Curtea Constitutionala respinge exceptia de neconstitutionalitate privind redeschiderea urmaririi penale fara confirmarea judecatorului
Prin Decizia nr. 118 din 12 februarie 2026, publicata in Monitorul Oficial la 27 iulie 2026, Curtea Constitutionala a respins ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 335 alin. (6) din Codul de procedura penala, ridicata de trei persoane fizice intr-un dosar penal aflat pe rolul Curtii de Apel Ploiesti. Decizia, definitiva si general obligatorie, reconfirma limitele controlului de constitutionalitate si traseaza o distinctie importanta intre criticile veritabile de neconstitutionalitate si problemele de interpretare a legii, care raman in competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.
Context si obiective
Dispozitia legala contestata, art. 335 alin. (6) din Codul de procedura penala, reglementeaza o situatie specifica in materia redeschiderii urmaririi penale: atunci cand procurorul ierarhic superior infirma solutia de netrimitere in judecata si dispune redeschiderea urmaririi penale inainte ca ordonanta de clasare sa fi fost comunicata persoanelor vizate, aceasta redeschidere nu mai este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara.
Norma a fost introdusa in legislatia procesuala penala romana pentru a armoniza dreptul intern cu exigentele art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, astfel cum acestea au fost interpretate de Curtea de la Strasbourg in Hotararea din 4 august 2005, pronuntata in Cauza Stoianova si Nedelcu impotriva Romaniei. In esenta, legiuitorul a urmarit sa stabileasca un mecanism de control judiciar asupra deciziei procurorului de a redeschide urmarirea penala, diferentiat in functie de momentul la care intervine infirmarea: dupa comunicarea ordonantei de clasare, confirmarea judecatorului este obligatorie; inainte de comunicare, aceasta nu mai este necesara.
Cine este vizat
Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Gheorghe Boeru, Dragos Marian Boeru si Bogdan Eugeniu Boeru in Dosarul nr. 190/120/2021 al Curtii de Apel Ploiesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie. Cauza avea ca obiect solutionarea cererii de confirmare a ordonantei procurorului prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale, formulata in temeiul art. 335 alin. (4) din Codul de procedura penala. Particularitatea dosarului consta in faptul ca ordonanta de clasare fusese comunicata doar unei parti dintre persoanele mentionate in dispozitiv, nu tuturor celor vizate de solutia de clasare.
Autorii exceptiei au sustinut ca posibilitatea procurorului ierarhic superior de a redeschide urmarirea penala fara confirmarea judecatorului de camera preliminara, in cazul in care ordonanta nu a fost comunicata, incalca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 21 alin. (3) din Constitutie si de art. 6 paragraful 1 din Conventie, precum si efectele obligatorii ale deciziilor Curtii Constitutionale prevazute de art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala.
Motivarea Curtii Constitutionale
Curtea a analizat cauza dintr-o dubla perspectiva de admisibilitate si a constatat, in primul rand, lipsa legaturii dispozitiilor criticate cu solutionarea cauzei concrete. Art. 335 alin. (6) din Codul de procedura penala vizeaza exclusiv ipoteza in care ordonanta de clasare nu a fost comunicata niciunei persoane, in timp ce in dosarul de fata comunicarea fusese realizata partial, catre o parte dintre persoanele vizate. Prin urmare, textul de lege criticat nu era aplicabil in speta, iar autorii exceptiei nu justificau un interes procesual real in promovarea acesteia, intrucat o eventuala admitere nu le-ar fi schimbat situatia juridica.
Curtea a reamintit jurisprudenta sa constanta, invocand Decizia nr. 438/2014, Decizia nr. 465/2014 si Decizia nr. 315/2014, conform careia incidenta textului de lege criticat trebuie verificata in concret, nu in abstract, iar autorul exceptiei trebuie sa demonstreze un interes real si personal, nu unul care priveste exclusiv drepturile altor persoane.
In subsidiar, instanta de contencios constitutional a retinut ca autorii nu formulau o veritabila critica de neconstitutionalitate, ci solicitau, in realitate, interpretarea si aplicarea normelor legale la situatia de fapt din cauza lor, respectiv stabilirea regimului juridic aplicabil redeschiderii urmaririi penale in ipoteza comunicarii partiale a ordonantei de clasare. Or, aceasta operatiune, care presupune identificarea normei aplicabile, analiza continutului sau si adaptarea la faptele juridice stabilite, este atributul exclusiv al instantelor judecatoresti, conform art. 126 din Constitutie. Curtea a invocat in acest sens Decizia nr. 838/2009, Decizia nr. 145/2024 si Decizia nr. 494/2023, subliniind ca interpretarea normelor de lege este o etapa absolut necesara in vederea aplicarii corecte a legii, iar a raspunde criticilor autorilor ar constitui o ingerinta in activitatea de judecata.
Ce inseamna aceasta decizie in practica
Decizia Curtii Constitutionale nu modifica cadrul legislativ existent si nu creeaza obligatii noi pentru participantii la procesul penal. Ea confirma insa cateva principii esentiale pentru practicienii dreptului penal.
Art. 335 alin. (6) din Codul de procedura penala ramane in vigoare in forma actuala, iar distinctia pe care o opereaza este clara: confirmarea judecatorului de camera preliminara este necesara numai cand redeschiderea urmaririi penale intervine dupa comunicarea ordonantei de clasare. Problema juridica ridicata de autorii exceptiei, privind regimul aplicabil comunicarii partiale a ordonantei, ramane o chestiune de interpretare si aplicare a legii, care trebuie solutionata de instantele judecatoresti in cadrul procesual obisnuit.
Pentru avocatii si procurorii implicati in cauze penale ce implica redeschiderea urmaririi penale, decizia subliniaza importanta verificarii cu atentie a momentului si intinderii comunicarii ordonantei de clasare, intrucat aceste elemente determina aplicabilitatea sau inaplicabilitatea mecanismului de confirmare judiciara. Totodata, decizia reaminteste ca exceptia de neconstitutionalitate nu poate fi utilizata ca instrument pentru obtinerea unei interpretari a legii de catre Curtea Constitutionala, aceasta competenta apartinand exclusiv instantelor de judecata.
Decizia a fost pronuntata cu unanimitate de voturi, sub presedintia Elenei-Simina Tanasescu, si comunicata Curtii de Apel Ploiesti.
Sursa: DECIZIA nr. 118 din 12 februarie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-27.
