Curtea Constituțională respinge ca inadmisibilă excepția privind terenurile aferente fostelor cooperative: interpretarea legii rămâne atributul instanțelor
Prin Decizia nr. 673 din 25 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial la 21 iulie 2026, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sălaj cu privire la art. 24 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 263/2022. Decizia, adoptată cu unanimitate de voturi, confirmă o linie jurisprudențială constantă a Curții: problemele de interpretare și aplicare a normelor fondului funciar nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci aparțin competenței exclusive a instanțelor judecătorești. Hotărârea este relevantă pentru comisiile locale și județene de fond funciar, pentru autoritățile administrației publice locale, dar și pentru persoanele fizice și juridice care dețin construcții edificate de fostele cooperative și solicită înscrierea dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente.
Context și obiective
Articolul 24 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 reglementează un mecanism reparatoriu specific: înscrierea în proprietate a terenurilor aferente construcțiilor edificate de fostele cooperative agricole de producție, de fostele asociații economice intercooperatiste și de fostele organizații ale cooperației de consum. Textul a suferit modificări succesive prin Legea nr. 231/2018, Legea nr. 87/2020 și, ulterior sesizării Curții, prin Legea nr. 263/2022. Una dintre cele mai semnificative modificări introduse prin Legea nr. 87/2020 a constat în eliminarea condiției ca terenul aferent construcției să nu aparțină proprietății publice sau private a unității administrativ-teritoriale, lărgind astfel sfera de aplicare a mecanismului de constituire a dreptului de proprietate.
Comisia județeană Sălaj, în calitate de autoritate chemată să aplice aceste prevederi, a ridicat excepția de neconstituționalitate în două dosare aflate pe rolul Judecătoriei Zalău, contestând claritatea și previzibilitatea textului normativ, dar și compatibilitatea acestuia cu regimul constituțional al proprietății publice.
Cine este vizat
Decizia Curții Constituționale produce efecte directe asupra comisiilor județene și locale de fond funciar din întreaga țară, care aplică dispozițiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 în procedurile de constituire a dreptului de proprietate. Sunt vizați, de asemenea, actualii deținători de construcții edificate de fostele cooperative agricole, asociații intercooperatiste sau organizații ale cooperației de consum care au formulat sau intenționează să formuleze cereri de înscriere a dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente. Unitățile administrativ-teritoriale ale căror patrimonii publice sau private includ astfel de terenuri rămân, la rândul lor, interesate de modul în care instanțele judecătorești vor interpreta și aplica dispozițiile legale în cauză.
Obligații principale
Curtea Constituțională nu a impus obligații noi prin această decizie, ci a trasat o delimitare fermă de competențe. Analiza prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 sub aspectul clarității sintagmelor „teren aferent", „imobil" și „alte construcții aflate în proprietate privată" rămâne în sarcina exclusivă a instanțelor de judecată. Curtea a reiterat, invocând propria jurisprudență și pe cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție, că reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate pe terenuri aflate în domeniul public presupune parcurgerea procedurii de trecere a bunului din proprietatea publică în cea privată, conform art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, fără ca legile fondului funciar să prevadă vreo situație derogatorie. Instanțele de judecată sunt cele chemate să verifice, în fiecare caz concret, dacă sunt întrunite condițiile cumulative prevăzute de lege și dacă principiul inalienabilității bunurilor publice a fost respectat.
Comisiile județene de fond funciar trebuie să continue aplicarea textului normativ în forma în vigoare, respectiv cea modificată prin Legea nr. 263/2022, ținând cont de cele trei condiții cumulative: calitatea de deținător al construcției de la data dobândirii până la data solicitării, dovada înregistrării imobilului în registrul agricol și a plății impozitelor, precum și inexistența unui drept de proprietate deja constituit sau reconstituit pentru terenul aferent.
Ce trebuie să faci acum
Dacă ești comisie locală sau județeană de fond funciar, autoritate a administrației publice locale ori deținător de construcții edificate de fostele cooperative, iată pașii recomandați:
- Verifică dacă cererile pendinte de constituire a dreptului de proprietate în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 sunt analizate în raport cu forma actuală a textului, modificată prin Legea nr. 263/2022, nu cu redactări anterioare.
- Asigură-te că, în cazul terenurilor aparținând domeniului public, procedura de trecere din proprietate publică în proprietate privată, conform art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, a fost parcursă anterior constituirii dreptului.
- Consultă jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, în special Decizia nr. 605/2023, Decizia nr. 748/2015 și Decizia nr. 395/2017, pentru orientare în interpretarea condițiilor legale.
- În caz de dubii privind sintagmele „teren aferent" sau „imobil", solicită sprijin juridic specializat, întrucât Curtea Constituțională a confirmat că aceste chestiuni sunt de competența instanțelor de judecată, nu a contenciosului constituțional.
- Documentează riguros îndeplinirea celor trei condiții cumulative prevăzute de lege pentru fiecare cerere individuală, în vederea prevenirii litigiilor ulterioare.
Sursa: DECIZIA nr. 673 din 25 noiembrie 2025, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-21.
