri grele și două autoturisme (intensitate incendiu 30 MW).

Paragraf

Efectele forței ascensionale în tunel în urma creșterii temperaturii care apar în condiții normale, precum și în caz de incendiu trebuie luate în considerare în conformitate cu abordarea de mai jos:

Imagine IMG_923

[Imagine Embedded]

Paragraf

La dimensionarea ventilatoarelor cu jet, trebuie luată în considerare corecția densității. Temperatura la ventilatorul cu jet (T_incendiu(x)) se calculează folosind distanța dintre locul incendiului și ventilatorul cu jet în direcția fluxului de aer pentru variabila x. Viteza medie locală a aerului trebuie adaptată în raport cu distribuția calculată a temperaturii.

Paragraf

Pentru tunelurile cu pante în schimbare (conform Figurii nr. 3) în cadrul unui sector de incendiu, efectul forței ascensionale se calculează după cum urmează:

Imagine IMG_926

[Imagine Embedded]

Imagine IMG_927

[Imagine Embedded]

Paragraf

Figura nr. 3: Pantă la incendiu pentru un caz unidimensional

Paragraf

Coeficientul de transfer de căldură α pentru ecuațiile 3 și 5, precum și 6-8 care trebuie utilizat este coeficientul de transfer de căldură α_F al profilului tunelului corespunzător (conform ecuației 9 și 10). Coeficienții de transfer de căldură α_F indicați mai jos au la bază căptușelile tunelului care nu sunt prevăzute cu materiale termoizolante (de exemplu, construcții de protecție împotriva incendiilor). În alte cazuri, trebuie să se ia în considerare coeficienții de transfer de căldură corespunzători.

Paragraf

Stabilirea coeficientului de transfer de căldură α_F pentru tunelurile cu secțiune transversală pătrată:

Paragraf

α_F = 2,8 x (u - 2,0) + 6,6 pentru 2,0 ≤ u ≤ 3,0 (9)

Paragraf

Stabilirea coeficientului de transfer de căldură α_F pentru tunelurile cu secțiune transversală potcoavă:

Imagine IMG_933

[Imagine Embedded]

Paragraf

Proiectarea sistemelor de ventilație pentru tunelurile cu trafic combinat de autoturisme și vehicule grele de marfă și pentru cele cu trafic exclusiv de autoturisme se efectuează pe baza unei rate de eliberare a căldurii de 30 MW și, respectiv, de 5 MW. În ceea ce privește tunelurile cu o proporție mai mare a traficului greu (>15%), impactul siguranței tunelului trebuie stabilit în baza unei analize de risc a tunelului sau a unei evaluări de risc a tunelului (conform AND 621) pentru a analiza necesitatea creșterii sarcinii calorifice.

Paragraf

Valorile caracteristice date în Tabelul 3 sunt valabile pentru ratele proiectate de degajare a căldurii.

Paragraf

Tabelul 3: Valori caracteristice pentru incendii standard privind funcțiile intensității incendiului

Paragraf

*) Se presupune că, după aproximativ 5 minute, sistemul de ventilație împiedică răspândirea în continuare a gazelor de fum. Această perioadă de timp are la bază o viteză medie presupusă de propagare a fumului de aproximativ 3,0 m/s (5 min x 60 s/min x 3 m/s = 900 m).

Paragraf

Valorile menționate mai sus sunt valori practice medii; trebuie luate în considerare abaterile posibile pentru structurile speciale. Pentru dimensionarea sistemului de ventilație în caz de incendiu, trebuie luat în considerare cel mai rău caz posibil. Astfel, în cazuri speciale, ar putea fi necesară dimensionarea sistemului de ventilație pentru incidente cu fum rece (de ex., tunel unidirecțional cu o pantă pozitivă a drumului în direcția de deplasare).

litera C)

Cerințe suplimentare pentru sistemele de ventilație cu sisteme de extracție a aerului evacuat

Paragraf

În ceea ce privește sistemele de ventilație cu extracția aerului evacuat, performanța ventilatorului trebuie specificată prin luarea în considerare a gazelor de fum fierbinți. La stabilirea specificațiilor sistemului trebuie luată în considerare temperatura fumului la punctul de extracție (T_B), precum și influențele temperaturii din conducta de aer.

Paragraf

Trebuie respectată următoarea procedură:

Paragraf

Performanța ventilatorului necesară pentru extracția aerului evacuat trebuie să aibă specificații ce iau în calcul pierderile de presiune în tunel (a se vedea Art. 26 și Art. 33) aferente unui loc de instalare care corespunde cotei medii a tunelului față de nivelul mării. Volumul de aer la ventilator, calculat astfel este apoi crescut cu factorul FV pentru a stabili volumul de aer, luând în considerare fumul (ecuația 12 și 13). Diferența de presiune calculată a ventilatorului este mărită cu factorul Fp pentru a ține cont de influențele termice (ecuația 14 și 15). Pentru conductele de aer cu pante longitudinale, trebuie luat în considerare efectul forței ascensionale Delta p_incendiu (ecuația 3). La proiectarea ventilatoarelor, trebuie să se asigure faptul că fiecare punct individual de operare (definit de presiune și de debitul volumetric) al ventilatorului se regăsește în rețeaua sa de ventilatoare. Temperatura T_incendiu în raport cu lungimea conductei sau lungimea de extracție x trebuie calculată conform ecuației 5. Coeficientul de transfer termic α, care este prezent în ecuațiile 3 și 5, precum și în ecuațiile 6-8, este echivalent cu coeficientul de transfer termic α_AK. Acesta poate fi calculat folosind ecuațiile 16-18 prin aproximarea valorilor necesare cu o densitate corespunzătoare altitudinii în conformitate cu ISO 2533. Temperatura T_B se calculează cu ajutorul ecuației 4 utilizând m_i pentru debitul masic, acesta fiind debitul masic prezent la punctul de extracție al sistemului de ventilație în cauză (conform Art. 16, Art. 17, Art. 18 și Art. 19). Circumferința este reprezentată de circumferința conductei de aer, ca în ecuația 5, iar pentru variabila L_incendiu trebuie introdusă lungimea care acoperă distanța dintre punctul de extracție și ieșirea conductei, dacă panta longitudinală din acest sector al conductei de aer s_incendiu este constantă. Altfel, trebuie folosite ecuațiile 6-8.

Imagine IMG_953

[Imagine Embedded]

Paragraf

unde:

Imagine IMG_955

[Imagine Embedded]

Paragraf

Tabelul 4: Temperatura gazelor de fum la punctul de extracție TB ca funcție a ratei de degajare a căldurii (puncte de extracție, ventilație semi-transversală și transversală)

Paragraf

Proiectarea echipamentului de ventilație necesar pentru a controla fluxul longitudinal în tunel (conform Art. 53 și Art. 55) trebuie să țină cont de impacturile termice de la Art. 33 alin 2 b).

Articolul 34

Paragraf

Ventilație longitudinală

Alineatul (1)

În tunelurile cu sisteme mecanice de ventilație longitudinală, forța necesară pentru a îndeplini standardele aferente sistemului (conform Art. 16 și Art. 51) trebuie stabilită luând în calcul următorii factori:

litera A)

influențe meteorologice

litera B)

admisia necesară de aer proaspăt

litera C)

condiții structurale și instalații relevante în ceea ce privește ingineria ventilației

litera D)

date de trafic

litera E)

efectul de piston produs de vehicule

litera F)

rațiuni economice (de ex., necesarul de energie electrică).

Alineatul (2)

Dispunerea ventilatoarelor cu jet trebuie planificată astfel încât forța de împingere a aerului să poată fi utilizată într-un mod optim pe întreaga secțiune transversală a tunelului (fără obstacole prin elemente structurale, indicatoare rutiere grafice etc.). În ceea ce privește tunelurile cu secțiuni transversale mari (o lățime a deschiderii de 12 m sau mai mare), trebuie să se vizeze o dispunere regulată a ventilatoarelor pe întreaga lățime. Instalațiile care influențează semnificativ secțiunea transversală a tunelului (cum ar fi indicatoare rutiere grafice, dispozitive de control al traficului etc.) trebuie luate în calcul la stabilirea performanțelor necesare ale ventilatorului.

Alineatul (3)

Calculele aerodinamice care trebuie efectuate pentru sistemele de ventilație longitudinală constau în elementele menționate în secțiunea anterioară și în calculul pierderilor de presiune din tunel, luând în considerare caracteristicile structurale specifice și elementele instalate (cum ar fi indicatoarele de trafic, nișele, elementele de proiectare ale portalului, rugozitatea suprafeței etc.).

Alineatul (4)

În plus, trebuie luat în considerare faptul că, în prezența fumului, impulsul (forța de propulsie) ventilatoarelor cu jet scade în urma creșterii temperaturii.

Alineatul (5)

Ventilatoarele cu jet trebuie să fie aranjate astfel încât să nu se influențeze reciproc. Dacă nu se poate împiedica acest lucru din cauza caracteristicilor specifice ale structurii tunelului, trebuie luată în considerare pierderea preconizată a forței de propulsie(a impulsului).

Alineatul (6)

Ventilatoarele din zona de incendiu nu trebuie puse în funcțiune (distrugerea straturilor de fum etc.). Acest lucru trebuie luat în calcul la stabilirea specificațiilor sistemului de ventilație (respectiv nu se poate utiliza doar un ventilator sau doar o serie de ventilatoare). Zonele de detectare a incendiilor trebuie definite în mod specific pentru fiecare sistem individual de ventilație.

Articolul 35

Paragraf

Sisteme de ventilație semi-transversale și transversale

Alineatul (1)

Atunci când se stabilesc specificațiile sistemelor de ventilație semi-transversale și transversale, trebuie luate în considerare condițiile de circulație a aerului prezente și pierderile de presiune care apar în zona instalațiilor de ventilație și în conductele de admisie și evacuare, precum și în zona tunelului.

Alineatul (2)

Proiectarea aerodinamică a acestor sisteme de ventilație ține cont și de următoarele aspecte:

litera A)

Evaluarea pierderilor de presiune din zonele instalațiilor de ventilație, a conductelor sau a puțurilor de admisie și evacuare, precum și a conductelor de distribuție a aerului proaspăt și a conductelor de extracție a aerului

litera B)

Stabilirea pierderilor de presiune care apar în spațiul de trafic al tunelului

litera C)

Stabilirea pierderilor de presiune care apar la deschiderile de admisie și la dispozitivele de extracție

litera D)

La noile structuri ale tunelurilor trebuie planificate și specificate astfel încât diferența de presiune dintre conducta de evacuare și spațiul de trafic al tunelului să nu depășească 3000 Pa

litera E)

Lungimea fiecărui sector individual de ventilație (evacuare aer) nu trebuie să depășească 2500 m

litera F)

Pe măsură ce ratele de scurgere cresc în timpul funcționării, rata maximă de scurgere permisă utilizată pentru stabilirea specificațiilor debitului volumetric la ventilator (conform Tabelul nr. 2 șiArt. 31) trebuie mărită cu 100% pentru a menține funcționalitatea de extracție a fumului în condiții de siguranță în caz de incendiu.

Articolul 36

Paragraf

Metode de calcul

Alineatul (1)

Se permite aplicarea unor metode de calcul unidimensionale și tridimensionale adecvate și validate, bazate pe ecuațiile de conservare pentru masă, energie și impuls pentru proiectarea sistemelor de ventilație.

Capitolul VI CONTROLUL ȘI FUNCȚIONAREA SISTEMULUI DE VENTILAȚIE

Secţiunea a 1-a REGLEMENTĂRI PRIVIND CONTROLUL SISTEMELOR DE VENTILAȚIE

Articolul 37

Alineatul (1)

Sistemul de ventilație trebuie să țină cont de rațiuni economice la asigurarea nivelul de siguranță necesar în timpul funcționării normale și în caz de incendiu.

Alineatul (2)

În general, sistemele de ventilație sunt controlate automat; intervențiile manuale trebuie să fie posibile în toate modurile de funcționare. În plus, operatorul de tunel trebuie să poată ajusta oricând parametrii și ordinea programelor în funcție de nevoile curente.

Alineatul (3)

Abaterile de la reglementările stabilite în această secțiune sunt permise numai în anumite cazuri și trebuie justificate temeinic.

Articolul 38

Paragraf

Variabile și date măsurate

Alineatul (1)

În plus față de valorile măsurate ale CO, opacității, vitezei longitudinale a aerului și traficului menționate în AND 623 art. 120, trebuie să se colecteze datele de mai jos și să fie luate în considerare la stabilirea specificațiilor sistemului de control:

Alineatul (2)

Pentru a optimiza performanțele ventilației în raport cu condițiile structurii tunelului, trebuie colectate următoarele date de trafic pentru fiecare sector de ventilație și bandă de circulație în parte precum și pentru direcția de circulație: numărul de vehicule prezente în tunel (vehicule grele de marfă, autoturisme, viteza vehiculului, frecvența congestiilor de trafic)

litera A)

Debitul volumetric și creșterea presiunii la ventilatoare în sistemele de ventilație semi-transversale și transversale, precum și în sistemele de extracție locală.

litera B)

Parametrii specifici ai unității complete de ventilare (temperatură, vibrații etc.)

litera C)

Putere electrică (controlul valorilor maxime acceptabile)

Articolul 39

Paragraf

Valori limita pentru închiderea tunelului

Alineatul (1)

Tunelul trebuie închis automat în cazul uneia dintre condițiile de mai jos:

litera A)

≥ 100 ppm CO mai mult de 10 minute

litera B)

≥ 150 ppm CO

litera C)

Coeficientul de extincție ≥ 12,10^-3 x m^-1 mai mult de 1 minut

Alineatul (2)

Tunelul trebuie redeschis automat traficului dacă se detectează o tendință descrescătoare și valorile respective rămân sub una dintre următoarele valori de prag mai mult de 1 minut:

litera A)

90 ppm CO

litera B)

Coeficient de extincție 7 x 10^-3 m^-1

Alineatul (3)

Opacitate: Numărul de particule din atmosferă între observator și obiect și cât de eficient pot absorbi și împrăștia lumina. Această valoare este definită de un termen numit coeficient de extincție atmosferică (factorul k). Pe măsură ce factorul k crește, vizibilitatea scade.

Articolul 40

Paragraf

Valori vizate pentru funcționarea normală

Alineatul (1)

Valorile indicate mai jos trebuie ajustate în timpul funcționării pentru a corespunde unui mod de funcționare avantajos din punct de vedere economic.

litera A)

Valoare vizată CO 30 ppm

litera B)

Coeficient vizat de extincție 4 x 10^-3 m^-1

Articolul 41

Paragraf

Valori de prag în timpul lucrărilor de întreținere

Alineatul (1)

În cazul lucrărilor de întreținere pe termen lung, nu trebuie depășite următoarele valori de prag în sectorul de ventilație afectat:

litera A)

CO 20 ppm

litera B)

Opacitate 3 x 10^-3 m^-1

Alineatul (2)

Trebuie respectate legile privind protecția la locul de muncă.

Secţiunea a 2-a CONTROL ÎN FUNCȚIE DE DATELE DE TRAFIC

Articolul 42

Paragraf

Date ce trebuie incluse

Alineatul (1)

Indiferent de parametrii fixați, trebuie definite următoarele variabile utilizate în ceea ce privește controlul ventilației.

litera A)

Structura traficului

Paragraf

Traficul trebuie împărțit în următoarele categorii:

punctul I.

Autoturisme

punctul II.

Vehicule grele de marfă

litera B)

Valoarea estimată a emisiilor de CO.

Paragraf

Valoarea estimată a emisiilor de CO trebuie calculată folosind ca bază tabelele de emisii cuprinse în RVS 09.02.32 și volumul traficului curent, precum și structura traficului. Valoarea estimată a emisiilor trebuie utilizată ca parametru pentru necesarul de aer calculat (necesarul de aer CO qco) în funcție de emisia CO a vehiculelor.

litera C)

Valoarea estimată a emisiilor ce cauzează opacitate.

Paragraf

Valoarea estimată a emisiilor ce cauzează opacitate trebuie calculată în baza tabelelor de emisii cuprinse în RVS 09.02.32 și volumul traficului curent, precum și structura traficului. Valoarea estimată a emisiilor trebuie utilizată ca parametru pentru necesarul de aer calculat (necesarul de aer Tr (q_Tr) în funcție de emisia de particule (exprimată ca valoare a opacității) ale vehiculelor și de repunerea în suspensie a prafului rutier.

litera D)

Abaterea maximă permisă de la valorile de emisie estimate (intervalul de toleranță)

litera E)

Inițial, valorile țintă ale concentrației care sunt necesare pentru efectuarea calculului necesarului de aer trebuie stabilite după cum urmează: 30 ppm pentru concentrația de CO și 4 x 10^-3 m^-1 pentru opacitate. Ulterior, aceste valori se pot ajusta în funcție de experiența operațională.

litera F)

Atât pentru CO, cât și pentru opacitate, trebuie definite intervale de toleranță legate de trafic (limitate în timp) în care nu se efectuează modificări directe ale sistemului de control. Cu toate acestea, intervalul maxim de toleranță nu trebuie să depășească valorile limită de planificare.

litera G)

Constantă de timp critică t_crit în ceea ce privește sistemul de control.

Paragraf

Trebuie stabilită o perioadă de timp specifică sistemului în care valoarea estimată a emisiilor poate să nu fie atinsă sau să fie depășită fără a provoca modificări ale sistemului de control.

Alineatul (2)

În cazul sistemelor de ventilație longitudinală și al condițiilor simple (de ex., trafic unidirecțional, tunel scurt), este suficientă stabilirea intervalelor maxime de toleranță pentru valorile operaționale maxime permise.

Alineatul (3)

Dacă nu sunt disponibile date privind traficul (de ex., trafic staționat), sistemul de control trebuie să treacă automat în modul control bazat pe valorile măsurate ale calității aerului (conform Art. 41, 42 și 43). Poate interveni o reducere a admisiei de aer proaspăt q_req prezentă în momentul avariei cu o întârziere de 20 minute.

Articolul 43

Paragraf

Stabilirea debitului necesar de aer diferențial (q_dif)

Alineatul (1)

Sistemele automate de control al ventilației necesită stabilirea debitului necesar de aer diferențial. Se stabilește separat pentru fiecare sector de ventilație în parte, folosind următoarele criterii importante:

litera A)

Debitul necesar de aer necesar CO (q_co)

Paragraf

(debitul de aer necesar stabilit prin calcule, în funcție de emisiile CO ale vehiculelor). Necesarul de aer pe banda de circulație a vehiculelor și pe direcția de deplasare în ceea ce privește CO, acesta trebuie calculat pe baza valorilor estimate ale emisiilor. Necesarul de aer q_co este rezultatul adăugării necesarului de aer pentru toate benzile de circulație.

litera B)

Debitul de aer necesar față de opacitate (q_Tr)

Paragraf

(debitul de aer necesar stabilit prin calcule, în funcție de emisiile de particule ale vehiculelor) Debitul de aer necesar q_Tr trebuie stabilit la fel ca necesarul de aer q_co.

litera C)

Debitul de aer necesar (q_soll)

Paragraf

(debit de aer necesar relevant)

Paragraf

Cea mai mare dintre cele două valori q_co și q_Tr se folosește ca valoare vizată pentru q_req, valoare ce este importantă pentru stabilirea debitului total necesar de aer.

litera D)

Debitul total necesar de aer (q_tot)

Paragraf

(debit de aer necesar)

Paragraf

Debitul total necesar de aer este valoarea vizată a debitului necesar de aer q_soll, corectată cu coeficientul de corecție K_f necesar pentru determinarea valorii estimate, care rezultă din comparația valorii vizate/reale conform Art. 41.

litera E)

Volumul de aer admis (q_cur)

Paragraf

(Volumul efectiv de aer proaspăt admis prezent în zona tunelului).

Alineatul (2)

În ceea ce privește sistemele de ventilație semi-transversale și transversale, valoarea volumului de aer proaspăt admis q_cur se măsoară direct la unitatea motorului ventilatorului. Pentru ventilația longitudinală, valoarea q_cur se poate stabili prin aproximare cu ajutorul vitezei longitudinale a aerului și folosind aria secțiunii transversale.

Alineatul (3)

Debitul necesar de aer diferențial q_dif este diferența dintre debitul total necesar de aer q_tot și volumul efectiv de aer admis q_cur de la ventilația mecanică sau naturală.

Alineatul (4)

Valoarea relevantă rezultă din calculele efectuate la fiecare minut în intervale de șase minute, luând în considerare următoarele condiții:

litera A)

În cazul unei valori q_dif în creștere, se folosește ultima valoare calculată (valoarea măsurată în ultimul minut)

litera B)

În cazul unei valori q_dif constante sau descrescătoare, se folosește valoarea medie din toate cele șase minute.

Alineatul (5)

În cazul în care debitul total necesar de aer corectat q_tot depășește intervalul maxim de toleranță prestabilit, conform Art. 39, pentru o perioadă care depășește perioada critică de timp t_crit, volumul efectiv de aer admis q_cur trebuie ajustat la debitul de aer necesar relevant q_req.

Alineatul (6)

Dacă valorile măsurate ale emisiilor depășesc în mod constant intervalul de toleranță stabilit (de ex., din cauza unei defecțiuni a sistemului de control), debitele de aer necesare trebuie setate manual. Trebuie afișată trecerea în modul manual.

Articolul 44

Paragraf

Comparație între valoarea vizată și cea reală a debitului de aer necesar

Alineatul (1)

Pentru adaptarea curbelor de control este necesară o comparație a valorii vizate/efective a debitului de aer necesar.

Alineatul (2)

Pentru efectuarea acestei comparații, analiza concentrațiilor de monoxid de carbon CO și a opacității prezente în sectorul de ventilație se măsoară fiecare de două ori. Valoarea mai mare rezultată a concentrației de CO și a opacității se folosește pentru calculul necesarului de aer. Valoarea mai mare a necesarului de aer este comparată cu debitul total necesar de aer relevant q_req.

Alineatul (3)

Această analiză comparativă trebuie efectuată în următoarele condiții stabilite:

litera A)

Se pot folosi valorile pentru comparație numai dacă sistemul de ventilație a funcționat timp de cel puțin șase minute.

Paragraf

Valorile măsurate și calculate ale CO și ale opacității, precum și valorile conexe ale necesarului de aer trebuie integrate în raport cu perioade de timp comparabile de peste 24 de ore (luând în considerare perioada de inactivitate a sistemului). Ulterior, coeficientul de corecție corespunzător pentru valoarea estimată se calculează pe baza diferenței dintre valorile măsurate. Acest coeficient de corecție reprezintă o ajustare a tabelelor de emisii menționate în RVS 09.02.32 la emisia reală a traficului în condițiile unui tunel (de ex., ca urmare a pantelor, prafului, structurii traficului)

Imagine IMG_1323

[Imagine Embedded]

Paragraf

Unde:

Paragraf

Qestimat = Max [qCO, qTr]

Paragraf

Q_MESS volumul debitului de aer măsurat în sectorul de ventilație [mc/s]

Paragraf

K_f coeficient de corecție [-]

Paragraf

q_CO, q_Tr debitul necesar de aer în conformitate cu RVS 09.02.32, Art. 12, Art. 15, 16, 17, 18 pentru fiecare sector de ventilație, calculat folosind valorile normale ale CO și ale opacității [mc/s]

litera B)

Reglajul trebuie să rămână în intervalul ± 10% din valoarea estimată în cauză. Dacă reglajul necesar depășește acest interval (±10) pe o perioadă lungă de timp, trebuie realizat un raport automat (SCADA). În baza acestei notificări, trebuie reanalizate tabelele cu emisii în conformitate cu RVS 09.02.32 și - dacă este necesar - structura traficului.

Secţiunea a 3-a CONTROLUL ÎN FUNCȚIE DE VALORILE POLUĂRII MĂSURATE A AERULUI

Articolul 45

Alineatul (1)

Scopul unui sistem de control a ventilației tunelului este acela de a garanta respectarea valorilor limită de poluare a aerului, pentru a le permite utilizatorilor tunelului să treacă prin tunel fără riscuri. Deoarece valoarea CO și cea a opacității sunt măsurate în mod constant, aceste valori sau acești parametri trebuie utilizați ca bază pentru controlul sistemului de ventilație.

Alineatul (2)

Aceste valori ale poluării aerului includ în mod inerent toate influențele generate de condițiile de trafic și de mediu, cum ar fi volumul traficului, nivelurile diferite ale emisiilor tuturor vehiculelor, diferențele de contaminare a aerului din cauza pantelor ascendente și descendente și a prafului din tunel, precum și influențele meteorologice. Valorile poluării aerului reprezintă rezultatul tuturor influențelor menționate anterior.

Alineatul (3)

Această metodă de control (conform Art. 42) se recomandă în special pentru tunelurile lungi, în special pentru cele cu trafic bidirecțional care au în mod normal ventilație transversală și extracția a aerului evacuat, deoarece răspunde la valorile de poluare a aerului și la influențele mediului care variază în mod constant.

Alineatul (4)

Setarea optimă a componentelor individuale ale sistemului de control, precum și întreținerea profesională a dispozitivelor de monitorizare a poluării aerului sunt esențiale pentru a garanta funcționarea optimă economică a sistemului de ventilație al tunelului.

Articolul 46

Paragraf

Descrierea sistemului de control

Alineatul (1)

Trebuie garantată respectarea valorilor setate privind CO și opacitatea indiferent de volumul traficului. Acest obiectiv trebuie atins prin utilizarea unor componente de control adecvate (de ex., prin intermediul unui dispozitiv de control diferențial integral proporțional sau PID). Pentru fiecare parametru individual de poluare a aerului și sector de ventilație, trebuie prevăzut un dispozitiv de control care funcționează independent. Parametrii de control (de ex., constanta timpului) trebuie reglați în funcție de inerția sistemului din sectorul de ventilație aferent.

Alineatul (2)

Valoarea setată pentru calitatea aerului este prestabilită pentru fiecare dispozitiv de control. Dispozitivul de control recepționează în mod constant valorile poluării aerului ca valori reale (adică valorile maxime ale tuturor valorilor măsurate într-un sector de ventilație pentru CO și opacitate).

Alineatul (3)

Dispozitivul de control compară valoarea reală cu valoarea vizată.

Alineatul (4)

Diferența rezultată este definită ca abatere de control.

litera A)

Dacă există o abatere pozitivă de control, adică dacă valoarea reală depășește valoarea setată, începe să curgă timpul de întârziere al comutării (maxim 2 minute). După această întârziere, ventilația sectorului respectiv este pusă în funcțiune, de exemplu 20% din puterea de ventilație. În funcție de evoluția abaterii de control, dispozitivul de control reglează admisia de aer. Dispozitivul de control mărește volumul de aer admis atât timp cât abaterea de control este pozitivă.

litera B)

Dacă abaterea de control scade și atinge valoarea zero, aerul admis rămâne constant (stabilitate între cantitatea de poluare admisă și cea rezultată).

litera C)

Dacă abaterea de control devine negativă, dispozitivul de control reduce puterea de ventilație până la oprirea sistemul de ventilație.

Alineatul (4)

Prin urmare, o abatere pozitivă de control generează o creștere a puterii de ventilație, iar o abatere negativă de control generează o reducere a acesteia. Valoarea totală a abaterii de control stabilește viteza de funcționare a dispozitivului de control. În mod normal, se utilizează un tip de dispozitiv de control PID. Elementul diferențial (D) al dispozitivului de control garantează un răspuns adecvat la schimbările bruște ale abaterii de control.

Articolul 47

Paragraf

Parametri de control

Alineatul (1)

Trebuie setați următorii parametri de control în timpul exploatării:

litera A)

Întârziere de pornire: 2 minute

litera B)

Punct de oprire pentru aerul minim admis de către ventilatoarele cu debit axial: 20% (exemplu)

litera C)

Proporția P: amplificarea controlului (termen proporțional)

litera D)

Proporția I: termen integral

litera E)

Proporția D: constantă de timp diferențial (factor)

Alineatul (2)

Parametrii de control menționați mai sus trebuie stabiliți în mod specific pentru fiecare proiect în parte. Aceștia trebuie ajustați de către personalul autorizat al centrului de comandă al tunelului și trebuie să fie transferabili către dispozitivul de control (SCADA) corespunzător de la fața locului.

Secţiunea a 4-a REGLEMENTĂRI SPECIFICE LEGATE DE FUNCȚIONARE

Articolul 48

Paragraf

Fiecare schimbare a modului de funcționare trebuie indicată în mod clar în toate unitățile de comandă (centre de operare). În mod similar, la fiecare nivel de comandă, trebuie clar indicată responsabilitatea de supraveghere corespunzătoare.

Articolul 49

Alineatul (1)

Mod de control automat

litera A)

Mod de control automat în timpul exploatării normaleFuncționare normală înseamnă, practic, controlul automat al sistemului de ventilație, luând în considerare parametrii și condițiile de control descrise laCap.VI-Secțiunea 1. Sistemul de ventilație trebuie să fie controlat în conformitate cu principiile eficienței economice și să asigure o calitate consecventă. Toate dispozitivele interconectate, precum și toate dispozitivele de protecție a instalațiilor și echipamentelor sunt active.

Paragraf

Funcționare normală înseamnă, practic, controlul automat al sistemului de ventilație, luând în considerare parametrii și condițiile de control descrise la Cap.VI-Secțiunea 1. Sistemul de ventilație trebuie să fie controlat în conformitate cu principiile eficienței economice și să asigure o calitate consecventă. Toate dispozitivele interconectate, precum și toate dispozitivele de protecție a instalațiilor și echipamentelor sunt active.

litera B)

Mod de control semi-automatModul de control semi-automat funcționează în principal conform descrierii de lapunctul a) și permite posibilitatea modificării valorilor setate pentru unul sau mai multe sectoare de ventilație fără a întrerupe controlul automat în celelalte sectoare de ventilație.

Paragraf

Modul de control semi-automat funcționează în principal conform descrierii de la punctul a) și permite posibilitatea modificării valorilor setate pentru unul sau mai multe sectoare de ventilație fără a întrerupe controlul automat în celelalte sectoare de ventilație.

litera C)

Control automat în caz de incendiu

Paragraf

În caz de incendiu, controlul automat trebuie să asigure extracția concentrată a tuturor gazelor de fum prezente în tunel pe baza parametrilor disponibili și a valorilor măsurate ale tronsonului de tunel în cauză. Trebuie acordată o atenție deosebită să nu se deterioreze nici un strat de fum prin ventilare, pe cât posibil. În timpul unui incendiu, se suspendă toți senzorii de protecție ai ventilatorului, cu excepția celor de monitorizare a vibrațiilor și a debitului (dacă există), precum și monitorizarea aprovizionării maxime cu energie. În plus, în caz de incendiu, sistemul de control trebuie să permită reglaje manuale (de ex., deschiderea altor clapete pentru extracția aerului) fără a întrerupe modul de control automat. De asemenea, nu trebuie să ajungă fum în căile de urgență și de evacuare. În măsura în care acest lucru este posibil, trebuie luate în considerare perturbațiile de flux care pot fi cauzate, de exemplu, de ușile de evacuare deschise. Controlul ventilației în caz de incendiu are întâietate asupra tuturor celorlalte moduri de control al ventilației, cu excepția modului de control utilizat pentru inspecție.

Articolul 50

Alineatul (1)

Operare manuală

Alineatul (1)

În timpul operării manuale, se mențin setările efective ale controlului automat până când trebuie modificată setarea manuală. Toate sistemele interconectate care servesc la protejarea echipamentelor și a întregii structuri rămân active. În cazul unei alarme de incendiu, controlul manual este oprit automat.

Alineatul (2)

Nivelurile diferite de control manual urmează ierarhia sau sistemele interconectate descrise mai jos, începând de la cel mai înalt nivel:

litera A)

Local

litera B)

Stație de control operare

litera C)

Centru de control de supraveghere și altele

Articolul 51

Alineatul (1)

Control în timpul lucrărilor de întreținere

Paragraf

În timpul lucrărilor de întreținere, toți parametrii de măsurare și control ai galeriei tunelului sau ai sectorului de ventilație specific în cauză sunt setați la valori constante care asigură o calitate suficientă a aerului pentru personalul care efectuează lucrări de întreținere și inspecție (de ex. la sistemul de alarmă de incendiu). Valorile limită aferente care trebuie stabilite se aleg în conformitate cu reglementările privind protecția angajaților.

Articolul 52

Alineatul (1)

Modul de funcționare în timpul reparării și al inspectării sistemului de ventilație

Paragraf

În acest mod de funcționare, se suspendă toate activitățile de monitorizare și control automat aferente componentelor afectate ale sistemului de ventilație. Selectarea acestui mod de funcționare este permisă numai atunci când se efectuează lucrări de reparație și inspecție asupra componentelor sistemului de ventilație. În plus, acest mod are cea mai mare prioritate și nu trebuie suspendat automat, chiar în caz de alarmă de incendiu.

Secţiunea a 5-a REGLEMENTĂRI SPECIALE REFERITOARE LA SISTEM

Articolul 53

Alineatul (1)

Pentru a garanta funcționalitatea constantă a pieselor mecanice mobile (de ex., clapete pentru extracția aerului, ventilatoare), trebuie să fie prevăzute unități speciale de control care permit controlul automat al funcționalității.

Alineatul (2)

În caz de incendiu, viteza longitudinală vizată a aerului din tunel trebuie atinsă de la momentul aprinderii incendiului în 5 minute pentru sistemele de ventilație longitudinală și în 10 minute pentru sistemele de ventilație transversală, și trebuie menținută ulterior.

Alineatul (3)

Amplasarea pasajelor transversale pentru vehicule (uși deschise) trebuie luată în considerare în special la proiectarea software-ului pentru modul de incendiu, a monitorizării vitezei corespunzătoare a aerului și la proiectarea modalității de intervenție în caz de urgență.

Articolul 54

Paragraf

Ventilația longitudinală în tuneluri cu trafic unidirecțional

Alineatul (1)

În condiții normale de funcționare, fluxul de aer produs de ventilatoarele cu jet trebuie să fie direcționat în direcția traficului. Viteza longitudinală a aerului care trebuie atinsă în caz de incendiu este de 1,5 m/s până la 2 m/s. Aceste valori nu includ toleranțele de măsurare.

Alineatul (2)

Activarea ventilatoarelor cu jet trebuie inițiată mai întâi din portal (în modul de aspirație). În funcție de locul incendiului, se poate utiliza și modul sub presiune. Căile de evacuare trebuie ferite de fum (incendiu în direcția de deplasare a vehiculelor după ultima cale de evacuare). În celălalt tunel, debitul de aer trebuie inversat și trebuie generată presiune pozitivă în raport cu tunelul afectat prin măsuri adecvate de control al ventilației.

Articolul 55

Paragraf

Ventilația longitudinală în tuneluri cu trafic bidirecțional

Alineatul (1)

În condiții normale, trebuie luate în considerare următoarele criterii:

litera A)

Condiții de mediu (construcție, alte condiții)

litera B)

Direcția principală a traficului (primar)

litera C)

Fluxul natural de aer predominant prezent în tunel

litera D)

Direcția preferată a ventilatorului cu jet (nivel de eficiență)

litera E)

Modificări ușoare ale direcției principale de trafic sau ale fluxului natural de aer nu trebuie să schimbe direcției de admisie a aerului de la ventilatoarele cu jet.

litera F)

În caz de incendiu, ventilația trebuie controlată conform descrierii de mai jos:

litera G)

Pentru a menține căile de evacuare fără fum cât mai mult timp posibil, viteza optimă a fluxului de aer este de 1,0 m/s până la 1,5 m/s. Intervalul de valori vizat indicat nu include toleranțe de măsurare.

litera H)

Trebuie menținută direcția fluxului de aer predominant la momentul detectării incidentului.

litera I)

Sunt permise modificările de direcție a fluxului de aer, ca excepție pentru situația în care acest lucru ar contribui la reducerea la minim a pericolului pentru utilizatorii tunelului. Optimizarea posibilă trebuie realizată pe baza vitezei longitudinale a aerului.

litera J)

De preferat, ventilatoarele trebuie puse în funcțiune generând presiune în direcția aerului ventilat, începând de la portal.

Alineatul (2)

Trebuie luate în considerare următoarele criterii la activarea sistemului în caz de incendiu:

litera A)

Locul sursei incendiului

litera B)

Numărul de vehicule din tunel, viteza și direcția de deplasare

litera C)

Direcția fluxului de aer în momentul aprinderii focului

litera D)

Locul și direcția principală de funcționare a ventilatoarelor

Articolul 56

Paragraf

Sisteme de ventilație semi-transversale și transversale.

Alineatul (1)

În condiții normale de funcționare, trebuie luați în considerare următorii factori:

litera A)

Condițiile de mediu

litera B)

Condițiile structurii tunelului

Alineatul (2)

În sistemele de ventilație semi-transversale și transversale, admisia de aer se realizează prin portaluri, iar aerul evacuat este extras prin tubulatură corespunzătoare.

Alineatul (3)

În caz de incendiu, sistemul de ventilație semi-transversal și transversal trebuie controlat astfel încât să extragă fumul din zona sursei incendiului. Ventilatoarele de evacuare trebuie reglate la nivelul maxim de aspirație, iar clapetele pentru extracția aerului trebuie reglate conform descrierii de la Art. 22.

Alineatul (4)

Dacă există mai multe sectoare de ventilație, controlul sectoarelor de ventilație învecinate trebuie efectuat astfel încât aerul să curgă din ambele părți spre zona de incendiu. În tunelurile unidirecționale, volumele de aer prezente în tunel trebuie distribuite astfel încât viteza fluxului de aer care vine de la intrarea în tunel să fie mai mare decât cea care vine din direcția opusă.

Alineatul (5)

Viteza fluxului de aer (în amonte de sursa incendiului) în direcția traficului nu trebuie să fie sub 1,2 m/s. Pentru traficul bidirecțional, trebuie asigurată o viteză minimă a fluxului de aer de 1,2 m/s și trebuie să se vizeze un flux de aer echilibrat din ambele părți (în cazul secțiunilor transversale mai mari, ar putea fi necesar un volum mai mare de aer extras). Ratele de scurgere dintre dispozitivul de măsurare și sursa de incendiu trebuie luate în considerare folosind un coeficient de corecție în trepte (în sectoare de aproximativ 500 m).

Alineatul (6)

Pereții de separare din conductele dintre sectoarele de ventilație trebuie proiectați astfel încât să poată fi deschiși, dacă este necesar, pentru a susține ventilația (o secțiune transversală maximă posibilă a deschiderii).

Articolul 57

Alineatul (1)

Punctele de extracție a aerului

Paragraf

Este analogă sistemelor de ventilație semi-transversale.

Articolul 58

Alineatul (1)

Sisteme de ventilație combinate

Paragraf

În tunelurile cu sisteme de ventilație combinate, trebuie elaborate programe speciale de control care întrunesc cerințele de control menționate mai sus.

Articolul 59

Paragraf

Ventilarea galeriilor

Alineatul (1)

Pentru galerii, în mod normal nu este necesară ventilația mecanică (observație: galeriile au deschideri în peretele lateral sau în plafon, permițând un schimb de aer).

Alineatul (2)

Galeriile adiacente tunelurilor trebuie luate în considerare în schema de control a ventilației tunelului. În plus, trebuie luată în considerare asigurarea unui număr suficient de căi de evacuare care să permită auto-salvarea. Dacă este necesar, trebuie prevăzute căi suplimentare de evacuare.

Articolul 60

Alineatul (1)

Pasaje transversale și ieșiri

Paragraf

Sistemul de ventilație trebuie proiectat astfel încât, în caz de incendiu, aerul din ușa de evacuare a pasajului de traversare și a căii de evacuare deschise în direcția de evacuare, să circule spre galeria în care se află incendiul. Trebuie respectate forțele de deschidere maxim permise (în conformitate cu AND 623 art. 139), luând în calcul inerția sistemului.

Articolul 61

Alineatul (1)

Proiectarea portalurilor tunelurilor

Paragraf

Dacă portalurile sunt situate unul lângă celălalt, trebuie acordată atenție să nu se blocheze fluxul de aer. În funcție de condițiile topografice și meteorologice, portalurile trebuie separate între ele sau pereții de separare trebuie să aibă o lungime de aproximativ 30 m și o înălțime egală cu cea a portalurilor.

Capitolul VII TESTE ANTIINCENDIU

Articolul 62

Alineatul (1)

Note generale

Paragraf

În tunelurile cu sisteme mecanice de ventilație, trebuie efectuate teste antiincendiu. În ceea ce privește tunelurile fără ventilație mecanică, este posibil să fie necesare teste antiincendiu conform prevederilor legale.

Articolul 63

Paragraf

Teste antiincendiu

Alineatul (1)

Trebuie efectuate teste antiincendiu pentru a obține rezultate reprezentative privind performanțele de extracție a fumului ale sistemelor de ventilație semi-transversale și transversale, precum și privind propagarea fumului în tunelurile cu sisteme de ventilație longitudinală. Testele antiincendiu trebuie efectuate înainte de deschiderea unui tunel pentru traficul public (test la darea în exploatare).

Alineatul (2)

Pentru a anticipa performanța sistemului de ventilație în condiții de incendiu, se pot realiza următoarele analize de dinamică a fluidelor asistată de calculator (CFD):

litera A)

Analiza CFD pentru Condiții de Test. Modelul CFD va fi verificat prin compararea rezultatelor testelor reale.

litera B)

Analiza CFD pentru Scenariul de incendiu. Capacitatea sistemului de ventilație a tunelului va fi confirmată prin efectuarea unei analize CFD în funcție de scenariul de incendiu acceptat (rata de degajare a căldurii 30-50 MW, locația incendiului, parametrii de proiectare etc.).

Alineatul (3)

Testele antiincendiu servesc următoarele scopuri:

litera A)

Testarea funcționalității echipamentelor de siguranță în caz de incendiu.

litera B)

Testarea și, după caz, reglarea funcțiilor sistemului de intervenție în caz de incendiu în funcție de rezultatele testării.

litera C)

Familiarizarea serviciilor profesioniste de urgență și a personalului care operează tunelul cu situațiile posibile de incendiu.

Alineatul (4)

Testele antiincendiu se efectuează pe baza următoarelor elemente:

litera A)

Două bazine plate din oțel, având fiecare o suprafață de bază de 1 mp, umplute fiecare cu 20 l de motorină și 5 l de benzină și fixate la o înălțime de 50 cm-80 cm. Dimensiune nominală a focarului aprox.: ca. 3,5 MW.

litera B)

Bazinele din oțel sunt așezate unul lângă celălalt.

litera C)

Locul incendiului: inginerul proiectant al ventilației stabilește locul testului antiincendiu. Testul trebuie efectuat într-un loc nefavorabil din punctul de vedere al ventilației.

Alineatul (5)

Rezultatul testului antiincendiu trebuie notat într-un raport scris.

Alineatul (6)

Trebuie să se instaleze scuturi concepute corespunzător pentru protecția structurii învecinate (parte carosabilă, tavan etc.).

Alineatul (7)

Testele antiincendiu trebuie efectuate în mod regulat pentru a garanta funcționarea corectă a sistemului de ventilație în caz de incendiu și pentru a înțelege mai bine capacitatea sistemului de control al ventilației de intervenție în caz de incendiu.

Articolul 64

Alineatul (1)

Studii privind parametrii

Paragraf

În tunelurile cu condiții structurale complexe (căi de acces și de ieșire în tunel, modificări semnificative ale secțiunii transversale etc.) și pentru a ține cont de sarcina calorifică mare din timpul unui incendiu, se pot efectua calcule numerice în plus față de testele antiincendiu.

Capitolul VIII REFERINȚE

Paragraf

Legea nr. 277 privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene.

Paragraf

AND 621 Model de analiză a riscurilor pentru tuneluri rutiere

Paragraf

AND 622 Echipamente structurale de operare și de siguranță pentru tuneluri rutiere

Paragraf

AND 623 Echipamente pentru dotarea tunelurilor rutiere

Paragraf

RVS 09.02.32 Sisteme de ventilație. Calculul necesarului de aer

Paragraf

SR EN 60034-5 Mașini electrice rotative. Partea 5: Grade de protecție asigurate prin proiectarea completă a mașinilor electrice rotative (Cod IP). Clasificare.

Paragraf

SR EN 12101-3 Sisteme de control al fumului și al căldurii. Partea 3: Specificații pentru ventilatoare mecanice de control al fumului și al căldurii.

Paragraf

SR EN 13501-4 Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 4: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de rezistență la foc ale componentelor sistemelor de control al fumului

Paragraf

ISO 2533 Atmosferă standard

Paragraf

SR EN 60034-18-31 Mașini electrice rotative. Partea 18-31: Evaluare funcțională a sistemelor de izolație. Proceduri de încercare pentru înfășurări performante. Evaluarea termică și clasificarea sistemelor de izolație utilizate în mașinile electrice rotative

Paragraf

VDI: Atlasul Căldurii. Ed. Societatea pentru Ingineria Proceselor și Inginerie Chimică (GVC). Ediția a 11-a, Springer-Verlag, Berlin Heidelberg 2013

Paragraf

Se utilizează cele mai recente ediții ale standardelor române de referință, împreună cu, după caz, anexele naționale, amendamentele și eratele publicate de către organismul național de standardizare.

Vrei mai mult?

Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.

Începe gratuit

Ce mai știm despre acest act

64 articole indexate separat, cu trimiterile rezolvate
Alertă în ziua în care acest act se modifică
Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial

Creează cont — 2 săptămâni Civis gratuit

Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.