Guvernul a declarat stare de alertă energetică la nivel național

Stare de alertă la nivel național: seceta severă pune în pericol Centrala Nuclearelectrică Cernavodă și stabilitatea sistemului energetic

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), condus de premierul Ilie-Gavril Bolojan, a declarat starea de alertă la nivel național pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu 31 iulie 2026. Decizia vine pe fondul unei secete fără precedent care a provocat scăderea dramatică a debitului Dunării și al râurilor interioare, punând în pericol funcționarea Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă — una dintre principalele surse de energie electrică a României. Cu Unitatea 1 deja oprită din 27 iulie și Unitatea 2 funcționând la limita marjelor de securitate nucleară, țara se confruntă cu o criză energetică de proporții, iar autoritățile mobilizează întregul aparat instituțional pentru a preveni un colaps al Sistemului electroenergetic național.

Context și obiective

Hotărârea nr. 15/2026 a fost adoptată în contextul unor condiții hidrologice excepționale, semnalate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA). Prognozele INHGA au indicat o scădere a debitului Dunării și al râurilor interioare la un nivel fără precedent, consecință directă a secetei severe care a afectat întreaga regiune în cursul verii anului 2026.

Impactul imediat și cel mai grav s-a resimțit la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă, a cărei funcționare depinde în mod critic de debitul Dunării pentru alimentarea cu apă a sistemelor de răcire. Rapoartele Societății Naționale Nuclearelectrica din 29 și 30 iulie 2026 au confirmat o situație operațională critică: Unitatea 1 a fost trecută în stare de oprire sigură încă din 27 iulie, iar Unitatea 2 funcționa în condiții de „volatilitate extremă a parametrilor de operare", la limita marjelor de securitate nucleară, sub amenințarea unei opriri neplanificate iminente. Pierderea ambelor unități de producție nucleară ar fi generat o instabilitate deosebit de gravă asupra întregului sistem electroenergetic al țării.

Prin urmare, obiectivul principal al hotărârii este triplu: protejarea populației, menținerea continuității serviciilor publice esențiale și preîntâmpinarea avariilor majore la nivelul infrastructurilor critice. Actul normativ se fundamentează pe Ordonanța de urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, precum și pe Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, în special tipul de risc nr. 17 din anexa nr. 1, referitor la situațiile generate de fenomene hidrologice periculoase.

Cine este vizat

Hotărârea produce efecte la nivel național, asupra tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență. Însă responsabilitățile directe și imediate revin unui număr restrâns de instituții și operatori strategici.

În primul rând, patru ministere sunt desemnate explicit pentru analiza situației operative și identificarea soluțiilor tehnice: Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Apărării Naționale. Acestea au sarcina concretă de a găsi modalități de creștere a nivelului apei din bazinul de retenție al reactorului nr. 2 de la Cernavodă, pentru a menține centrala în funcțiune.

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica" S.A. este obligată să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea funcționării Sistemului electroenergetic național, prin trei pârghii posibile: creșterea producției tuturor surselor disponibile, asigurarea importurilor de energie electrică sau reducerea consumului.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), alături de Transelectrica, trebuie să urgenteze procedurile de autorizare pentru punerea în funcțiune a tuturor capacităților de producție aflate în stadii avansate de autorizare — o referință clară la proiectele de energie regenerabilă sau convențională care se află în faze finale ale procesului de licențiere.

Toate celelalte instituții și autorități publice, centrale și locale, sunt obligate să sprijine eforturile ministerelor și operatorilor desemnați, în funcție de evoluția situației operative și necesitățile identificate pe parcurs.

Obligații principale

Coordonarea de ansamblu a tuturor activităților prevăzute de hotărâre a fost încredințată secretarului de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, sprijinit de reprezentanți ai ministerelor implicate și ai Secretariatului General al Guvernului. Aceasta reprezintă o decizie de centralizare a deciziei operaționale într-un singur punct de comandă, menită să accelereze reacția instituțională.

Transelectrica trebuie să asigure echilibrul sistemului energetic prin orice combinație de măsuri disponibile: activarea tuturor centralelor de rezervă, negocierea de contracte de import pe interconexiunile cu țările vecine sau, în ultimă instanță, implementarea de programe de reducere controlată a consumului — ceea ce, în termeni practici, ar putea însemna restricții programate de energie pentru consumatorii industriali sau chiar pentru populație.

ANRE și Transelectrica trebuie să deblocheze, în regim de urgență, procedurile birocratice care împiedică punerea în funcțiune a unor capacități noi de producție. Este o recunoaștere implicită a faptului că lentoarea procedurilor de autorizare a contribuit la vulnerabilitatea sistemului energetic în fața unei astfel de crize.

Hotărârea se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență și este pusă în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor fiecărei componente.

Termene-cheie

• 27 iulie 2026 — Oprirea sigură a Unității 1 CNE Cernavodă
• 29–30 iulie 2026 — Rapoartele Nuclearelectrica privind situația operațională critică
• 31 iulie 2026 — Declararea stării de alertă la nivel național (data intrării în vigoare)
• 29 august 2026 — Expirarea perioadei de 30 de zile a stării de alertă (cu posibilitate de prelungire)

Ce trebuie să faci acum

Deși hotărârea vizează în principal instituțiile publice și operatorii de infrastructură critică, consecințele sale pot fi resimțite de toți consumatorii de energie electrică din România. Iată pașii recomandați:

• Operatorii economici cu consum energetic ridicat trebuie să monitorizeze comunicările Transelectrica și ANRE privind eventuale programe de reducere a consumului sau restricții temporare de alimentare și să pregătească planuri de continuitate a activității.

• Autoritățile locale și serviciile publice esențiale trebuie să activeze planurile de urgență prevăzute în Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, asigurând funcționarea neîntreruptă a serviciilor critice (spitale, alimentare cu apă, telecomunicații).

• Producătorii de energie aflați în stadii avansate de autorizare trebuie să contacteze de urgență ANRE pentru urgentarea procedurilor și obținerea autorizațiilor de punere în funcțiune.

• Consumatorii casnici sunt îndemnați să reducă voluntar consumul de energie electrică în perioada stării de alertă, în special în orele de vârf, pentru a contribui la stabilitatea sistemului.

• Toate componentele SNMSU trebuie să emită, prin conducătorii lor, ordinele și actele administrative necesare punerii în aplicare a hotărârii, fără întârziere.

Situația rămâne una extrem de dinamică. Decizia de declarare a stării de alertă la nivel național — un instrument juridic rar utilizat — subliniază gravitatea crizei și necesitatea unei mobilizări instituționale pe măsură. Evoluția debitului Dunării în următoarele săptămâni va determina dacă starea de alertă va fi prelungită sau dacă vor fi necesare măsuri și mai drastice.

Sursa: HOTĂRÂRE nr. 15 din 31 iulie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-31.