Senatul respinge proporționalitatea Regulamentului european privind rețelele digitale: ce semnalează România Bruxelles-ului
Prin Hotărârea nr. 112 din 29 iunie 2026, publicată în Monitorul Oficial la 3 iulie, Senatul României a adoptat o poziție oficială față de propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind rețelele digitale — COM (2026) 16 final. Concluzia este nuanțată, dar fermă: propunerea legislativă europeană respectă principiul subsidiarității, însă încalcă principiul proporționalității. Documentul, elaborat în acord cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), trasează liniile roșii ale României în negocierile europene pe telecomunicații și infrastructură digitală, semnalând riscul unei centralizări excesive la nivelul Comisiei Europene.
Context si obiective
Propunerea europeană COM (2026) 16 final își propune consolidarea pieței unice digitale prin reformarea cadrului de reglementare a comunicațiilor electronice. Concret, regulamentul vizează modificarea Regulamentului (UE) 2015/2.120 privind internetul deschis, a Directivei 2002/58/CE (ePrivacy) și a Deciziei 676/2002/CE privind spectrul radio, abrogând totodată trei acte legislative majore — Regulamentul (UE) 2018/1.971, Directiva (UE) 2018/1.972 (Codul european al comunicațiilor electronice) și Decizia 243/2012/UE.
Senatul a analizat propunerea în baza Protocolului nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona, care conferă parlamentelor naționale dreptul de a verifica respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității de către legislația europeană. Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/237 din 23 iunie 2026 a stat la baza adoptării hotărârii, care abrogă și înlocuiește Hotărârea Senatului nr. 103/2026 pe aceeași temă, publicată anterior în Monitorul Oficial din 11 iunie 2026.
Cine este vizat
Hotărârea Senatului nu creează obligații directe pentru operatorii economici sau cetățeni, fiind un act de drept parlamentar prin care România își exprimă poziția în procesul legislativ european. Cu toate acestea, semnalele transmise de Senat vizează în mod direct mai multe categorii de actori.
Autoritățile naționale de reglementare din domeniul telecomunicațiilor — în cazul României, ANCOM — sunt primele vizate, întrucât propunerea europeană le-ar reduce semnificativ marja de apreciere și competențele de monitorizare, control și sancționare a operatorilor. Operatorii de comunicații electronice care furnizează servicii pe teritoriul statelor membre ar fi de asemenea afectați, atât prin noile obligații de raportare, cât și prin modificarea regimului de autorizare generală. Nu în ultimul rând, utilizatorii finali sunt menționați explicit, Senatul subliniind necesitatea menținerii obligațiilor de serviciu universal și a unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor.
Obligatii principale
Hotărârea nr. 112/2026 nu impune obligații în sensul clasic al termenului, ci articulează poziția oficială a Senatului pe mai multe axe.
România susține menținerea promovării concurenței ca obiectiv de sine stătător al cadrului european de reglementare, considerând-o principalul motor al investițiilor și inovării. Senatul invocă în acest sens performanța remarcabilă a pieței românești, cu o rată de acoperire a rețelelor de foarte mare capacitate de 95%, semnificativ peste media europeană de 79%. Acest argument de „bună practică" legitimează cererea României ca flexibilitatea reglementară națională să fie păstrată, nu restrânsă.
Pe fond, Senatul atrage atenția asupra a cinci probleme majore de proporționalitate ale propunerii europene. În primul rând, centralizarea excesivă a competențelor la nivelul Comisiei Europene, în special în domeniile autorizării generale, gestionării spectrului radio și reglementării piețelor relevante. În al doilea rând, reducerea marjei de apreciere a statelor membre în gestionarea resurselor strategice, inclusiv spectrul radio. În al treilea rând, sarcinile administrative disproporționate generate de noile obligații de raportare. În al patrulea rând, lipsa unei justificări suficiente pentru adoptarea unor viitoare acte de punere în aplicare privind serviciile specializate. În al cincilea rând, riscul ca obiectivul declarat de simplificare să rămână neatins, regulamentul necesitând el însuși numeroase acte delegate și orientări suplimentare.
Ce inseamna pentru piata romaneasca
Poziția Senatului trebuie citită în cheia specifică a modelului românesc de telecomunicații. România are una dintre cele mai competitive piețe de broadband din Europa, cu prețuri mici, viteze mari și o acoperire excepțională a rețelelor de fibră optică. Acest rezultat a fost obținut tocmai prin flexibilitatea de reglementare pe care ANCOM a avut-o la dispoziție — flexibilitate pe care propunerea europeană o amenință.
Senatul susține totodată menținerea neutralității internetului ca principiu fundamental, consolidarea rezilienței și securității infrastructurilor digitale prin mecanisme de cooperare europeană și clarificarea domeniului serviciului universal pentru a asigura accesul la comunicații electronice în toate regiunile Uniunii, inclusiv cele mai puțin dezvoltate.
Ce trebuie sa faci acum
Deși hotărârea nu generează obligații directe, actorii din piața de telecomunicații ar trebui să urmărească următorii pași:
- Monitorizarea evoluției propunerii COM (2026) 16 final în Parlamentul European și Consiliu, ținând cont de obiecțiile de proporționalitate formulate de România și, potențial, de alte state membre.
- Evaluarea impactului potențial al noilor obligații de raportare și al modificărilor de regim de autorizare asupra operațiunilor curente.
- Consultarea cu ANCOM privind implicațiile concrete ale propunerii pentru operatorii care furnizează servicii pe piața românească.
- Participarea la consultările publice europene și naționale pe marginea regulamentului, în special pe temele spectrului radio și serviciilor specializate.
Opinia cuprinsă în hotărâre va fi transmisă instituțiilor europene, urmând ca poziția României să fie luată în considerare în procesul legislativ ordinar al Uniunii. Camera superioară a Parlamentului semnalează astfel, într-un mod clar și documentat, că Europa nu trebuie să sacrifice flexibilitatea națională pe altarul armonizării.
Sursa: HOTĂRÂRE nr. 112 din 29 iunie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-03.
