Senatul României susține dezvoltarea reactoarelor modulare mici la nivel european
Senatul României a adoptat, în ședința din 27 mai 2026, Hotărârea nr. 99, prin care își exprimă poziția oficială față de strategia europeană de dezvoltare a reactoarelor modulare mici (SMR). Documentul, publicat în Monitorul Oficial la 3 iunie 2026, reprezintă o declarație politică adresată instituțiilor europene, în care camera superioară a Parlamentului recunoaște potențialul tehnologiei SMR pentru decarbonizare, securitate energetică și competitivitate industrială, semnalând totodată riscurile unei abordări fragmentate la nivelul Uniunii.
Context si obiective
Hotărârea a fost adoptată în temeiul art. 67 și art. 148 din Constituția României, precum și al Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona. Acest cadru constituțional permite camerelor Parlamentului României să transmită opinii motivate către instituțiile europene cu privire la acte legislative și politici aflate în dezbatere la nivelul UE.
Fundamentul direct al hotărârii îl constituie Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/199 din 20 mai 2026, care a analizat strategia europeană privind SMR-urile. Reactoarele modulare mici reprezintă o nouă generație de centrale nucleare, cu capacitate redusă față de reactoarele convenționale, proiectate pentru producție în serie și asamblare modulară. La nivelul Uniunii Europene, acestea sunt considerate o componentă potențială a mixului energetic necesar atingerii neutralității climatice, iar mai multe state membre — inclusiv România — au demarat sau anunțat proiecte pilot în acest domeniu.
Senatul recunoaște prin această hotărâre că SMR-urile pot contribui la tranziția energetică prin furnizarea de energie electrică și termică pentru sectoare industriale greu de decarbonizat, prin susținerea producției de hidrogen și combustibili sintetici, precum și prin alimentarea centrelor de date, un sector cu cerere energetică în creștere accelerată.
Cine este vizat
Fiind o hotărâre de natură politică și declarativă, documentul nu impune obligații directe asupra operatorilor economici, autorităților de reglementare sau persoanelor fizice. Destinatarii principali sunt instituțiile europene — Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European — cărora le este transmisă opinia Senatului în cadrul dialogului politic prevăzut de tratatele europene.
Indirect, hotărârea semnalează direcția strategică pe care România o susține la nivel european și este relevantă pentru mai multe categorii de actori. Companiile din sectorul nuclear și energetic, inclusiv Nuclearelectrica și partenerii săi în proiectele SMR de pe teritoriul național, primesc un semnal politic de susținere. Instituțiile de cercetare și universitățile cu programe în domeniul nuclear sunt vizate prin apelul la consolidarea competențelor și resurselor umane. De asemenea, furnizorii din lanțul de aprovizionare nuclear — inginerie, materiale avansate, robotică — pot anticipa oportunități generate de viitoarele programe europene de finanțare menționate în hotărâre, precum InvestEU, Euratom și IPCEI.
Obligatii principale
Hotărârea nu stabilește obligații juridice concrete, termene de conformare sau sancțiuni. Caracterul său este exclusiv declarativ, exprimând poziția politică a Senatului. Cu toate acestea, documentul articulează mai multe direcții pe care România le consideră prioritare în cadrul politicii europene privind SMR-urile.
În primul rând, Senatul subliniază necesitatea standardizării și cooperării între autoritățile de reglementare din statele membre, inclusiv reducerea duratelor de autorizare, ca precondiție pentru succesul implementării SMR-urilor. În al doilea rând, hotărârea atrage atenția asupra importanței evitării dependențelor externe și a revitalizării lanțului de aprovizionare nuclear european — un mesaj clar în contextul geopolitic actual. În al treilea rând, documentul insistă asupra menținerii celor mai înalte standarde de securitate nucleară, radioprotecție și protecție a mediului, precum și asupra dezvoltării unor soluții sustenabile pentru gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive.
Aceste orientări, deși lipsite de forță juridică obligatorie, configurează cadrul în care România va negocia la nivel european și pot influența viitoarele acte normative interne privind reglementarea și finanțarea proiectelor SMR.
Ce trebuie sa faci acum
Pentru companiile și instituțiile interesate de sectorul nuclear și de oportunitățile generate de dezvoltarea SMR-urilor, principalele acțiuni recomandate sunt următoarele:
- Monitorizarea evoluției cadrului legislativ european privind SMR-urile, în special a propunerilor Comisiei Europene privind standardizarea și finanțarea, la care România și-a asumat o poziție favorabilă prin această hotărâre.
- Evaluarea eligibilității pentru programele europene de finanțare menționate în document — InvestEU, Euratom și IPCEI — în vederea pregătirii de aplicații pentru viitoarele apeluri de proiecte.
- Investiția în formarea personalului calificat în domeniul nuclear, competență pe care Senatul o identifică explicit drept necesitate strategică.
- Identificarea pozițiilor în lanțul de aprovizionare european pentru SMR-uri — inginerie, materiale avansate, robotică, echipamente nucleare — unde companiile românești pot deveni furnizori competitivi.
Hotărârea nr. 99/2026 nu modifică în mod direct cadrul juridic aplicabil sectorului nuclear din România, dar reprezintă un semnal politic neechivoc: Senatul susține dezvoltarea SMR-urilor ca instrument de decarbonizare și securitate energetică, iar România intenționează să joace un rol activ în construcția unei industrii europene competitive în acest domeniu.
Sursa: HOTĂRÂRE nr. 99 din 27 mai 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-03.
