ICCJ respinge ca inadmisibila sesizarea privind salarizarea personalului TESA din spitalele cu management transferat catre autoritatile locale
Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, prin Decizia nr. 71 din 18 mai 2026, sa respinga ca inadmisibila sesizarea formulata de Tribunalul Hunedoara cu privire la modul de salarizare a personalului tehnic, economic si socioadministrativ (TESA) din unitatile sanitare publice al caror management a fost transferat catre autoritatile administratiei publice locale. Instanta suprema a apreciat ca intrebarea adresata nu releva o chestiune de drept veritabila, intrucat dispozitiile legale invocate sunt suficient de clare, iar jurisprudenta anterioara a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ofera deja reperele necesare solutionarii cauzei. Decizia, obligatorie pentru toate instantele, marcheaza o pozitie ferma a ICCJ impotriva tendintei de a transfera functia jurisdictionala a instantelor de drept comun catre mecanismul hotararii prealabile.
Context si obiective
Problema de drept supusa atentiei instantei supreme se inscrie intr-o serie indelungata de litigii privind salarizarea personalului nonmedical din spitalele publice romanesti. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice reglementeaza, prin anexa nr. VII, doua grile salariale distincte: articolul 1 stabileste salariile de baza pentru personalul din institutiile aflate in subordinea sau coordonarea administratiei publice centrale, in timp ce articolul 2 vizeaza personalul din institutiile aflate in subordinea sau coordonarea organelor de specialitate ale administratiei publice locale.
Complexitatea a aparut in cazul spitalelor publice pentru care managementul asistentei medicale a fost transferat catre autoritatile locale prin Hotararea Guvernului nr. 529/2010, generand intrebarea fireasca: personalul TESA din aceste unitati sanitare trebuie incadrat conform grilei salariale aferente administratiei centrale sau celei locale? Diferentele de incadrare nu sunt neglijabile, articolul 1 oferind, de regula, un nivel salarial superior celui prevazut de articolul 2. Aceasta discrepanta a generat litigii in care angajatii au solicitat reincadrarea pe grila mai favorabila, invocand decizii anterioare ale ICCJ.
Sesizarea a fost formulata in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, un act normativ special menit sa faciliteze solutionarea unitara a proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, prin largirea accesului la mecanismul hotararii prealabile.
Cine este vizat
Decizia prezinta relevanta directa pentru personalul tehnic, economic si socioadministrativ angajat in unitatile sanitare publice al caror management a fost transferat catre autoritatile administratiei publice locale si catre Primaria Municipiului Bucuresti, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 529/2010. Este vorba despre categorii profesionale precum consilieri juridici, economisti, contabili, personal administrativ si alte functii nonmedicale din spitalele orasenesti si judetene incluse in lista de transfer al managementului.
Desi decizia nu transeaza fondul chestiunii, ea afecteaza indirect si managerii unitatilor sanitare vizate, precum si autoritatile locale care finanteaza si coordoneaza aceste spitale. In cauza concreta, litigiul a opus un consilier juridic angajat al Spitalului Orasenesc Hateg si unitatea sanitara respectiva, in contextul in care angajatul contestase revenirea la incadrarea salariului pe articolul 2 din anexa nr. VII, dupa o perioada in care fusese remunerat conform articolului 1.
Rationamentul instantei supreme
Inalta Curte de Casatie si Justitie a fundamentat solutia de inadmisibilitate pe mai multe argumente convergente, care merita atentia practicienilor dreptului muncii si a instantelor de judecata.
In primul rand, ICCJ a constatat ca delimitarea dintre articolul 1 si articolul 2 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 este inscrisa in chiar textul legii, norma juridica fiind suficient de clara si nelasand loc unor interpretari contradictorii. Articolul 1 acopera institutiile din subordinea sau coordonarea administratiei publice centrale, iar articolul 2 le acopera pe cele din subordinea ori coordonarea organelor administratiei publice locale. Stabilirea articolului incident intr-o cauza concreta depinde de raportul juridic de subordonare al unitatii sanitare, ceea ce constituie o chestiune de fapt, nu de drept.
In al doilea rand, instanta suprema a subliniat ca jurisprudenta sa anterioara, in special Decizia nr. 61/2022 si Decizia nr. 79/2024, ofera reperele necesare pentru solutionarea litigiilor de acest tip. Prin coroborarea celor doua decizii, instantele de drept comun dispun de criteriile generale pentru a determina, in functie de circumstantele concrete ale fiecarei cauze, care dintre cele doua articole se aplica.
In al treilea rand, ICCJ a identificat o contradictie interna in argumentarea Tribunalului Hunedoara, care, pe de o parte, recunoaste ca toate hotararile judecatoresti s-au raportat la Decizia nr. 61/2022 ca la o dezlegare deja pronuntata, iar pe de alta parte, solicita o noua interventie a instantei supreme pe aceeasi tematica. Daca problema a fost deja transata, aplicarea criteriilor stabilite la circumstantele particulare ale cauzei ramane atributul exclusiv al instantelor de drept comun.
Nu in ultimul rand, instanta suprema a remarcat ca drepturile salariale ale reclamantului fusesera deja stabilite printr-o hotarare judecatoreasca definitiva anterioara, care il obligase pe angajator sa aplice articolul 2 din anexa nr. VII. In acest context, problema reala nu era una de interpretare a legii, ci una de determinare a raportului dintre autoritatea de lucru judecat si efectele hotararilor prealabile, chestiune care nu poate fi rezolvata prin acest mecanism procedural.
Obligatii principale
Desi ICCJ nu a pronuntat o dezlegare pe fond, decizia produce efecte procedurale importante. Fiind obligatorie conform articolului 521 alineatul (3) din Codul de procedura civila, ea impune instantelor de judecata sa nu mai sesizeze instanta suprema cu intrebari similare, atunci cand normele legale sunt clare si exista deja jurisprudenta obligatorie in materie.
Tribunalul Hunedoara va trebui sa solutioneze dosarul nr. 1.882/97/2024 prin aplicarea directa a dispozitiilor Legii-cadru nr. 153/2017, coroborate cu reperele stabilite prin Decizia nr. 61/2022 si Decizia nr. 79/2024, identificand raportul juridic concret de subordonare al Spitalului Orasenesc Hateg pentru a determina articolul incident din anexa nr. VII.
Unitatile sanitare publice cu management transferat catre autoritatile locale sunt datoare sa verifice corectitudinea incadrarii salariale a personalului TESA, tinand cont de raportul de subordonare efectiv al institutiei, conform criteriilor stabilite de instantele superioare.
Termene-cheie
- 18 mai 2026 — pronuntarea Deciziei nr. 71 de catre ICCJ
- 19 iunie 2026 — publicarea deciziei in Monitorul Oficial, data de la care produce efecte depline
- In curs — Dosarul nr. 1.882/97/2024 la Tribunalul Hunedoara, care va fi solutionat pe fond cu aplicarea reperelor jurisprudentiale existente
Ce trebuie sa faci acum
Personalul TESA din spitalele publice cu management transferat catre autoritatile locale, precum si conducerile acestor unitati sanitare, ar trebui sa parcurga urmatorii pasi pentru a-si clarifica situatia salariala.
In primul rand, verificati raportul juridic de subordonare al unitatii sanitare in care va desfasurati activitatea. Daca spitalul se afla in subordinea sau coordonarea unui organ al administratiei publice centrale, salarizarea personalului TESA se realizeaza conform articolului 1 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017. Daca institutia este in subordinea ori coordonarea organelor de specialitate ale administratiei publice locale, se aplica articolul 2 din aceeasi anexa.
In al doilea rand, consultati Decizia nr. 61/2022 si Decizia nr. 79/2024 ale ICCJ, care stabilesc cadrul general de salarizare a personalului TESA din spitalele publice finantate integral din venituri proprii, indiferent daca se afla sau nu in subordinea Ministerului Sanatatii.
In al treilea rand, in situatia in care exista hotarari judecatoresti definitive anterioare care au stabilit modul de incadrare salariala, analizati cu atentie efectele autoritatii de lucru judecat inainte de a initia noi demersuri litigioase.
In al patrulea rand, inainte de a formula actiuni in instanta, evaluati temeinic daca situatia concreta justifica un litigiu nou sau daca incadrarea salariala existenta este conformata cu normele legale in vigoare si cu jurisprudenta obligatorie.
In al cincilea rand, solicitati asistenta juridica specializata in dreptul muncii si in salarizarea personalului bugetar, intrucat determinarea articolului incident presupune o analiza riguroasa a raporturilor juridice de subordonare si a actelor normative aplicabile fiecarei unitati sanitare in parte.
Sursa: DECIZIA nr. 71 din 18 mai 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-19.
