Consiliul de coordonare a internaționalizării învățământului superior: un nou organism consultativ la nivel ministerial
Ministerul Educației și Cercetării a instituit, prin Ordinul nr. 4.639 din 10 august 2026, un Consiliu de coordonare a procesului de internaționalizare a învățământului superior, organism consultativ menit să coreleze politicile mai multor instituții ale statului implicate în atragerea studenților internaționali, gestionarea mobilităților academice și promovarea ofertei universitare românești în străinătate. Regulamentul de funcționare a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 668 din 12 august 2026 și este deja în vigoare. Decizia vizează direct universitățile, agențiile de finanțare și calitate, dar și structurile din domeniul imigrației și afacerilor externe, semnalând o abordare interinstituțională a unui proces care, până acum, suferea de fragmentare administrativă.
Context si obiective
Internaționalizarea învățământului superior românesc a fost, în ultimii ani, un obiectiv declarat la nivel de politici publice, dar implementarea sa a rămas tributară lipsei de coordonare între instituțiile cu competențe în domeniu. Ministerul Educației gestionează cadrul normativ și recunoașterea diplomelor, Ministerul Afacerilor Externe administrează vizele de studii și promovarea prin ambasade, Inspectoratul General pentru Imigrări monitorizează fluxurile migratoare ale studenților străini, iar agențiile precum ANPCDEFP, UEFISCDI și ARACIS operează pe paliere distincte — de la finanțarea prin Erasmus+ la asigurarea calității programelor cu componentă internațională.
Noul Consiliu vine să acopere tocmai acest deficit structural. Fără personalitate juridică și fără putere decizională propriu-zisă, el funcționează ca platformă de corelare, coordonare și informare reciprocă. Obiectivul central este ca diversele politici cu impact asupra internaționalizării — de la regimul vizelor la standardele de calitate, de la oportunitățile de finanțare la riscurile de migrație ilegală — să fie discutate într-un cadru unitar, nu în silozuri instituționale separate.
Cine este vizat
Consiliul reunește 17 membri, desemnați de șapte instituții și structuri. Ministerul Educației și Cercetării deține ponderea majoritară, cu opt reprezentanți din structurile responsabile pentru învățământul superior, relațiile internaționale și recunoașterea diplomelor. Ministerul Afacerilor Externe și Inspectoratul General pentru Imigrări contribuie fiecare cu câte doi membri, în timp ce ANPCDEFP, UEFISCDI și ARACIS sunt reprezentate de câte o singură persoană. Consiliul Național al Rectorilor — vocea universităților — dispune de două locuri.
Activitatea Consiliului este coordonată de direcția generală care gestionează învățământul superior din cadrul MEC, iar suportul informatic este asigurat de UEFISCDI. Indirect, efectele activității Consiliului se vor resimți la nivelul tuturor instituțiilor de învățământ superior din România care derulează sau intenționează să dezvolte programe cu componentă internațională, parteneriate transfrontaliere sau programe de atragere a studenților din state terțe.
Obligatii principale
Fiecare instituție membră are atribuții specifice, clar delimitate prin regulament. MEC asigură coordonarea generală a procesului și elaborează propunerile de politici publice și acte normative, inclusiv prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, care informează asupra procedurilor de echivalare și a evoluțiilor legislative.
Ministerul Afacerilor Externe are rolul de a semnala evoluțiile europene și internaționale relevante pentru mobilitatea academică, de a furniza informații privind regimul vizelor de studii și de a sprijini promovarea ofertei universitare românești prin rețeaua diplomatică și institutele culturale. De asemenea, contribuie la identificarea oportunităților de parteneriate și la atragerea studenților din state terțe.
Inspectoratul General pentru Imigrări aduce în ecuație dimensiunea securitară și migratorie. Pe lângă informarea privind regimul de intrare, ședere și returnare a studenților străini, inspectoratul furnizează date statistice privind fluxurile de studenți care nu revin în țara de origine și semnalează riscurile asociate utilizării abuzive a canalului academic în scopuri de migrație ilegală. Este, probabil, componenta cea mai sensibilă a Consiliului, care indică faptul că legiuitorul ia în calcul nu doar oportunitățile, ci și vulnerabilitățile procesului de internaționalizare.
ANPCDEFP informează asupra oportunităților Erasmus+, a calendarului apelurilor și a gradului de participare a universităților la mobilitățile europene. UEFISCDI asigură instrumentele de promovare și furnizează analize privind poziționarea sistemului românesc în context european. ARACIS contribuie cu informații despre standardele de calitate aplicabile programelor internaționale, inclusiv diplomelor duble sau multiple. Consiliul Național al Rectorilor reprezintă perspectiva universităților, formulează propuneri pentru eliminarea barierelor administrative și diseminează informațiile Consiliului către comunitatea academică.
O obligație expresă privește continuitatea reprezentării: în cazul vacantării poziției unui membru, instituția sau structura din care acesta face parte este obligată să desemneze un alt reprezentant în maximum 7 zile de la momentul vacantării.
Termene-cheie
- 12 august 2026 — intrarea în vigoare a regulamentului (data publicării în Monitorul Oficial)
- 7 zile de la vacantare — termenul maxim pentru desemnarea unui nou reprezentant în cazul vacantării unei poziții în Consiliu
Ce trebuie sa faci acum
Deși regulamentul nu impune obligații directe universităților sau mediului privat, el creează un cadru instituțional cu consecințe practice imediate pentru actorii din sistemul de învățământ superior:
- Instituțiile de învățământ superior trebuie să urmărească activitatea Consiliului prin intermediul Consiliului Național al Rectorilor, singurul lor canal de reprezentare, și să-i transmită acestuia propunerile și nevoile concrete privind parteneriatele, mobilitățile și eliminarea barierelor administrative.
- Cele șapte instituții și structuri membre trebuie să desemneze de urgență reprezentanții în Consiliu, dacă nu au făcut-o deja, și să asigure mecanisme interne de suplinire rapidă pentru respectarea termenului de 7 zile în caz de vacantare.
- Universitățile cu programe internaționale sau cu intenția de a dezvolta diplome duble/multiple trebuie să monitorizeze semnalele venite din Consiliu privind standardele ARACIS, oportunitățile Erasmus+ și cerințele de imigrare aplicabile studenților străini.
- Administrațiile universitare care gestionează admiteri de studenți din state terțe trebuie să fie atente la eventualele corelări între politicile de admitere și cele de imigrare, semnalate de Inspectoratul General pentru Imigrări în cadrul Consiliului.
- UEFISCDI trebuie să asigure operaționalizarea suportului informatic necesar activității Consiliului, conform mandatului stabilit prin regulament.
Sursa: REGULAMENT din 10 august 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-08-12.
