Curtea Constituțională respinge contestația privind componența Consiliului de Administrație al Casei de Asigurări a Avocaților
Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de avocatul pensionar Nicolae Popa împotriva dispozițiilor art. 108 alin. (2) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Decizia nr. 607, pronunțată la 11 noiembrie 2025 cu unanimitate de voturi și publicată în Monitorul Oficial la 19 iunie 2026, tranșează o dispută legată de modul în care sunt ocupate cele două locuri rezervate avocaților pensionari în cadrul Consiliului de Administrație al Casei de Asigurări a Avocaților (CAA). Soluția Curții confirmă, în esență, că problema ridicată nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci vizează interpretarea legii — competență ce revine instanțelor judecătorești, nu Curții Constituționale.
Context și obiective
Legea nr. 72/2016 reglementează sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, iar art. 108 alin. (2) stabilește structura Consiliului de Administrație al CAA: un organ de conducere format din 7 membri — 5 avocați în activitate și 2 avocați pensionari — cu o vechime de cel puțin 15 ani în profesie, aleși de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) din filiale diferite, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Această structură dihotomică a fost gândită de legiuitor pentru a asigura o reprezentare echilibrată a ambelor categorii de avocați — cei activi și cei pensionari — în organul de conducere al instituției care administrează fondurile de pensii ale profesiei. Totodată, cerința ca membrii să provină din filiale diferite urmărește o reprezentativitate geografică cât mai largă a unui organ ce servește interesele tuturor avocaților din sistemul obligatoriu de asigurări sociale.
Cine este vizat
Decizia privește în mod direct comunitatea avocaților din România, și în special avocații pensionari care s-au retras definitiv din exercitarea profesiei. Autorul excepției, Nicolae Popa, a argumentat că practica actuală permite avocaților care au îndeplinit condițiile de pensionare, dar continuă să profeseze, să candideze atât pe listele avocaților în activitate, cât și pe cele ale avocaților pensionari. Această situație, în opinia autorului, restrânge dreptul avocaților pensionari retrași din activitate de a accede la cele două poziții care le sunt, teoretic, rezervate în Consiliul de Administrație al CAA.
Disputa a plecat de la Congresul Avocaților din 2019, unde s-a ridicat problema administrării fondurilor de pensii. Autorul a susținut că avocații pensionari au un interes distinct față de avocații în activitate în ceea ce privește politica de investiții a CAA, preferând plasamente sigure în detrimentul celor riscante, precum și alocarea de fonduri către sanatoriul de la Techirghiol. Fără o reprezentare autentică în Consiliul de Administrație, aceste interese rămân, în viziunea autorului, neprotejate.
Argumentele autorului și poziția Ministerului Public
Autorul excepției a solicitat Curții Constituționale pronunțarea unei decizii interpretative care să clarifice două aspecte. În primul rând, că noțiunea de „avocați pensionari" din textul art. 108 alin. (2) se referă exclusiv la avocații care, după pensionare, nu mai exercită profesia, excluzând avocații pensionari care continuă să profeseze. În al doilea rând, că cerința „din filiale diferite" trebuie aplicată separat pe fiecare categorie — avocați activi și avocați pensionari — și nu global, la nivelul întregului consiliu.
Argumentația s-a fundamentat pe art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi. Autorul a susținut că interpretarea contestată creează o discriminare: avocații care continuă să profeseze după pensionare pot candida în ambele categorii, în timp ce cei retrași definitiv din activitate au acces doar la cele două locuri de „avocați pensionari". Prin prisma acestei interpretări, protecția instituită de legiuitor în favoarea pensionarilor definitiv retrași este golită de substanță.
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a excepției, argumentând că textul criticat instituie o distincție rezonabilă și obiectivă, conformă cu marja de apreciere de care dispune legiuitorul în materia organizării interne a profesiei de avocat.
Soluția Curții Constituționale
Curtea Constituțională a respins excepția ca inadmisibilă, reținând că, în realitate, criticile formulate pun în discuție fie o simplă chestiune de interpretare a legii, fie o chestiune de oportunitate a reglementării. În ambele ipoteze, excepția a fost ridicată cu încălcarea art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care limitează competența Curții la controlul de constituționalitate al reglementării primare, fără a o transforma într-un instrument de interpretare a legii în beneficiul unei părți dintr-un litigiu concret.
Curtea a subliniat că opțiunea legiuitorului de a impune ca toți membrii Consiliului de Administrație al CAA să provină din filiale diferite este „evident legitimă" și exprimă intenția de a asigura o reprezentativitate cât mai largă. Totodată, instanța constituțională a reținut că autorul încearcă, în mod evident, să obțină o soluție care să îi folosească în circumstanțele particulare ale cauzei sale, reamintind că înfăptuirea justiției este o activitate distinctă de asigurarea supremației Constituției.
Decizia a fost pronunțată cu unanimitate de voturi, sub președinția Elenei-Simina Tănăsescu, și este definitivă și general obligatorie.
Ce înseamnă această decizie pentru avocații pensionari
Deși Curtea Constituțională nu a soluționat pe fond problema ridicată de autorul excepției, decizia clarifică un aspect procedural important: disputele privind interpretarea noțiunii de „avocat pensionar" în contextul alegerilor pentru conducerea CAA nu pot fi tranșate pe calea controlului de constituționalitate. Avocații pensionari retrași din activitate care se consideră prejudiciați de modul în care sunt ocupate cele două locuri din Consiliul de Administrație au la dispoziție calea instanțelor judecătorești sau mecanismele interne ale profesiei — Congresul Avocaților și Consiliul UNBR — pentru a solicita clarificarea ori modificarea regulilor de eligibilitate.
De remarcat că, ulterior sesizării Curții Constituționale, prevederile art. 108 alin. (2) din Legea nr. 72/2016 au fost modificate, ceea ce poate indica o receptivitate a legiuitorului față de problemele semnalate, chiar dacă soluția constituțională nu a fost favorabilă autorului excepției.
Sursa: DECIZIA nr. 607 din 11 noiembrie 2025, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-19.
