Camera Deputaților adoptă poziția României față de Scutul European pentru Democrație
Camera Deputaților a adoptat, în ședința din 30 iunie 2026, Hotărârea nr. 45, prin care stabilește poziția oficială a României în raport cu comunicarea comună „Scutul european pentru democrație". Documentul, publicat în Monitorul Oficial la 1 iulie 2026, reprezintă una dintre cele mai ample luări de poziție ale legislativului român pe tema combaterii interferențelor străine în procesele democratice și vine pe fondul experienței directe a României cu campanii sofisticate de dezinformare în ciclurile electorale recente. Hotărârea vizează întregul ecosistem democratic — de la platformele digitale și mass-media audiovizuală, până la finanțarea politică, inteligența artificială și educația media — și trasează direcții strategice pentru implicarea României în noile structuri europene de reziliență democratică.
Context și obiective
Hotărârea se înscrie în cadrul cooperării dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, fiind adoptată în temeiul Legii nr. 373/2013 și al Regulamentului Camerei Deputaților. Impulsul direct îl constituie comunicarea comună a instituțiilor europene intitulată „Scutul european pentru democrație", un pachet ambițios menit să protejeze procesele democratice ale Uniunii de amenințările externe, în special de manipularea informațiilor și ingerințele străine.
Contextul politic este unul de urgență. Camera Deputaților recunoaște explicit că alegerile recente din România și Republica Moldova au confirmat „caracterul sistematic și sofisticat" al acțiunilor străine de manipulare, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale generative, a conturilor neautentice pe platformele online, a amplificării artificiale și a finanțării politice netransparente. Experiența românească este invocată nu doar ca lecție internă, ci și ca un capital de expertiză care trebuie valorificat la nivel european, în cadrul Centrului European pentru Reziliență Democratică și al Rețelei Europene de Cooperare privind Alegerile (ECNE).
Un element central al hotărârii este identificarea fără echivoc a sursei principale a acestor amenințări: Federația Rusă și regimul din Belarus, inclusiv prin intermediari statali și nestatali. Camera Deputaților consideră că răspunsul Uniunii trebuie să valorifice pe deplin setul de instrumente FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference) și regimul european de sancțiuni.
Cine este vizat
Deși hotărârea este, prin natura sa, un act politic de poziționare și nu un act normativ cu efecte juridice directe asupra persoanelor fizice sau juridice, ea trasează direcții care privesc un spectru larg de actori.
În primul rând, sunt vizate instituțiile europene și naționale implicate în securitatea democratică — de la Centrul European pentru Reziliență Democratică, care urmează să fie instituit, la Serviciul European de Acțiune Externă cu Sistemul său de alertă rapidă, și până la autoritățile române care trebuie să contribuie activ la aceste mecanisme. Camera propune, în mod concret, evaluarea funcționării organismelor similare existente, pentru a evita suprapunerea resurselor.
În al doilea rând, hotărârea privește platformele digitale și prestatorii de servicii digitale, cărora le revin obligații din Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (DSA) de a preveni și diminua efectele negative ale manipulării informațiilor asupra proceselor democratice. Consolidarea Codului de conduită privind dezinformarea, transparența sistemelor de recomandare și demonetizarea dezinformării sunt menționate ca priorități.
De asemenea, sunt vizați furnizorii de servicii media audiovizuale, care poartă responsabilitatea editorială pentru conținut în cadrul ecosistemului informațional, precum și operatorii din țări terțe care prezintă riscuri pentru securitatea publică, pentru care se anunță elaborarea unor criterii comune de acțiune.
Nu în ultimul rând, hotărârea pune accent pe Republica Moldova și Ucraina, ca țări candidate la aderare, care trebuie asociate timpuriu la activitatea Centrului European pentru Reziliență Democratică și sprijinite prin consolidarea rețelelor de verificare a informațiilor în limba română.
Obligații principale
Hotărârea nr. 45 nu impune obligații juridice directe, ci stabilește poziția politică a Camerei Deputaților și formulează recomandări strategice. Totuși, direcțiile trasate implică acțiuni concrete din partea autorităților române și europene.
Camera Deputaților susține aplicarea efectivă a Regulamentului (UE) 2024/900 privind transparența publicității politice, un act legislativ european care impune cerințe de transparență privind vizarea unui public-țintă în comunicarea politică. De asemenea, subliniază necesitatea asigurării unei capacități robuste de verificare a informațiilor în limba română — o solicitare care vizează atât rețeaua europeană independentă de verificatori, cât și autoritățile naționale.
Pe dimensiunea finanțării politice, hotărârea susține cooperarea dintre statele membre prin schimbul de bune practici privind transparența și integritatea finanțării politice, cu „atenție deosebită asupra donațiilor anonime și utilizării criptomonedelor" — o formulare care semnalează preocupări concrete legate de canalele netransparente de finanțare a campaniilor electorale.
Un aspect de substanță juridică merită o atenție specială: Camera Deputaților atrage atenția că eventuala extindere a mandatelor Europol și Eurojust pentru a include atribuții de combatere a manipulării informațiilor și ingerințelor străine „este de natură să impună evaluarea armonizării legislației penale naționale în domeniu". Această formulare semnalează necesitatea unor reforme legislative interne dacă propunerile europene vor avansa.
Dimensiunea culturală și educațională
Dincolo de instrumentele de securitate și de reglementare digitală, hotărârea aduce în prim-plan dimensiunea culturală și educațională a rezilienței democratice. Camera Deputaților subliniază importanța alfabetizării media și digitale ca „instrument puternic de diminuare a eficacității manipulării informațiilor și dezinformării", iar protecția minorilor este menționată explicit în context.
De remarcat este recunoașterea domeniului cultural, a libertății artistice și a pluralismului media drept „pilon strategic" în consolidarea democrației europene. Camera recomandă politici publice care să protejeze libertatea de creație, să promoveze pluralismul și să sprijine accesul larg la cultură.
Participarea tinerilor în procesele democratice este, de asemenea, o temă recurentă, cu referiri la dialogurile de politici pentru tineret, inițiativa „Vocile viitorului" și adaptarea instrumentelor Uniunii pentru dialogul cu tinerii.
Finanțare și programe europene
Hotărârea subliniază necesitatea unei finanțări „adecvate, previzibile și accesibile" pentru obiectivele Scutului European pentru Democrație. Programele europene menționate ca instrumente de finanțare sunt:
- AgoraEU (cu componentele MEDIA+ și CEDV+)
- Europa creativă
- Europa digitală
- Orizont Europa
- Erasmus+
Camera Deputaților acordă „atenție deosebită" accesului mass-mediei locale și regionale din România, precum și al organizațiilor societății civile la aceste instrumente — o preocupare justificată de subreprezentarea cronică a presei regionale românești în programele europene de finanțare. Calendarul de referință este dublu: perioada rămasă din actualul cadru financiar multianual și următorul cadru financiar pentru 2028–2034.
Ce trebuie să faci acum
Deși hotărârea nu creează obligații juridice imediate pentru entități private, următoarele categorii de actori ar trebui să urmărească implicațiile sale:
- Platformele digitale și prestatorii de servicii digitale trebuie să monitorizeze evoluția Codului de conduită privind dezinformarea și să asigure conformitatea cu DSA în ceea ce privește transparența sistemelor de recomandare și prevenirea manipulării informațiilor.
- Partidele politice și candidații trebuie să urmărească noile cerințe de transparență privind finanțarea politică, în special în privința donațiilor anonime și a criptomonedelor, precum și aplicarea Regulamentului (UE) 2024/900 privind publicitatea politică.
- Organizațiile media și verificatorii de informații ar trebui să exploreze oportunitățile de finanțare prin programele europene menționate și să urmărească constituirea rețelei europene independente de verificare în limba română.
- Autoritățile publice din România trebuie să se pregătească pentru contribuția la Centrul European pentru Reziliență Democratică și să evalueze necesitatea adaptării legislației penale naționale în perspectiva extinderii mandatelor Europol și Eurojust.
- Organizațiile societății civile și instituțiile culturale ar trebui să acceseze programele europene de finanțare menționate în hotărâre, în special Europa creativă și Erasmus+, pentru proiecte de alfabetizare media și reziliență democratică.
---
Hotărârea nr. 45/2026 marchează o cristalizare a poziției parlamentare românești în contextul european al securității democratice. Fără a crea obligații juridice directe, ea fixează coordonatele politice ale implicării României într-un mecanism european care se conturează rapid și care va genera, inevitabil, acte legislative cu efecte concrete în anii următori.
Sursa: HOTĂRÂRE nr. 45 din 30 iunie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-07-01.
