Senatul trasează linii roșii în negocierile europene privind EU Inc.: acces extins pentru IMM-urile tradiționale și garanții antiabuz
Prin Hotărârea nr. 107 din 29 iunie 2026, publicată în Monitorul Oficial la 3 iulie, Senatul României și-a exprimat poziția oficială față de pachetul legislativ european privind crearea unui nou tip de societate — EU Inc. — și față de comunicarea Comisiei Europene referitoare la sprijinirea IMM-urilor, startupurilor și scaleupurilor. Documentul, adoptat pe baza raportului Comisiei pentru afaceri europene, nu este o simplă formalitate procedurală: el conturează mandatul de negociere al părții române la Consiliul UE pe teme cu impact direct asupra fiscalității, digitalizării și accesului la finanțare al întreprinderilor românești. Toate categoriile de IMM-uri, nu doar cele inovatoare, sunt vizate de semnalele transmise de forul legislativ.
Context și obiective
Hotărârea se înscrie în mecanismul de control al subsidiarității prevăzut de Protocolul nr. 1 anexat Tratatului de la Lisabona și de art. 148 din Constituție: parlamentele naționale analizează propunerile legislative europene și transmit opinii motivate instituțiilor UE. În cazul de față, obiectul analizei îl constituie propunerea de regulament privind EU Inc. — un „al 28-lea regim" de drept al societăților, menit să ofere fondatorilor o formă juridică europeană unică, alături de forma națională existentă — precum și comunicarea Comisiei privind sprijinul pentru competitivitatea IMM-urilor.
Senatul constată că propunerile europene angajează direct coordonarea politicilor pentru antreprenoriat, armonizarea legislativă în domeniul IMM-urilor și participarea României la procesele decizionale europene. Documentul face referire explicită la Raportul Draghi privind competitivitatea europeană, recunoscând că fragmentarea cadrului de reglementare, costurile ridicate ale expansiunii transfrontaliere și accesul inegal la capital sunt „disfuncționalități sistemice reale" ale pieței unice care trebuie rezolvate.
Cine este vizat
Hotărârea privește, în primul rând, negociatorii români la nivelul Consiliului UE și grupurile de lucru aferente — în special Grupul de lucru Dreptul Societății, menționat explicit în text. Indirect, însă, efectele se resimt asupra întregului mediu de afaceri românesc.
Senatul subliniază că orientarea preponderentă a regulamentului EU Inc. către întreprinderile inovatoare, startupuri și scaleupuri ridică o problemă de accesibilitate efectivă pentru IMM-urile tradiționale — calificate drept „coloana vertebrală a economiei românești". Prin urmare, poziția României solicită extinderea clară a beneficiilor noului regim la toate categoriile de IMM-uri, atât în regulament, cât și în instrumentele de finanțare aferente. Concret, Senatul cere ca criteriile de eligibilitate să nu fie condiționate exclusiv de indicatori specifici startupurilor, precum intensitatea activității de cercetare-dezvoltare sau prezența capitalului de risc.
De asemenea, sunt vizate autoritățile fiscale și judiciare naționale. Pe de o parte, schema EU-ESO (opțiuni pe acțiuni pentru angajați cu impozitare amânată la momentul vânzării) interacționează cu regimul fiscal deja existent în România pentru programele de tip stock option plan, reglementat prin Codul fiscal. Pe de altă parte, posibila înființare de instanțe sau secții specializate pentru litigiile privind dreptul societăților EU Inc. ar presupune ajustări la nivelul sistemului judiciar.
Obligații principale și poziția de negociere
Hotărârea nu impune obligații directe întreprinderilor sau contribuabililor — este un act de poziționare politică. Cu toate acestea, ea trasează direcțiile pe care delegația română trebuie să le urmeze în negocierile europene. Principalele solicitări adresate de Senat sunt structurate pe mai multe axe.
În materia accesului la regim, Senatul cere ca beneficiile EU Inc. să fie accesibile tuturor IMM-urilor, nu doar celor clasificate drept inovatoare. Această cerință reflectă preocuparea legitimă ca un instrument creat pentru a simplifica activitatea transfrontalieră să nu excludă, de facto, majoritatea covârșitoare a întreprinderilor românești.
Referitor la insolvență, Senatul solicită tratarea separată a capitolului X din regulament — privind insolvența simplificată a startupurilor inovatoare — într-un instrument legislativ distinct, cu evaluare de impact dedicată. Motivația: această componentă a generat „opoziție largă" la Grupul de lucru Dreptul Societății și riscă să blocheze avansarea propunerii principale.
Pe componenta de forum shopping, Senatul semnalează un risc major: libertatea deplină de alegere a statului membru de înregistrare, fără cerința unei legături economice reale, poate genera arbitraj de reglementare în domeniul fiscal și social, cu impact negativ asupra bazei fiscale a României. Sunt solicitate garanții antiabuz operaționale, verificabile și criterii minime privind legătura economică reală a companiei cu statul de înregistrare.
În privința calendarului de implementare, Senatul consideră termenul de un an pentru modificările tehnice la nivelul BRIS (Sistemul de interconectare a registrelor comerțului) insuficient, aliniindu-se pozițiilor Cehiei și Poloniei. Se solicită termene diferențiate, adaptate capacității administrative reale a fiecărui stat membru.
Nu în ultimul rând, Senatul cere clarificarea temeiului juridic al regulamentului de către Serviciul juridic al Consiliului, înainte de asumarea unei poziții definitive pe substanță.
Pilonii comunicării europene și relevanța pentru România
Documentul senatorial trece în revistă cinci piloni ai comunicării europene, evaluând relevanța fiecăruia pentru cadrul legislativ și instituțional românesc.
Pilonul digitalizării — cu viziunea „digital by default", European Business Wallet, interoperabilitatea cu BRIS și Single Digital Gateway, principiul „once-only" și reducerea la 48 de ore și 100 EUR a procedurii de înregistrare — este apreciat ca având potențial direct de reducere a sarcinii administrative. Senatul îl corelează cu implementarea Testului IMM, reglementat prin Ordinul nr. 546/2023 al ministrului economiei.
Pilonul accesului la finanțare — prin European Competitiveness Fund, Scaleup Europe Fund și revizuirea regulilor privind fondurile de pensii și fondurile de venture capital — este recunoscut ca relevant, dar cu observația critică privind necesitatea extinderii eligibilității dincolo de startupuri.
Pilonul atragerii talentelor, centrat pe schema EU-ESO și pe inițiativele privind telemunca transfrontalieră, este considerat util în contextul emigrării forței de muncă calificate din România. Senatul notează însă necesitatea unei analize atente a interacțiunii dintre EU-ESO și regimul fiscal național existent pentru stock option planuri, în special pentru scenariul în care societăți care au acordat deja drepturi de tip stock option plan se transformă în EU Inc. pe parcursul derulării programului.
Pilonul simplificării fiscale — prin inițiativele HOT (Head Office Tax) și BEFIT — este menționat cu o nuanță de realism: negocierile sunt „anevoioase" din cauza preocupărilor privind competența națională fiscală, iar discuțiile tehnice sunt în prezent suspendate. Se așteaptă viitorul pachet Omnibus de simplificare a impozitării directe, aflat în curs de elaborare la Comisia Europeană.
Pilonul cadrului juridic, referitor la instanțele specializate pentru litigiile EU Inc., este evaluat prin prisma impactului asupra predictibilității mediului de afaceri.
Termene-cheie
- 29 iunie 2026 — adoptarea hotărârii de către Senat
- 3 iulie 2026 — publicarea în Monitorul Oficial, Partea I
- Imediat după publicare — transmiterea opiniei către instituțiile europene
- În curs — negocierile la Grupul de lucru Dreptul Societății din cadrul Consiliului UE
- Termen contestat — un an pentru modificările tehnice BRIS (considerat insuficient)
Ce trebuie să faci acum
Deși hotărârea nu creează obligații directe pentru mediul de afaceri, semnalele pe care le transmite sunt relevante pentru planificarea strategică a companiilor românești.
- Monitorizează evoluția regulamentului EU Inc. la Consiliul UE — forma finală va determina dacă IMM-urile tradiționale vor avea acces la noul regim sau doar startupurile și scaleupurile.
- Evaluează oportunitățile schemei EU-ESO — dacă operezi programe de stock option plan, analizează cum s-ar articula un viitor regim EU-ESO cu cadrul fiscal existent din Codul fiscal și pregătește-te pentru eventuale ajustări.
- Verifică gradul de pregătire digitală — principiul „once-only" și cerința de înregistrare în 48 de ore vor impune interoperabilitate cu BRIS și Single Digital Gateway; registrele comerțului și autoritățile fiscale vor trebui să se adapteze.
- Urmărește calendarul de implementare BRIS — dacă activezi în domeniul registrelor publice sau al serviciilor conexe, termenele diferențiate solicitate de România pot influența planificarea investițiilor IT.
- Consultă-te cu un specialist fiscal — pentru companiile care intenționează expansiune transfrontalieră, noul regim poate schimba ecuația costurilor de conformare, dar garanțiile antiabuz și cerințele de legătură economică reală vor fi decisive.
Sursa: HOTĂRÂRE nr. 107 din 29 iunie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-03.
