Ce prevede
Regulamentul delegat (UE) 2015/35 detaliază normele privind evaluarea activelor și pasivelor, rezervele tehnice și fondurile proprii pentru întreprinderile de asigurare și de reasigurare, în conformitate cu Directiva Solvabilitate II.
Clarificări privind evaluarea activelor și pasivelor
Acest regulament delegat, parte integrantă a cadrului Solvabilitate II, stabilește principii detaliate pentru evaluarea activelor și pasivelor de către companiile de asigurări și reasigurări. Articolele 8-16 din acest act specifică modul în care aceste entități trebuie să își evalueze pozițiile financiare. Un aspect central este recunoașterea și evaluarea activelor și pasivelor în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate adoptate de Comisie, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu cerințele Directivei Solvabilitate II. În caz de neconcordanță, se vor aplica metode de evaluare conforme cu Directiva. Regulamentul impune o ierarhie clară pentru evaluare, începând cu prețurile de piață pentru active sau pasive identice, continuând cu cele similare și, în final, cu metode alternative de evaluare, care trebuie să se bazeze cât mai mult pe date observabile de pe piață. De asemenea, se stabilesc reguli specifice pentru evaluarea fondului comercial, a imobilizărilor necorporale, a participațiilor în întreprinderi afiliate și a datoriilor contingente, asigurând o abordare prudentă și consecventă.
Rolul evaluărilor externe de credit
Articolele 3 și 4 din regulament abordează utilizarea evaluărilor externe de credit în calculul cerinței de capital de solvabilitate conform formulei standard. Se precizează că aceste evaluări trebuie să fie emise sau aprobate de o instituție de evaluare externă a creditului (ECAI) recunoscută. Întreprinderile de asigurare și reasigurare trebuie să desemneze ECAI-urile pe care le vor utiliza și să aplice evaluările de credit în mod consecvent, fără a le utiliza selectiv. Regulamentul detaliază procedurile de urmat atunci când sunt disponibile una sau mai multe evaluări de credit pentru un anumit activ, inclusiv cum se procedează în cazul evaluărilor divergente, pentru a asigura calculul corect al cerințelor de capital. Se menționează, de asemenea, posibilitatea utilizării unei evaluări interne de credit în anumite cazuri complexe, dar numai dacă aceasta nu generează o cerință de capital mai redusă decât cea calculată pe baza evaluărilor externe.
Evaluarea rezervelor tehnice și a obligațiilor
Capitolul III, începând cu articolul 17, se concentrează pe recunoașterea și evaluarea rezervelor tehnice. Se stipulează că obligațiile aferente asigurărilor și reasigurărilor trebuie recunoscute fie la data intrării în contract, fie la data începerii acoperirii, dacă aceasta survine mai devreme. Obligațiile sunt recunoscute numai în limitele contractului și sunt eliminate doar atunci când sunt stinse, îndeplinite, anulate sau expirate. Articolul 18 detaliază definirea limitelor unui contract de asigurare sau reasigurare, clarificând ce obligații intră sub incidența contractului, inclusiv cele legate de drepturile unilaterale ale asigurătorului de a reînnoi sau extinde acoperirea, cu excepția cazurilor în care asigurătorul poate obliga deținătorul poliței să plătească primele aferente. Această secțiune este crucială pentru determinarea corectă a angajamentelor financiare ale companiilor de asigurări.
Implicații pentru piața de asigurări din România
Fiind un regulament european, acest act normativ are aplicabilitate directă în România, obligând toate întreprinderile de asigurare și de reasigurare autorizate să își conformeze procedurile de evaluare a activelor și pasivelor, precum și modul de calcul al rezervelor tehnice, noilor prevederi. Acest lucru implică o revizuire a sistemelor interne de raportare și evaluare financiară, pentru a se alinia la cerințele detaliate privind utilizarea prețurilor de piață, a metodelor alternative de evaluare și a evaluărilor externe de credit. Transparența sporită și prudența în evaluare, impuse de acest regulament, vizează consolidarea stabilității financiare a sectorului de asigurări la nivel european, inclusiv în România, și protejarea mai eficientă a asiguraților.
Statutul
433 articole, versiune consolidată din ianuarie 2027, versiune care nu a intrat încă în vigoare.
