Curtea Constituțională respinge excepția privind plafonarea sporurilor salariale

Curtea Constituțională confirmă plafonarea sporurilor salariale din sectorul public: OUG 114/2018 rămâne constituțională

Prin Decizia nr. 759 din 11 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial la 5 august 2026, Curtea Constituțională a României a respins, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate ridicată împotriva art. 34 alin. (2) din OUG nr. 114/2018, norma care a plafonat sporurile, indemnizațiile și celelalte elemente salariale ale personalului bugetar la nivelul lunii decembrie 2018. Decizia, definitivă și general obligatorie, consolidează linia jurisprudențială a instanței de contencios constituțional și confirmă că statul dispune de o marjă largă de apreciere în materia politicii salariale aplicabile angajaților plătiți din fonduri publice. Pentru sutele de mii de bugetari ale căror venituri au fost afectate de mecanismul de plafonare, soluția Curții închide, practic, calea contestării constituționale a acestei măsuri.

Context și obiective

Ordonanța de urgență nr. 114/2018, adoptată în ultima zi lucrătoare a anului 2018, a introdus un pachet amplu de măsuri fiscal-bugetare menite să asigure sustenabilitatea finanțelor publice și respectarea țintei de deficit bugetar sub 3% din PIB. Printre aceste măsuri, art. 34 alin. (2) a prevăzut că, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare din sectorul public „se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018", cu condiția ca personalul să ocupe aceeași funcție și să își desfășoare activitatea în aceleași condiții.

Măsura a venit într-un context în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevedea o creștere etapizată a salariilor până în anul 2022, generând așteptări legitime în rândul angajaților bugetari. Plafonarea din OUG 114/2018 a reprezentat, în esență, o înghețare a componentelor variabile ale venitului salarial, fără a afecta salariul de bază propriu-zis, dar cu efecte reale asupra venitului total lunar al personalului din sistemul public.

Cine este vizat

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul „Acord" din Târgu Mureș, în numele membrilor săi Nicoleta Florea și alții, în cadrul Dosarului nr. 553/102/2019/a1 al Tribunalului Mureș — Secția civilă, într-o cauză având ca obiect acordarea unor despăgubiri constând în diferențe salariale. Decizia Curții Constituționale produce însă efecte care depășesc cu mult cadrul litigiului individual: norma declarată constituțională se aplică tuturor categoriilor de personal plătit din fonduri publice — funcționari, cadre medicale, personal didactic, magistrați, militari, polițiști și alte categorii bugetare — ale căror sporuri și indemnizații au fost plafonate la nivelul decembrie 2018.

Argumentele sindicatului și răspunsul Curții

Autorul excepției a invocat atât motive de neconstituționalitate extrinsecă, cât și intrinsecă. Pe plan extrinsec, s-a susținut că OUG 114/2018 nu îndeplinea cerințele art. 115 alin. (4) din Constituție privind existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată. Curtea a respins acest argument, constatând că preambulul ordonanței motivează corespunzător urgența prin necesitatea fundamentării strategiei fiscal-bugetare 2019-2021 și prin riscul unui impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat.

Pe plan intrinsec, criticile au vizat mai multe direcții. În primul rând, s-a invocat lipsa de claritate și previzibilitate a normei, în special a sintagmelor „se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018" și „își desfășoară activitatea în aceleași condiții". Curtea a considerat că prevederile nu conțin vicii care să afecteze calitatea normei juridice, iar eventualele dificultăți de interpretare țin de corelarea cu alte dispoziții legale, aspect ce revine instanțelor judecătorești, nu controlului de constituționalitate.

În al doilea rând, sindicatul a argumentat că plafonarea creează o discriminare între categoriile de bugetari ale căror sporuri sunt calculate procentual la salariul de bază și cele ale căror sporuri au un cuantum fix, ambele categorii lucrând în aceleași condiții. Curtea a reținut că norma se aplică uniform tuturor angajaților plătiți din fonduri publice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.

În al treilea rând, s-a susținut încălcarea dreptului de proprietate prevăzut de art. 44 din Constituție. Invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special hotărârea din cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, instanța constituțională a reiterat că dispozițiile convenționale nu conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum. Sporurile și primele reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale garantate de Constituție, iar legiuitorul are competența exclusivă de a stabili condițiile și limitele acordării acestora.

Obligații principale și efecte practice

Decizia nr. 759/2025 nu instituie obligații noi, ci confirmă validitatea constituțională a unui cadru normativ deja existent. Prin respingerea excepției, Curtea menține în vigoare regula plafonării sporurilor salariale din sectorul public la nivelul decembrie 2018, astfel cum a fost reglementată de art. 34 alin. (2) din OUG 114/2018 în forma anterioară modificării prin OUG nr. 1/2020.

Pentru ordonatorii de credite și departamentele de resurse umane din instituțiile publice, decizia confirmă faptul că mecanismul de calcul al drepturilor salariale aplicat în baza OUG 114/2018 a fost și rămâne conform Constituției. Litigiile pendinte în care se invocă aceleași motive de neconstituționalitate vor fi soluționate în consecință, excepțiile similare urmând a fi respinse ca neîntemeiate pe baza jurisprudenței consolidate a Curții.

Ce trebuie să faci acum

Pentru sindicatele și angajații din sectorul public care au sau intenționează să formuleze acțiuni în instanță privind diferențele salariale generate de plafonarea sporurilor:

• Analizați dacă acțiunile pendinte se întemeiază exclusiv pe argumente de neconstituționalitate a art. 34 alin. (2) din OUG 114/2018, caz în care probabilitatea de succes este practic nulă după Decizia nr. 759/2025.
• Evaluați dacă există temeiuri distincte, de drept comun sau de dreptul muncii, care pot susține pretențiile salariale independent de chestiunea constituționalității normei.
• Verificați aplicabilitatea modificărilor ulterioare aduse prin OUG nr. 1/2020 și actele normative subsecvente privind salarizarea, care pot oferi baze juridice diferite pentru recalcularea drepturilor salariale.
• Consultați un avocat specializat în dreptul muncii și salarizare bugetară pentru reevaluarea strategiei procesuale în litigiile aflate pe rol.

Decizia Curții Constituționale este definitivă, general obligatorie și nu este supusă niciunei căi de atac, marcând închiderea definitivă a dezbaterii constituționale pe această temă.

Sursa: DECIZIA nr. 759 din 11 decembrie 2025, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-08-05.