AcasăDocument
DECIZIE nr. 1.041 din 14 iulie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 278^1 din Codul de procedură penală
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Ioan Vida - preşedinte
Paragraf
Nicolae Cochinescu - judecător
Paragraf
Aspazia Cojocaru - judecător
Paragraf
Acsinte Gaspar - judecător
Paragraf
Petre Lăzăroiu - judecător
Paragraf
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Paragraf
Augustin Zegrean - judecător
Paragraf
Tudorel Toader - judecător
Paragraf
Marinela Mincă - procuror
Paragraf
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Paragraf
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de instanţă, din oficiu, în Dosarul nr. 1.825/256/2008 al Judecătoriei Medgidia, şi de Cristina mihaela Radu, în Dosarul nr. 1.308/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.
Paragraf
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Paragraf
Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în Dosarele nr. 345D/2009 şi nr. 473D/2009 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Paragraf
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.
Paragraf
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 473D/2009 la Dosarul nr. 345D/2009, care este primul înregistrat.
Paragraf
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
Paragraf
Prin Încheierea din 15 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.825/256/2008, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de instanţă, din oficiu, cu ocazia soluţionării plângerii împotriva rezoluţiei procurorului de aplicare a unei amenzi judiciare.
Paragraf
Prin Încheierea din 16 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.308/44/2008, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278şi art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Cristina-Mihaela Radu cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei ordonanţe a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Paragraf
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege criticate încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, întrucât nu prevăd posibilitatea atacării în faţa judecătorului şi a altor acte ale procurorului, în afara rezoluţiilor şi ordonanţelor de netrimitere în judecată.
Paragraf
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală apreciază că art. 278^1 din Codul de procedură penală, întrucât reglementează posibilitatea atacării în faţa judecătorului doar a rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, se află în neconcordanţă cu prevederile constituţionale potrivit cărora toate persoanele sunt egale în faţa legii.
Paragraf
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorii excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la Deciziile Curţii Constituţionale nr. 598/2005, nr. 36/2007, nr. 232/2007, nr. 248/2007, nr. 751/2007 şi nr. 697/2008. Arată că, în plus, critica de neconstituţionalitate este formulată din perspectiva unei omisiuni de reglementare. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Paragraf
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Paragraf
Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Paragraf
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278 şi art. 278^1 din Codul de procedură penală. Prevederile art. 278 din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003), iar prin Legea nr. 480/2004 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.088 din 23 noiembrie 2004) legiuitorul a dat un nou cuprins dispoziţiilor alineatului 3 şi a introdus alineatul 3^1. De asemenea, prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Astfel, textele de lege criticate au următorul cuprins:
Paragraf
- Art. 278: "Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
Paragraf
În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.
Paragraf
În cazul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanţei ori, după caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţă sau rezoluţie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249 alin. 2.
Paragraf
Rezoluţiile sau ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a urmăririi penale, se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.
Paragraf
Dispoziţiile art. 275-277 se aplică în mod corespunzător.";
Paragraf
- Art. 278^1 : "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.
Paragraf
În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile.
Paragraf
Dosarul va fi trimis de parchet judecătorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.
Paragraf
Persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedică soluţionarea cauzei. Când judecătorul consideră că este absolut necesară prezenţa persoanei lipsă, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia.
Paragraf
La judecarea plângerii, prezenţa procurorului este obligatorie.
Paragraf
La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale şi apoi procurorului.
Paragraf
Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.
Paragraf
Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:
litera a)
respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată;
litera b)
admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă;
litera c)
admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.
Paragraf
În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.
Paragraf
Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 lit. a) şi b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate.
Paragraf
În situaţia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana în privinţa căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeaşi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.
Paragraf
Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.
Paragraf
Plângerea greşit îndreptată se trimite organului judiciar competent."
Paragraf
În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 126 privind instanţele judecătoreşti, precum şi ale art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Paragraf
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii excepţiei solicită, în realitate, completarea prevederilor de lege criticate, în sensul de a reglementa posibilitatea atacării în faţa judecătorului nu numai a rezoluţiilor sau ordonanţelor de netrimitere în judecată, ci şi a altor acte ale procurorului. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Paragraf
Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 278^1 din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Paragraf
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
Paragraf
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Paragraf
În numele legii
Paragraf
DECIDE:
Paragraf
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de instanţă, din oficiu, în Dosarul nr. 1.825/256/2008 al Judecătoriei Medgidia şi de Cristina-Mihaela Radu în Dosarul nr. 1.308/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.
Paragraf
Definitivă şi general obligatorie.
Paragraf
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie 2009.
Paragraf
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
Paragraf
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Oana Cristina Puică
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit