Camera Deputatilor traseaza pozitia Romaniei in fata Strategiei europene pentru constructia de locuinte, printr-o hotarare adoptata pe 24 iunie 2026 care pune accent pe dimensiunea sociala, rezilienta seismica si oportunitatile industriale pentru companiile romanesti. Hotararea nr. 40/2026, publicata in Monitorul Oficial la 25 iunie, reprezinta un document de politica parlamentara cu implicatii directe pentru autoritatile locale, sectorul constructiilor, asociatiile de proprietari si tinerii care aspira la prima locuinta.
Context si obiective
Hotararea a fost adoptata in temeiul Constitutiei si al Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene, ca raspuns la Strategia europeana pentru constructia de locuinte. Camera Deputatilor si-a fundamentat pozitia pe Opinia nr. 7c-21/389 a Comisiei pentru afaceri europene, adoptata in sedinta din 12 mai 2026.
Documentul porneste de la o constatare esentiala: strategia europeana abordeaza problema locuintelor preponderent din perspectiva competitivitatii industriale, neglijand dimensiunea sociala. Camera Deputatilor atrage atentia ca accesibilitatea financiara a locuintelor reprezinta o provocare sociala majora la nivel european, cu impact direct asupra coeziunii sociale, mobilitatii fortei de munca si echilibrului demografic, in special in randul tinerilor si al familiilor cu venituri reduse. In esenta, Parlamentul roman solicita reechilibrarea strategiei, astfel incat aceasta sa nu ramana un exercitiu pur industrial, ci sa raspunda si nevoilor reale ale cetatenilor.
Un element de noutate in pozitia Romaniei este insistenta asupra rezilientei seismice. Camera Deputatilor subliniaza ca o parte semnificativa a fondului locativ din Romania si din alte state membre prezinta vulnerabilitati seismice ridicate si propune integrarea consolidarii cladirilor cu risc seismic ridicat printre prioritatile finantabile la nivel european. Aceasta abordare reflecta realitatea romaneasca a blocurilor cu bulina rosie si a unui fond locativ imbatranit, pentru care interventia izolata de renovare energetica nu este suficienta.
Cine este vizat
Hotararea, prin natura sa de document de pozitie parlamentara, nu creeaza obligatii juridice directe, insa traseaza directii de politica publica cu relevanta pentru o gama larga de actori. Companiile romanesti din sectorul constructiilor sunt vizate in mod direct prin sustinerea oportunitatilor in piata constructiilor modulare si prefabricate, in special in contextul reconstructiei Ucrainei si al raspunsului la dezastre naturale. Autoritatile locale sunt mentionate ca beneficiare ale unor viitoare mecanisme europene de asistenta tehnica pentru facilitarea accesului la finantare. Asociatiile de proprietari sunt avute in vedere in contextul proiectelor complexe de renovare si consolidare, Camera propunand dezvoltarea unor politici privind stimularea asocierii proprietarilor. Tinerii si familiile cu venituri reduse sunt identificati ca principalii beneficiari ai viitoarelor instrumente europene de sprijin pentru constructia de locuinte sociale si pentru accesul la credite ipotecare pentru prima locuinta.
De asemenea, Camera Deputatilor recomanda participarea activa a actorilor romani — autoritati locale, universitati tehnice, Ordinul Arhitectilor din Romania — la retelele si proiectele Noului Bauhaus European, un program al Comisiei Europene care imbina sustenabilitatea cu estetica si incluziunea.
Principalele directii de actiune
Pozitia Romaniei se structureaza pe mai multe axe majore care merita detaliate, intrucat ele vor ghida negocierile la nivel european si vor influenta viitoarele programe de finantare.
Pe dimensiunea sociala, Camera propune dezvoltarea de instrumente europene dedicate sprijinirii constructiei de locuinte sociale, locuinte pentru tineri si locuinte destinate categoriilor vulnerabile, cu respectarea principiului subsidiaritatii. Se recomanda totodata stimularea parteneriatelor public-private si sprijinirea modelelor cooperatiste si a altor forme alternative de proprietate care s-au dovedit eficiente in alte state membre. Includerea masurilor explicite de prevenire a segregarii spatiale rezidentiale si de combatere a polarizarii sociale, in corelare cu Strategia nationala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei 2022-2027, completeaza acest tablou.
Pe dimensiunea financiara, hotararea sustine mobilizarea coordonata a instrumentelor financiare europene — fondurile politicii de coeziune, Banca Europeana de Investitii, InvestEU, Fondul pentru o tranzitie justa — si recomanda dezvoltarea unor scheme de garantare la nivel european pentru accesul la credite ipotecare, in special pentru tineri. Un punct important il constituie propunerea de simplificare si flexibilizare a regulilor de utilizare a fondurilor europene, astfel incat sa se permita combinarea mai multor surse de finantare in cadrul aceluiasi proiect, in special pentru interventii integrate de consolidare seismica si renovare energetica. Camera subliniaza ca finantarea trebuie sa fie predictibila si pe termen lung, avand in vedere ciclurile lungi de implementare ale proiectelor din constructii.
Pe dimensiunea digitalizarii si inovarii, Romania sustine adoptarea pe scara larga a modelarii informatiei cladirilor (BIM) si a gemenilor digitali, crearea platformei digitale europene de evaluare a resurselor pentru constructii (DECRA), dezvoltarea registrelor digitale ale cladirilor si interoperabilitatea acestora la nivel european, precum si implementarea pasaportului digital al produselor pentru asigurarea trasabilitatii materialelor pe intregul ciclu de viata. Se propune totodata simplificarea procedurilor administrative prin digitalizare si reducerea timpilor de autorizare, un subiect cronic pentru sectorul constructiilor din Romania.
Pe dimensiunea industriala si a materiilor prime, Camera atrage atentia asupra impactului direct al volatilitatii preturilor materiilor prime asupra costurilor finale ale constructiilor si propune crearea unor mecanisme de monitorizare in timp real a disponibilitatii materialelor de constructie si a lanturilor de aprovizionare. Stimularea utilizarii materialelor cu amprenta redusa de carbon, dezvoltarea pietelor secundare pentru materiale de constructie si eliminarea barierelor de reutilizare sunt alte directii sustinute.
Nu in ultimul rand, hotararea semnaleaza deficitul de forta de munca calificata in utilizarea tehnologiilor verzi si recomanda sprijinirea IMM-urilor pentru adoptarea tehnologiilor digitale, facilitarea accesului la finantare si reducerea barierelor administrative.
Implicatii practice si semnificatie
Desi o hotarare a Camerei Deputatilor in materie de afaceri europene nu are forta juridica obligatorie in dreptul intern, ea constituie mandatul politic pe care Parlamentul il da Guvernului pentru negocierile la nivelul Consiliului Uniunii Europene. Pozitia astfel adoptata influenteaza modul in care Romania va vota si va negocia in cadrul formarii finale a strategiei europene pentru locuinte.
Pentru companiile din sectorul constructiilor, documentul reprezinta un semnal clar privind directia in care se vor orienta viitoarele finantari europene: constructii modulare, renovare integrata (energetica si seismica), digitalizare si materiale sustenabile. Firmele care anticipeaza aceste tendinte si investesc in competente BIM, constructii prefabricate si tehnologii verzi se vor afla intr-o pozitie avantajoasa.
Pentru autoritatile locale, hotararea prefigureaza aparitia unor noi mecanisme de asistenta tehnica si finantare la nivel european, ceea ce inseamna ca pregatirea de proiecte si capacitatea administrativa devin esentiale. Administratiile locale care isi consolideaza acum capacitatea de a accesa si gestiona fonduri europene vor beneficia primele de noile instrumente.
Ce trebuie sa faci acum
- Companiile din constructii ar trebui sa evalueze oportunitatile in segmentul constructiilor modulare si prefabricate, in special in contextul reconstructiei Ucrainei, si sa investeasca in competente BIM si digitalizare.
- Autoritatile locale trebuie sa identifice fondul locativ cu vulnerabilitati seismice si sa pregateasca proiecte integrate de consolidare structurala si renovare energetica, in asteptarea instrumentelor europene dedicate.
- Asociatiile de proprietari din cladirile cu risc seismic ar trebui sa inceapa demersurile de asociere si documentare pentru a fi pregatite sa acceseze viitoarele finantari europene.
- Universitatile tehnice si Ordinul Arhitectilor din Romania sunt invitate sa se implice activ in retelele Noului Bauhaus European pentru a asigura prezenta Romaniei in aceste structuri de colaborare.
- IMM-urile din sector ar trebui sa urmareasca programele europene de sprijin pentru adoptarea tehnologiilor digitale si sa reduca dependenta de proceduri administrative greoaie prin digitalizarea propriilor procese.
Sursa: HOTĂRÂRE nr. 40 din 24 iunie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-25.
